ASLAN c. TURQUIE

SECȚIUNEA A DOUA DECIZIE Cerere nr. 60370/11 Faruk ASLAN împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care are loc la 10 martie 2015 într-un comitet compus din Paul Lémmens, președinte, Robert Spano, Jon Fridrik Kjølbro, judecători, și Abel Campos, grefier adjunct al secțiunii, având în vedere cererea formulată anterior la 12 septembrie 2011, După ce a intenționat acest lucru, face următoarea decizie FACTE ȘI PROCEDURA Reclamantul, dl Faruk Aslan, este un cetățean turc născut în 1981. Guvernul turc a fost reprezentat de agentul său. Reclamantul se plângea de durata detenției sale provizorii și de durata procedurilor penale diligente împotriva sa. Cererea a fost comunicată guvernului. Invitat printr-o scrisoare din 7 ianuarie 2013 să se pronunțe cu privire la o propunere de soluționare pe cale amiabilă formulată de guvern, reclamantul nu a răspuns. De asemenea, reclamantul nu a răspuns la scrisoarea din 13 martie 2013 prin care a invitat la transmiterea cererilor sale de satisfacție echitabilă. În cele din urmă, printr-o scrisoare recomandată cu confirmare de primire din 10 martie 2013. În decembrie 2014, pe baza articolului 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție, Curtea a atras atenția reclamantului asupra faptului că termenul care i-a fost acordat pentru prezentarea observațiilor sale a fost mai scurt și că nu a solicitat prelungirea. În plus, Comisia a precizat că, în termenii aceluiași articol, ea putea șterge o cerere din rol atunci când, ca și în speță, circumstanțele sugerează că reclamantul nu intenionează să o mențină. Scrisoarea trimisă la prima adresă a revenit Curții cu mențiunea "necunoscută." Scrisoarea trimisă la a doua adresă a fost returnată Curții, cu mențiunea "nesolicitată" În lumina celor de mai sus, Curtea concluzionează că reclamantul nu mai intenționează să își mențină cererea [art. 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție]. În absența unor circumstanțe speciale care privesc respectarea drepturilor garantate de Convenție sau a protocoalelor sale, Curtea consideră că nu se mai justifică continuarea examinării cererii, în sensul articolului 37 alineatul (1) din Convenție. Prin urmare, este necesar să se elimine cauza rolului. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să șteargă cererea de rol. Făcut în franceză și apoi comunicat în scris la 31 martie 2015. Abel Campos Paul Lemports grefier adjunct președinte

DEUXIÈME SECTION

DÉCISION

Requête n

o

60370/11

Faruk ASLAN

contre la Turquie

La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant le 10 mars 2015 en un comité composé de

:

Paul Lemmens,

président,

Robert Spano,

Jon Fridrik Kjølbro,

juges,

et de Abel Campos,

greffier adjoint

de section,

Vu la requête susmentionnée introduite le 12 septembre 2011,

Après en avoir délibéré, rend la décision suivante

:

FAITS ET PROCÉDURE

Le requérant, M. Faruk Aslan, est un ressortissant turc né en 1981.

Le gouvernement turc («

le Gouvernement

») a été représenté par son agent.

Le requérant se plaignait de la durée de sa détention provisoire et de la durée de la procédure pénale diligentée contre lui.

La requête a été communiquée au Gouvernement.

Invité par une lettre du 7 janvier 2013 à se prononcer sur une proposition de règlement amiable formulée par le Gouvernement, le requérant n’a pas répondu.

Le requérant n’a pas non plus répondu à la lettre du 13

mars 2013 l’invitant à faire parvenir ses demandes de satisfaction équitable.

Enfin, par une lettre recommandée avec accusé de réception du 10

décembre 2014 envoyée aux deux adresses fournies par le requérant, sur le fondement de l’article 37 § 1 a) de la Convention, la Cour a attiré l’attention du requérant sur le fait que le délai qui lui était imparti pour la présentation de ses observations était échu et qu’il n’en avait pas sollicité la prolongation. Elle a en outre précisé qu’aux termes de ce même article, elle pouvait rayer une requête du rôle lorsque, comme en l’espèce, les circonstances donnent à penser que le requérant n’entend pas maintenir celle-ci. La lettre envoyée à la première adresse est revenue à la Cour avec la mention «

inconnu

». La lettre envoyée à la seconde adresse a été retournée à la Cour, avec la mention «

non réclamé

».

EN DROIT

À la lumière de ce qui précède, la Cour conclut que le requérant n’entend plus maintenir sa requête (article 37 § 1 a) de la Convention). En l’absence de circonstances particulières touchant au respect des droits garantis par la Convention ou ses Protocoles, la Cour considère qu’il ne se justifie plus de poursuivre l’examen de la requête, au sens de l’article 37 § 1 de la Convention.

Il y a donc lieu de rayer l’affaire du rôle.

Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,

Décide

de rayer la requête du rôle.

Fait en français puis communiqué par écrit le 31 mars 2015.

Abel Campos

Paul Lemmens

Greffier adjoint

Président