CtEDO 24.03.2015 Auto

KONYGIN AND OTHERS v. RUSSIA

RESPONDENT
RUS
HOTĂRÂRE
24.03.2015
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Partly struck out of the list;Partly inadmissible
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2015
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
KONYGIN AND OTHERS v. RUSSIA (CtEDO, 2015)
HUDOC · oficial

Cererea nr. 15172/07 Igor Nikolayevich KONYGIN împotriva Rusiei și alte 10 cereri (a se vedea lista anexată) Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), ședința la 24 martie 2015 în calitate de comitet compus din: Khanlar Hajiyev, președinte, Julia Laffranque, Dmitry Dedov, judecători și André Wampach, grefier adjunct al secțiunii; Având în vedere cererile depuse mai sus la datele enumerate în apendice, având în vedere declarațiile depuse de Guvernul contestat care solicită Curții să elimine cererile din lista cazurilor, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDIU O listă a reclamanților și a reprezentanților acestora este prezentată în apendice. Guvernul rus („Guvernul”) a fost reprezentat de dl G. Matyushkin, reprezentantul Federației Ruse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Reclamanții s-au plâns, printre altele, despre condițiile slabe de detenție în centrele penitenciare ruse, condițiile de transport inumane între instalațiile și o lungime excesivă de detenție preventivă. Cerințele au fost comunicate guvernului Asociației Dreptului la cereri Având în vedere asemănarea principalelor chestiuni în temeiul Convenției în cazurile de mai sus, Curtea decide să se alăture cererilor și să le ia în considerare într-o singură decizie. Reclamanții s-au plâns în temeiul articolului 3 din Convenție în ceea ce privește condițiile presupuse inumane și degradante ale detenției lor în centrele penitenciare ruse și condițiile transportului lor între infrastructuri. Dl Salimov s-a plâns, de asemenea, că detenția sa nu respectă cerințele articolului 5 din Convenția. Prin scrisorile prezentate în date diferite, Guvernul a informat Curtea că au propus să facă o declarație unilaterală în vederea soluționării chestiunilor formulate de cererile și a solicitat în continuare Curtea să elimine cererile din lista cazurilor în conformitate cu art. 37 din convenție. Prin declarațiile de mai sus, autoritățile ruse au recunoscut că încălcările dispozițiilor menționate mai sus ale convenției și au declarat că sunt dispuse să plătească următoarele sume reclamanților ca o simple satisfacție: 7,500 euro (EUR) către dl Konygin, 8,125 EUR către dl Tlekhas, 13,650 EUR către dl Salimov, 4,250 EUR către dl Safiullov, 5,375 EUR către dl. Shikbulatov, 4 300 EUR către dl Barilo, 2 000 EUR către dl Belyakov, 6 500 EUR către dl Boychenko, 3 960 EUR către dl Bozhok, 5 250 EUR către dl Gagarin și 5 750 EUR către dl Tyurbeyev. Restul declarației în fiecare caz se citește după cum urmează: „În consecință, autoritățile invită Curtea să tranșeze acest caz din lista cazurilor, sugerând că prezenta declarație ar putea fi acceptată de Curte ca „un alt motiv” care să justifice supunerea cazului din lista cazurilor din Curte, astfel cum se menționează la art. 37 § 1 litera (c) din Convenție. Suma menționată mai sus, care să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi eliberată de orice impozite care ar putea fi aplicabile. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenție. În cazul în care nu se plătește această sumă în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Această plată va constitui rezoluția finală a cazului.” 10. Reclamanții nu au acceptat oferta guvernamentală. 11. Curtea reiterează că art. 37 din Convenție prevede că, în orice etapă a procedurii, poate decide să ia o cerere din lista sa de cazuri în care circumstanțele conduc la una dintre concluziile menționate la alineatul (1) literele (a), (b) sau (c) din respectivul articol. În special, articolul (c) permite Curtei să ia o procedură din lista sa în cazul în care: „... din orice alt motiv stabilit de Curte, nu mai este justificat să continue examinarea cererii”. 12. De asemenea, aceasta reamintește că, în anumite circumstanțe, poate elimina o cerere în temeiul articolului 37 § 1 (c) pe baza unei declarații unilaterale de către un guvern contestat, chiar dacă reclamantul dorește să continue examinarea cazului. 13. În acest scop, Curtea va examina cu atenție declarațiile în lumina principiilor stabilite în jurisprudența sa, în special hotărârea Tahsin Acar (a se vedea Tahsin Acar c. Turcia [GC], nr. 26307/95, §§ 75-77, CEDH 2003-VI; WAZA Spółka z o.o. c. Polonia (dec.), nr. 11602/02, 26 iunie 2007, și Sulwińska c. Polonia (dec.), nr. 28953/03). 14. Curtea constată, de la început, că, de la prima hotărâre privind condițiile de detenție inumane și degradante în centrele penitenciare ale Rusiei, o lungime excesivă a detenției anterioare și a procedurii penale împotriva reclamantului (a se vedea Kalashnikov c. Rusia) , nr. 47095/99, ECHR 2002 VI), a constatat încălcări similare în mai mult de o sută de cazuri împotriva Rusiei. În ceea ce privește plângerea privind condițiile de transport inumane și degradante, Curtea a constatat o încălcare similară în mai mult de douăzeci de cazuri împotriva Rusiei (a se vedea, printre multe alte autorități, Idalov v. Rusia [GC], nr. 5826/03, §§§ 103-108, 22 mai 2012, Moiseyev v. Rusia , nr. 62936/00, §§ 128-136, 9 octombrie 2008 și Khudoyorov c. Rusia , nr. 6847/02 , §§ 110-120, CEDH 2005 X (extrageri) . Rezultă că plângerile formulate în prezentele cereri se bazează pe jurisprudența clară și extensă a Curții. 15. Referindu-se la natura admiterilor conținute în declarațiile guvernului, Curtea este convinsă că guvernul nu a contestat acuzațiile formulate de solicitanți și a recunoscut în mod explicit încălcările dispozițiilor menționate mai sus ale convenției. 16. În ceea ce privește recursul destinat reclamanților, Guvernul s-a angajat să le plătească compensații în ceea ce privește prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile. Chiar dacă metoda de calcul utilizată de autoritățile ruse în ceea ce privește plângerile privind condițiile de detenție nu corespundea exact orientărilor stabilite de Curte în hotărârea pilot (a se vedea Ananyev și alții c. Rusia) , nr. 42525/07 și 60800/08, § 172, 10 ianuarie 2012), ceea ce este important este că sumele propuse nu sunt irezonabile în comparație cu premiile formulate de Curte în cazuri similare (a se vedea Cocchiarella c. Italia [GC], nr. 64886/01, § 105, CEDO 2006 V). Guvernul s-a angajat să efectueze plata acestor sume în termen de trei luni de la hotărârea Curții, cu dobânzi nejustificate care trebuie plătite în caz de întârziere a soluționării. 17. Prin urmare, Curtea consideră că nu mai este justificat să continue examinarea acestor cazuri în partea cu privire la cele de mai sus Comisia de Miniștri rămâne competentă să supravegheze, în conformitate cu art. 46 § 2 din Convenție, punerea în aplicare a hotărârilor referitoare la aceleași chestiuni, de asemenea, Curtea este convinsă că respectarea drepturilor omului așa cum este definită în Convenție (art. 37 § 1 în amendă În orice caz, hotărârea Curții nu aduce atingere unei decizii pe care le-ar putea lua pentru a restabili, în conformitate cu art. 37 § 2 din Convenție, cererile la lista sa de cazuri, dacă guvernul nu respectă termenii declarației lor unilaterale (a se vedea Josipović c. Serbia (dec.), nr. 18369/07, 4 Martie 2008, Aleksentseva si 28 altele c. Rusia (dec.), nr. 750025/01 et al., 23 martie 2006). 18. Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazurile din listă în partea referitoare la plângerile menționate mai sus. Ceilalți reclamanți 19. De asemenea, unii solicitanți au formulat plângeri suplimentare în legătură cu diverse articole ale Convenției și cu protocolele sale. 20. Având în vedere tot materialul în posesia sa și în măsura în care este competentă să examineze acuzațiile, Curtea nu a constatat nici o apariție a încălcării drepturilor și libertăților garantate de Convenția sau de Protocolele sale în acea parte a cererilor lor. 21. Rezultă că cererile din această parte trebuie respinse în conformitate cu art. 35 §§ § 3 și 4 din Convenție. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să se alăture cererilor ia act de termenii declarațiilor guvernului contestat în temeiul articolelor 3 și 5 din Convenție și de modalitățile de asigurare a respectării întreprinderilor menționate în aceasta; Decide să atace o parte din cererile din lista sa de cazuri în conformitate cu art. 37 § 1 litera (c) din Convenție; declarați restul cererilor inadmisibile. Adoptat în engleză și notificat în scris la 16 aprilie 2015, André Wampach Khanlar Hajiyev Președintele adjunct al grefierului APPENDIX Cerere Nu Lodgedd on Solicitant Data nașterii Loc de reședință reprezentat până la 15172/07. 14/02/2007 Igor Nikolayevich KONYGIN 10/02/1968 Yekaterinburg Anton Leonidovich BURKOV 34303/07 20/05/2008 Rustam Yurievich TLEKHAS 31/05/1983 Maykop Mariyeta Kazbekovna MishKHOZHEVA 55880/07 05/10/2007 Ramil Mirzayevich SALIMOV 04/10/1971 Bugulma Oksana Vladimirovna PREOBRAZHEN-S KAYA 190/09 20/11/2008 Zefar Zekiullovich SAFIULLOV 10/03/1973 Leple 1353/09 01/06/2009 Aleksey Aleksandrovich SHIKBULATOV 02/07/1986 Krasnoyarsk 16708/10 18/02/2010 Vladimir Nikolayevich BARILO 07/05/1980 Belev 21881/10 25/03/2010 Aleksandri Anatolyevich BELYAV 09/04/1980 Tver 40154/10 05/06/2010 Leonid Mikhaylovich BOYCHENKO 05/03/1953 Melekhovo 6812/13 27/12/2012 Pavel Valerievich BOZHOK 21/01/1972 Vladivostok 18176/13 19/02/2013 Mikhail Mikhaylovich GAGARIN 17/03/1988 Bor 60936/13 06/11/2013 Igor Vladimirovich TYURBEYEV 23/06/1975 Volzhskoye

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă