CtEDO 17.02.2015 Auto

VIRGILIO S.P.A. c. ITALIE

RESPONDENT
ITA
HOTĂRÂRE
17.02.2015
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Affaire communiquée
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2015
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
VIRGILIO S.P.A. c. ITALIE (CtEDO, 2015)
HUDOC · oficial

Comunicat la 17 februarie 2015 Secțiunea a patra Cerere nr. 41984/04 Virgilio S.P.A. împotriva Italiei introdusă la 23 noiembrie 2004 EXPOSAT DE FAPTELE Recurente, Virgilio S.P.A., este o societate pe acțiuni italiană cu sediul în Brescia. Ea este reprezentată în fața Curții de către E. Senini, avocată la Brescia. Faptele cauzei, astfel cum au fost prezentate de reclamantă, pot fi rezumate după cum urmează: reclamanta, o societate comercială, a plătit în mod regulat statului plata în avans a impozitului pe venit. Cu toate acestea, pentru anii 1989, 1992, 1993, 1994, 1996, 1997, 1998, 2001 și 2001, aceasta a constatat că venitul ei real era inferior estimărilor administrației fiscale. Prin urmare, în declarațiile sale privind veniturile pentru anii în cauză, Comisia a revendicat următoarele sume cu titlu de rambursare a creditelor fiscale - 89 580 000 lire (ITL 177 EUR) pentru 1996 - 91 079 000 ITL (aproximativ 47 038 EUR) pentru 1997 - 90 000 000 ITL (aproximativ 46 481 EUR) pentru 1998 - 55 000 EUR pentru 2001. La cererea recurentei, o sumă egală cu 80% din sumele datorate pentru 1989 și 1992 a fost plătită în obligațiuni de stat. Prin urmare, sumele restante datorate pentru 1989 și 1992 a fost de numai 24 357 000 ITL (aproximativ 12 579 EUR) și 20 546 000 ITL (aproximativ 10 611 EUR). La 30 noiembrie 2000, recurenta a solicitat autorităților fiscale regionale plata sumelor datorate cu titlu de credit de la plata impozitului pe profit pentru anii 1989, 1992, 1993, 1994 și 1996, care au primit nicio plată, la 13 septembrie 2004, recurenta a introdus o acțiune în fața Comisiei fiscale provinciale (Comisia tributaria provincială) Brescia a explicat că creditul său de impozit care nu a fost compensat prin acordarea de obligațiuni de stat în valoare de 303,10 EUR, suma la care a adăugat dobânda legală și a solicitat plata. În memoriul din 24 decembrie 2004, administrația fiscală a indicat că sumele restante datorate pentru 1989 și 1992 nu au fost plătite din cauza lipsei de informații specifice din partea Ministerului Finanțelor. Printr-o decizie din 4 februarie 2005, al cărei text a fost depus la grefa din 4 martie 2005, comisia fiscală provincială a Brescia a primit recursul recurentei și a subliniat faptul că lipsa de Potrivit informațiilor furnizate de reclamantă la 18 decembrie 2014, administrația fiscală a efectuat ulterior mai multe plăți în favoarea acesteia. Sumele recunoscute recurentei în decizia din 4 februarie 2005 i-au fost rambursate integral în iunie 2006. În Italia, societățile sunt obligate să plătească în statul membru plata în avans a impozitului pe venit. În fiecare an, în momentul prezentării declarației de impozit, contribuabilul calculează valoarea impozabilă a veniturilor efective din anul precedent. Este posibil ca sumele încasate de către administrație în avans să fie mai mari decât cuantumul impozitului datorat, iar contribuabilul să devină astfel titular al unui credit de impozit pe stat. În cazul în care este vorba despre un credit de impozit pe venit, administrația este obligată să efectueze din oficiu rambursarea, declarația de venituri valorând cerere de rambursare (art. 41 din Decretul președintelui Republicii (DPR) nr. 602 din 1973) Pentru mai multe detalii privind dreptul și practica internă relevante, a se vedea Buffalo S.r.l. în lichidare c. Italia, § 38746/97, §§ 16-23, 3 iulie 2003. GRIEF Invocând art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, reclamanta se plânge de întârzierea administrării în rambursarea creditelor de transfer. Aceasta adaugă că rambursarea parțială prin acordarea de obligațiuni de stat nu ar fi un mijloc eficient, deoarece ar crea o perioadă ulterioară în plata datoriei statului. Acest lucru ar aduce prejudicii contribuabilului nu numai atunci când acesta se află într-o situație de stres financiar, ci și atunci când întreprinderea economică este sănătoasă din punct de vedere financiar. Într-adevăr, nedisponibilitatea imediată a unor sume importante i-a redus posibilitățile de a investi și de a avea acces la împrumuturi bancare. În lumina celor de mai sus, recurenta consideră că a existat o ruptură a echilibrului corect Având în vedere faptul că, în iunie 2006, persoana în cauză a obținut rambursarea integrală a sumelor datorate cu titlu de credit fiscal, se poate considera că reclamanta și-a pierdut calitatea de victimă, în sensul articolului 34 din Convenție, în raport cu faptele pe care le-a comis, presupunând că ar putea încă să își asume responsabilitatea pentru victimă. În conformitate cu principiile prezentate de Curte în hotărârea Buffalo S.r.l. în lichidare c. Italia 38746/97, 3 iulie 2003), recurenta a trebuit să suporte o sarcină excesivă și exorbitantă, contrar articolului 1 din Protocolul nr. 1 din cauza întârzierii în rambursarea creditelor sale de la plata impozitului pe profit

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2015-10-20
0,96
VIRGILIO S.P.A. c. ITALIE
des revenus pour les années en question, elle a donc revendiqué les sommes suivantes à titre de remboursement de ses crédits d’impôt : - 89 580 000 lires (ITL – environ 46 264 euros (EUR)) pour 1989 ; - 83 531 000 ITL (environ 43 140 EUR) p
CtEDO 2000-10-26
0,93
BUFFALO S.r.l. c. ITALIE
ou est titulaire de crédits d’impôts envers l’Etat, selon le tableau suivant : année crédit (ITL) date du remboursement montant remboursé (ITL) 1985 50 317 000 07.98 44 582 000 capital 38 115 000 intérêts 1986 65 869 000 07.97 65 869 000 ca
CtEDO 2003-07-03
0,93
AFFAIRE BUFFALO S.r.l. EN LIQUIDATION c. ITALIE
ssé son activité en 1994 et est inscrite au registre des sociétés en liquidation volontaire depuis le 19 décembre 1994. 9. La requérante a été titulaire de crédits d'impôts envers l'Etat. Le gouvernement défendeur a fourni le tableau suivan
CtEDO 2000-11-09
0,92
E.G. contre l'ITALIE
QUATRIÈME SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n° 44480/98 présentée par E. G. contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (quatrième section), siégeant le 9 novembre 2000 en une chambre composée de M. G. Ress, pr
CtEDO 2001-12-06
0,92
AFFAIRE PROVIDE S.R.L. c. ITALIE
») est représenté par son agent, M. U. Leanza, et par son coagent, M. V. Esposito. 2. La Cour (première section) a déclaré la requête recevable le 28 novembre 2000. 3. Le 1 er novembre 2001, la Cour a recomposé ses sections (article 25 § 1
Sursă