CtEDO 29.01.2015 Auto

TAȘDEMİR c. TURQUIE

RESPONDENT
TUR
HOTĂRÂRE
29.01.2015
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Affaire communiquée
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2015
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
TAȘDEMİR c. TURQUIE (CtEDO, 2015)
HUDOC · oficial

Comunicat la 30 ianuarie 2015 Secțiunea a doua Cerere nr. 52538/09 Bayram TAȘDEM La 6 august 2002, avocatul din Istanbul a fost arestat de polițiști în timpul unui jaf. Potrivit procesului-verbal al arestării, poliția a primit un apel prin care se arăta că jefuitorii erau jefuiți într-un debit de tutun și alcool. La sosirea polițiștilor la fața locului, poliția a fugit, urmărită de mai mulți agenți. În timpul evadării sale, el a încercat să tragă asupra polițiștilor cu o armă de foc. După verificarea bazei de date a poliției, s-a constatat că a fost implicat într-o serie de jafuri și că a făcut obiectul unor mandate de arestare. În scopul verificării implicării sale, prin compararea amprentelor digitale, în alte cazuri de spargere neelucidate, rudele reclamanților au fost conduse la sediul poliției din Gayrettepe, unde s-a sinucis prin defenestrare. Potrivit procesului verbal al incidentului, în jurul orei 18:00, polițiștii M.D. și A. au fost escortați de polițiști la serviciul de amprente digitale situat la 4 etaje de sediul poliției din Gayrettepe. Acolo, a fost eliberat din cătușe pentru a lua amprente și pentru a se spăla pe mâini. Apoi agenții care-l escortaseră i-au încătușat mâinile la spate. În momentul în care ofițerul de la departamentul de amprente i-a predat acestor agenți raportul, A.T. a fost pus să alerge spre fereastră și a sărit în gol, cu capul în față. La.A. a încercat în zadar să-l rețină de pantaloni. Informat în jurul orei 19 a incidentului, procurorul Republicii s-a dus la fața locului. El a făcut constatări referitoare la poziția corpului și a efectuat o examinare externă a corpului. S-au luat imagini ale scenei incidentului și au fost desenate schițe. Procurorul a constatat că numai mâna stângă a celui ui a fost încătușat. Procurorul a vizitat, de asemenea, etajul de la care a fost defrișat. În aceeași zi, procurorul republican s-a ocupat de audierea polițiștilor M.D. și A. Ei au descris condițiile în care a fost implicat incidentul. Ei au explicat că au căutat rudele reclamanților la secția de poliție din Kadćköy, apoi au dus-o la spital pentru un examen medical înainte de a-l duce la Gayrettepe. Ei au scos cătușele din mâna dreaptă pentru a lua amprente și pentru a trece prin chiuvetă, apoi au încătușat din nou mâinile. În timp ce ofițerul de la amprentele digitale îi scria raportul, ei stăteau în fața tejghelei; ofițerul A.A. ținea suspectul de mână. În momentul în care ofițerul de la biroul de amprente digitale le-a dat raportul, aproapele celor din jur era pus să alerge, cu mâinile încătușate în spate și se îndrepta spre coridorul a cărui fereastră era deschisă. Când a ajuns în fața ferestrei, aproapele reclamanților a marcat o scurtă perioadă de pauză și apoi a fost aplecat în sus în sus în sus, în sus, în jos în sus, în sus, în sus, în timp ce el a încercat în zadar să-l apuce de pantalonii săi. Ei au repetat că ambele mâini ale suspectului au fost încătușați atunci când el sa sinucis. Ei au precizat că acesta nu a declarat nimic sau a strigat înainte de a sari și că a fost tăcut și calm în timpul detenției sale. Ei au adăugat că prin aducerea la Gayrettepe, au observat pe brațul acestuia urme de mutilare. La 27 august 2002, reclamanta, sora d'ath.T., și-a exprimat îndoiala cu privire la sinuciderea fratelui său și-a exprimat opinia conform căreia decesul a fost cauzat de acte de tortură comise în timpul custodiei sale. În aceeași zi, procurorul a declarat că fratele ei era chemat sub steaguri și că venise în permisie, însă, la sfârșitul permisiei sale, el refuzase să se alăture secției sale de pompieri. Ea a precizat că observase scarificații pe antebrațul stâng al fratelui ei. Când l-a interogat pe aceste urme, fratele ei a explicat că era mutilat cu o lamă de ras. Ea a adăugat că fratele ei nu a intenționat să se sinucidă înainte, că avea o personalitate veselă și că nu avea niciun motiv să se sinucidă. În raportul său din 9 aprilie 2003, în urma cererii de informații suplimentare din partea procurorului districtual al Republicii, institutul medico-legal a indicat că leziunile de pe corpul d Medicul legist a indicat că urmele de vânătăi din jurul încheieturilor erau compatibile cu urmele de cătușe. În cele din urmă, ei au arătat că scarificațiile observate pe antebrațul stâng al brațului stâng al brațului au fost vechi. La 17 iunie 2003, el a menționat în special raportul institutului medico-legal, procurorul republican a dat o ordonanță de La 28 septembrie 2004, instanța de judecată a lui Beyo La 18 iunie 2003, procurorul Republicii i-a acuzat pe polițiștii M.D. și A. pentru neglijență în exercitarea funcțiilor lor, în temeiul art. 230 din Codul Penal. Procesul a început în fața tribunalului corecțional din Istanbul. În momentul în care el și colegul său erau susținuți pentru a lua raportul de amprente, suspectul s-ar fi găsit, probabil, liber de orice captură. În acel moment, suspectul fugise spre fereastra care se afla la aproximativ 5-6 metri distanță și se aruncase cu capul înainte. Ei nu reușiseră să apuce victima înainte de a sări pentru că a acționat brusc. În aceeași audiere, tribunalul corecțional a colectat declarațiile agentului de la serviciul de amprente digitale. Acesta a precizat că ferestrele biroului lor erau închise și că erau prevăzute și cu gratii. Aproapele reclamanților săritese de la fereastra coridorului, care se afla pe dreapta la ieșirea din biroul lor. El a explicat că fereastra în cauză era deschisă din cauza căldurii, dar precis nu știa cine l-a deschis. El a indicat că nu a văzut dacă mâinile de lamaie au fost încătușate și dacă polițiștii l-au ținut de braț pentru că a stat pe cealaltă parte a tejghelei. Instanța corecțională a colectat declarațiile ofițerului A.A. pe comisia de recurs. Acesta a indicat că colegul său a încătușat mâinile suspectului pe spate după luarea amprentelor și trecerea la chiuvetă. Când s-au întors la biroul de amprente digitale, colegul său stătea alături de suspect, în timp ce el se afla în față la tejghea. nu a fost încătușat, spre deosebire de ceea ce au declarat inculpații. Cu toate acestea, el a considerat că incidentul a avut loc subit, victima acționând brusc și în măsura în care a fost determinat să se sinucidă din defenestanță, faptul că a fost sau nu încătușat nu a schimbat situația inculpaților. Pentru tribunal, riscul sinuciderii nu era previzibil pentru polițiști, faptul că uitase să-și pună cătușele pe mâinile celui reținut la vedere nu era legat de infracțiunea reprovocată. La 25 mai 2005, reclamanții s-au ocupat de casare. Ei au susținut că polițiștii ar fi trebuit să fie judecați pentru crimă din neglijență și nu pentru neglijență în exercitarea funcțiilor lor. Ei susțin că polițiștii ar fi trebuit să-și împiedice rudele să se sinucidă. Ei au arătat că starea psihică a celor reținuți la vedere poate fi fragilă, iar sinuciderea lor trebuie privită întotdeauna ca o posibilitate. La 23 decembrie 2009, Curtea de Casație a decis să pună capăt acțiunii penale, aceasta fiind prescrisă. GRIEFS Invocând art. 2 din Convenție, reclamanții se plâng de încălcarea dreptului la viață al rudelor lor. Ei susțin că moartea sa este cauzată de neglijența forțelor de poliție. Invocând art. 6 din Convenție, reclamanții se plâng de durata excesivă a procedurii penale, care, în cele din urmă, este supusă prescripției și de absența unor informații efective. Invocând art. 13 din Convenție, recurentele denunță în cele din urmă absența unei căi de atac eficiente care să permită sancționarea persoanelor responsabile de decesul rudelor lor. RĂSPUNSURI LA PĂRȚI Dreptul rudelor reclamanților la viață, consacrat de art. 2 din Convenție, a fost încălcat în speță, având în vedere protecția procedurală a dreptului la viață, investigația și procedura desfășurate în acest caz de autoritățile interne au îndeplinit cerințele art. 2 din Convenția S.A. Sevim TAȘDEM

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă