CtEDO 17.02.2015 Auto

FATIN AND OTHERS v. RUSSIA

RESPONDENT
RUS
HOTĂRÂRE
17.02.2015
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Partly struck out of the list;Partly inadmissible
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2015
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
FATIN AND OTHERS v. RUSSIA (CtEDO, 2015)
HUDOC · oficial

Cererea nr. 45353/05 Valentin Ivanovich FATIN împotriva Rusiei și alte nouă cereri (a se vedea lista anexată) Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), care așezează la 17 februarie 2015 în calitate de comitet compus din: Khanlar Hajiyev, președinte, Julia Laffranque, Dmitry Dedov, judecători și André Wampach, secretar adjunct al secțiunii, Având în vedere cererile depuse mai sus la datele enumerate în apendice, având în vedere declarațiile depuse de Guvernul contestat care solicită Curții să elimine cererile din lista cazurilor, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDIU O listă a reclamanților și a reprezentanților acestora este prezentată în apendice. Guvernul Rusiei („Guvernul”) a fost reprezentat de dl G. Matyushkin, reprezentantul Federației Ruse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Reclamanții se plângeau, printre altele, despre condițiile proaste de detenție în centrele penitenciare și tribunale ruse, condițiile inumane de transport între infrastructuri și o lungime excesivă de detenție anterioară. Solicitările au fost comunicate guvernului Asociației LEI a cererilor Având în vedere similaritatea dintre principalele chestiuni în temeiul Convenției în cazurile de mai sus, Curtea decide să se alăture cererilor și să le ia în considerare într-o singură decizie. Reclamanții s-au plâns în temeiul articolului 3 din Convenție în ceea ce privește condițiile presupuse inumane și degradante ale detenției lor în centrele penitenciare ruse și condițiile transportului lor între infrastructuri. Dl Fatin, dl Tyatenko, dl Kuznetsov și dl Gusev s-au plâns, de asemenea, că detenția lor a fost încălcată de cerințele articolului 5 din Convenție. Prin scrisorile prezentate în date diferite, Guvernul a informat Curtea că au propus să facă o declarație unilaterală în vederea soluționării chestiunilor formulate de cererile și a solicitat în continuare Curtea să elimine cererile din lista cazurilor în conformitate cu art. 37 din convenție. Prin declarațiile de mai sus, autoritățile ruse au recunoscut că încălcările dispozițiilor menționate mai sus ale Convenției și au declarat că sunt dispuse să plătească următoarele sume reclamanților ca o simple satisfacție: 11,375 euro (EUR) către dl Fatin, 5,720 EUR către dl Tyatenko, 4,750 EUR către dl Kuritsyn, 10,750 EUR către dl Pilyugin, 6,330 EUR către dl Kuznetsov, 8.625 EUR către dl Makeyev, 23.500 EUR către dl Shishkov, 7.750 EUR către dl Mikhaylov, 5.000 EUR către dl Guryev și 12.513 EUR către dl Gusev. Restul declarației în fiecare caz se citește după cum urmează: „În consecință, autoritățile invită Curtea să tranșeze acest caz din lista cazurilor, sugerând că prezenta declarație ar putea fi acceptată de Curte ca „un alt motiv” care să justifice supunerea cazului din lista cazurilor din Curte, astfel cum se menționează la art. 37 § 1 litera (c) din Convenție. Suma menționată mai sus, care să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi eliberată de orice impozite care ar putea fi aplicabile. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenție. În cazul în care nu se plătește această sumă în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Această plată va constitui rezoluția finală a cazului.” 10. Reclamanții nu au acceptat oferta guvernamentală. 11. Curtea reiterează că art. 37 din Convenție prevede că, în orice etapă a procedurii, poate decide să ia o cerere din lista sa de cazuri în care circumstanțele conduc la una dintre concluziile menționate la alineatul (1) literele (a), (b) sau (c) din respectivul articol. În special, articolul (c) permite Curtei să ia o procedură din lista sa în cazul în care: „... din orice alt motiv stabilit de Curte, nu mai este justificat să continue examinarea cererii”. 12. De asemenea, aceasta reamintește că, în anumite circumstanțe, poate elimina o cerere în temeiul articolului 37 § 1 (c) pe baza unei declarații unilaterale de către un guvern contestat, chiar dacă reclamantul dorește să continue examinarea cazului. 13. În acest scop, Curtea va examina cu atenție declarațiile în lumina principiilor stabilite în jurisprudența sa, în special hotărârea Tahsin Acar (a se vedea Tahsin Acar c. Turcia [GC], nr. 26307/95, §§ 75-77, CEDH 2003-VI; WAZA Spółka z o.o. c. Polonia (dec.), nr. 11602/02, 26 iunie 2007, și Sulwińska c. Polonia (dec.), nr. 28953/03). 14. Curtea constată, de la început, că, de la prima hotărâre privind condițiile de detenție inumane și degradante în centrele penitenciare ale Rusiei, o lungime excesivă a detenției anterioare și a procedurii penale împotriva reclamantului (a se vedea Kalashnikov c. Rusia) , nr. 47095/99, ECHR 2002 VI), a constatat încălcări similare în mai mult de o sută de cazuri împotriva Rusiei. În ceea ce privește plângerea privind condițiile de transport inumane și degradante, Curtea a constatat o încălcare similară în mai mult de douăzeci de cazuri împotriva Rusiei (a se vedea, printre multe alte autorități, Idalov v. Rusia [GC], nr. 5826/03, §§§ 103-108, 22 mai 2012, Moiseyev v. Rusia , nr. 62936/00, §§ 128-136, 9 octombrie 2008 și Khudoyorov c. Rusia , nr. 6847/02 , §§ 110-120, CEDH 2005 X (extrageri) . Rezultă că plângerile formulate în prezentele cereri se bazează pe jurisprudența clară și extensă a Curții. 15. Referindu-se la natura admiterilor conținute în declarațiile guvernului, Curtea este convinsă că guvernul nu a contestat acuzațiile formulate de solicitanți și a recunoscut în mod explicit încălcările dispozițiilor menționate mai sus ale convenției. 16. În ceea ce privește recursul destinat reclamanților, Guvernul s-a angajat să le plătească compensații în ceea ce privește prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile. Chiar dacă metoda de calcul utilizată de autoritățile ruse în ceea ce privește plângerile privind condițiile de detenție nu corespundea exact orientărilor stabilite de Curte în hotărârea pilot (a se vedea Ananyev și alții c. Rusia) , nr. 42525/07 și 60800/08, § 172, 10 ianuarie 2012), ceea ce este important este că sumele propuse nu sunt irezonabile în comparație cu premiile formulate de Curte în cazuri similare (a se vedea Cocchiarella c. Italia [GC], nr. 64886/01, § 105, CEDO 2006 V). Guvernul s-a angajat să efectueze plata acestor sume în termen de trei luni de la decizia Curții, cu dobânzi nejustificate care trebuie plătite în caz de întârziere a soluționării. 17. Prin urmare, Curtea consideră că nu mai este justificat continuarea examinării acestor cauze în partea cu privire la plângerile menționate mai sus. Întrucât Comitetul de Miniștri rămâne competent să supravegheze, în conformitate cu art. 46 § 2 din Convenție, punerea în aplicare a hotărârilor privind aceleași chestiuni, Curtea este de asemenea convinsă că respectarea drepturilor omului așa cum este definită în Convenție (art. 37 § 1 în amendă În orice caz, hotărârea Curții nu aduce atingere unei decizii pe care le-ar putea lua pentru a restabili, în conformitate cu art. 37 § 2 din Convenție, cererile la lista sa de cazuri, dacă guvernul nu respectă termenii declarației lor unilaterale (a se vedea Josipović c. Serbia (dec.), nr. 18369/07, 4 Martie 2008, Aleksentseva si 28 altele c. Rusia (dec.), nr. 750025/01 et al., 23 martie 2006). 18. Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazurile din listă în partea referitoare la plângerile menționate mai sus. Ceilalți reclamanți 19. De asemenea, unii solicitanți au formulat plângeri suplimentare în legătură cu diverse articole ale Convenției și cu protocolele sale. 20. Având în vedere tot materialul în posesia sa și în măsura în care este competentă să examineze acuzațiile, Curtea nu a constatat nici o apariție a încălcării drepturilor și libertăților garantate de Convenția sau de Protocolele sale în acea parte a cererilor lor. 21. Rezultă că cererile din această parte trebuie respinse în conformitate cu art. 35 §§ § 3 și 4 din Convenție. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să se alăture cererilor, ia act de termenele declarațiilor guvernului contestat în temeiul articolelor 3 și 5 din Convenție și de modalitățile de asigurare a respectării întreprinderilor menționate în aceasta; Decide să atace o parte din cererile din lista sa de cazuri în conformitate cu art. 37 § 1 litera (c) din Convenție. Declarați restul cererilor inadmisibile. Realizat în engleză și notificat în scris la 12 martie 2015, André Wampach Khanlar Hajiyev Președintele adjunct al grefierului APPENDIX Cerere Nu Lodgedd on Solicitant Data nașterii Loc de reședință reprezentat până la 45353/05 08/10/2005 Valentin Ivanovich FATIN 31/03/1955 Orel 36029/07 31/07/2007 Vladimir Nikolayevich TYATENKO 07/04/1974 Salsk 51447/07 21/08/2007 Yuriy Nikolayevich KURITSYN 30/12/1961 Kazan 3908/08 15/03/2007 Sergey Viktorovich PILYUGIN 08/03/1963 Novoivanovskiy 51390/08 03/09/2008 Oleg Aleksandrovich KUZNETSOV 17/08/1966 Zelenokumsk Valeriy Mikeyovich SHVETS 56156/08 27/09/2008 Igor Aleksandrovich MAYYEV 30/12/1962 Kaliningrad Mariya Valeryevna SAMORODKINA 50904/09 12/03/2010 Roman Anatolyevich SHISHKOV 09/08/1977 St Petersburg Aleksay Mikhaylovich KUZMIN 54590/10 28/07/2010 Mikhail Leonidovich MIKHAYLOV 20/01/1968 Skopin 34038/13 08/04/2013 Andrey Nikolayevich GURYEV 01/08/1987 Galich 42023/13 30/01/2013 Aleksandr Borisovich GUSOV 20/12/1968 Yelets

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă