JOVANOVIĆ v. SERBIA and 3 other applications

Comunicat la 15 aprilie 2015 SECȚIUNEA TERZĂ Cererea nr. 2632/09 Bora JOVANOVIVA împotriva Serbiei și a altor 3 cereri (a se vedea lista anexată) DECLARAREA FACTELOR Toate reclamanții sunt resortisanți sârbi. Pentru detalii personale suplimentare, datele de introducere a plângerilor lor în fața Curții și, respectiv, informații privind avocatul lor, a se vedea apendicea atașată. Circumstanțele cazului Faptele cazurilor, astfel cum au fost prezentate de solicitanți, pot fi rezumate după cum urmează. Toți reclamanții au fost respinși de către angajatorii lor respectivi și apoi au instituit proceduri civile separate împotriva acestora, în căutarea reintegrării și/sau a recursului pecuniar. Toate acestea au obținut hotărâri finale în favoarea lor, care rămân neexecute până în prezent.Societățile debitoare au fost înregistrate ca societăți deținute integral sau în principal social în registrele publice relevante înainte și pe parcursul procedurii de insolvență/execuție relevante. În ceea ce privește primul reclamant (denumită în continuare nr. 2632/09) În 5 februarie 2003, reclamantul a fost respins de către angajatorul său „Društveno preduzeće Galpres” în Leskovac. La 9 decembrie 2004, Curtea Municipală Leskovac a decis în favoarea reclamantului și a ordonat angajatorului său să: i. reintegreze-l în termen de 8 zile la un post care corespunde calificărilor sale profesionale; ii. plătește-i achitarile salariale neașteptate, datorate de la 15 Februarie 2003 până la reintegrarea sa; iii. plătește-i contribuțiile de asigurare a pensiilor și invalidelor („doprenosi za pensijsko i invalidsko osiguranje”) datorată pentru această perioadă; și iv. plătește 14.700 dinari (RSD) pentru costurile sale juridice. Această hotărâre privind reintegrarea și contribuțiile a devenit finală la 16 februarie 2005 și poate fi executată la 19 martie 2005. La 6 aprilie 2005, Curtea Municipală: a ordonat executarea; a declarat că o amendă în valoare de RSD 50.000 va fi impusă debitorului, precum și RSD 10.000 pentru directorul său, în cazul în care debitorul nu respectă ordinul în termen de opt zile. Ordinea de aplicare a aplicării a devenit finală la 20 mai 2005. La 29 iunie 2005, instanța de executare a impus această amendă debitorului și a declarat că, în cazul în care aceasta nu a asigurat respectarea necesară în alte opt zile, se va impune o nouă amendă de RSD 100.000 și 20.000. 10. Având în vedere că debitorul a plătit prima amendă fără a restabili reclamantul, la 27 septembrie 2005, instanța de executare a impus a doua amendă și a declarat că se va impune o altă amendă în valoare de 150.000/30,000 RSD în cazul în care nu se respectă acest ordin într-o perioadă suplimentară de trei zile. Curtea superioară a susținut această decizie la 3 Noiembrie 2005. La 4 iulie 2008, președintele instanței de punere în aplicare a măsurilor a informat Ministerul că judecătorul de aplicare a măsurilor a fost înlocuit și că nu au fost luate măsuri începând cu 2005. 11. Între timp, la 13 noiembrie 2006, Curtea Municipală a acordat arride salariale reclamantului în valoare de RSD 574.313,52 din 15 Februarie 2003 - 1 mai 2006, plus dobânzi legale acumulate la 2003 până la plata, pensiile corespunzătoare și contribuțiile sociale, precum și RSD 113.960 pentru costuri. Hotărârea a devenit finală la 7 martie 2007 și executabilă la 19 aprilie 2007. La 24 aprilie 2007, Tribunalul Municipal a ordonat executarea sa. 12. Compania debitoare este în curs de restructurare. În ceea ce privește cel de-al doilea reclamant (depunerea nr. 30723/09) 13. La 26 mai 2004, reclamantul a fost respins de către angajatorul său DP “Udarnik” (Društveno preduzeće za transportno-pretovarne usluge “Udarnik” Beograd ) de la Belgrad. 14. La 20 decembrie 2006, al treilea Tribunal Municipal din Belgrad: (i) a declarat decizia angajatorului nulă și nulă; (ii) a ordonat reintegrarea reclamantului în termen de 8 zile; și (iii) a atribuit reclamantului RSD 49.500 din cauza costurilor suportate în cadrul procedurii legate de muncă. Curtea de district din Belgrad a susținut această hotărâre la 10 iulie 2008. A devenit executabilă la 20 decembrie 2008. 15. Procedura de insolvență a Curții Comerciale în ceea ce privește debitorul a fost deschisă la 19 martie 2007 și închisă la 14 mai 2007. Debitorul a continuat să facă afaceri. 16. La 21 ianuarie 2009, reclamantul a depus o cerere de punere în aplicare și l-a modificat la 6 martie 2009. Pe parcursul anului 2009, el s-a plâns cel puțin de cinci ori la instanța de punere în aplicare pentru faptul că nu a eliberat o decizie de punere în aplicare. 17. La 13 octombrie 2009, instanța de executare a respins cererea sa, declarând că debitorul a fost supus procedurii de insolvență în curs. Reclamantul a apelat fără succes și a adresat în continuare instanța de executare în mai multe ocazii. 18. Compania debitoare a fost supusă unei alte seturi de proceduri de insolvență începând din 2011. În ceea ce privește cel de-al treilea reclamant (depunerea nr. 32658/12) 19. La 25 iunie 2010, Primul Tribunal Municipal de Belgrad a acceptat soluționarea litigiului dintre reclamant și angajatorul său „Livnica Ralja AD” de la Ralja, al căror termeni au fost următoarele: lichidarea reclamantului în 2002 a fost declarată nulă și nula și angajatorul a fost de a reintegra reclamantul în termen de 8 zile la un post care corespunde calificărilor sale profesionale; angajatorul trebuia să plătească reclamantului RSD 1.544.783 și, respectiv, 484.810.65, în conturile achizițiilor salariale în curs și contribuțiile sociale corespunzătoare datorate de la 11 Decizia Curții a devenit finală și executabilă la aceeași dată. 21. Curtea a emis ordinul de executare la 29 iunie 2010. Reclamantul a cerut instanței de a accelera procedura de executare în mai multe ocazii. La 28 martie și 2 iunie 2011, judecătorul nu a găsit niciun bun disponibil pentru a executa decontarea. 22. La 18 aprilie 2011, Curtea Comercială a Belgradului a deschis și a încheiat procedura de insolvență în ceea ce privește debitorul și a ordonat lichidarea sa, aparent fără a avea nici un succesor legal. Această decizie a devenit finală la 23 iunie 2011 23. La 28 iunie 2011, decizia a fost înregistrată („ zabeležba” În registrele publice relevante referitoare la statutul tuturor societăților, data publicării în Jurnalul Oficial al Republicii Serbiei nu este disponibilă în aceste registre. 24. La 18 octombrie 2011, instanța de executare a suspendat procedura de executare, având în vedere că nu au fost găsite active disponibile. 25. La 25 noiembrie 2011, instanța de executare a încheiat executarea din cauza lichidării debitorului. În ceea ce privește cel de-al patrulea reclamant (depunerea nr. 9370/13) 26. În perioada 1990-2007, reclamantul a fost plasat de către angajatorul său în concediu plătit obligatoriu până la reluarea timpului în care producția normală ar putea fi reluată, iar performanța de afaceri a companiei s-a îmbunătățit suficient. În timp ce în această concediu, în conformitate cu legislația internă relevantă, reclamantul a avut dreptul la o reducere semnificativă a venitului lunar, precum și la plata pensiei, handicapului și a altor contribuții de securitate socială. 27. În februarie 2007, mulți angajați în concediu obligatoriu au fost declarați redundanți și au suferit de „programul social” al Guvernului. După ce au întrebat despre drepturile ei, la 14 martie 2007, reclamantul a fost preluat cu o decizie din 18 martie 1991 privind concedierea ei. 28. La 9 iulie 2007, Curtea Municipală Novi Pazar a declarat concedierea nulă și nulă și a ordonat angajatorului: i. să o reintegreze în termen de 8 zile la un post care corespunde calificărilor ei profesionale; și să-i plătească ii. achizițiile salariale minime datorate de la 8 noiembrie 1990 la 16 martie 2007, împreună cu dobânzile legale; iii. contribuțiile de asigurare a pensiilor și invalidității datorate de la 1 ianuarie 1994 la 16 martie 2007; și iv. RSD 11.700 pentru costurile sale legale. 29. Această hotărâre a devenit finală la 5 septembrie 2007 și Curtea Municipală a ordonat executarea sa la 3 decembrie 2007. 30. La 6 mai 2008, Curtea Municipală a ordonat angajatorului reclamantului să-i plătească contribuțiile de asigurare a pensiilor și a invalidității din 16 martie 2007 până la 22 octombrie 2007 și RSD 13.000 pentru costurile sale legale. 31. Această hotărâre a devenit finală la 22 ianuarie 2009. Instanțele de executare au respins cererea reclamantului de executare. În urma unei instrucțiuni a Curții Supreme din 24 februarie 2011 de a prelucra procedurile de aplicare, ordinul de aplicare a aplicării a fost adoptat la 7 iulie 2011. Se pare că debitorul reclamantului este în curs de restructurare.Legea și practicile interne relevante 33. Legea și practicile interne privind statutul societăților sociale/de stat, procedura de executare și insolvență, precum și jurisprudența Curții Constituționale în acest sens, sunt descrise în cazul R. Kačapor și alții c. Serbia, nr. 2269/06 et al. ., 15 ianuarie 2008, §§ 57-82; Vlahović c. Serbia , nr. 42619/04, §§ 37-47, 16 decembrie 2008; Crnišanin și alții c. Serbia , nos. 35835/05 și seq. , §§100-104, 13 ianuarie 2009; EVT Company c. Serbia , nr. 3102/05, §§ 26-7, 21 iunie 2007; Marčić și alții c. Serbia , nr. 17556/05, § 29, 30 octombrie 2007; Adamović c. Serbia , nr. 41703/06, §§ 17‐21, 2 octombrie 2012; Marinković c. Serbia (dec.), nr. 5353/11, 29 ianuarie 2013, §§ 26-9 și § 31-44, Jovičić și alții c. Serbia (dec.), nos. 37270/11, § 88-93, 15 octombrie 2013 și Sokolov și alții c. Serbia (dec.), nos. 30859/10 și al., § 20, 14 ianuarie 2014. Reclamanții se plâng de nerespectarea de către autoritățile naționale a impunerii hotărârilor finale în favoarea lor și de faptul că nu au avut niciun remediu intern eficace în acest sens. Primul reclamant se bazează numai pe art. 6 din Convenție. Al doilea reclamant nu invocă niciun articol. Al treilea reclamant se plâng în temeiul articolelor 6 și 13 din Convenție, în timp ce al patrulea reclamant, în plus față de aceste două articole, invocă, de asemenea, art. 1 din Protocolul nr. 1. Guvernul este invitat să informeze Curtea dacă debitorii în cauză au fost, în momentul respectiv, societățile cuprinse în principal din capital social/de stat și/sau societățile controlate sau gestionate efectiv de stat și, dacă este cazul, în ce măsură, precum și să furnizeze toate documentele relevante în acest sens (a se vedea, printre multe autoritățile, Kačapor și altele c. Serbia , nr. 2269/06 și al., 15 ianuarie 2008). A existat o încălcare a articolului 6 § 1 din Convenție și/sau a articolului 1 din Protocolul nr. 1? În special, nu se aplică hotărârile/deciziile finale și executibile, inclusiv obligația de a reinstaura, în favoarea reclamanților constituie o încălcare a una sau a ambelor dispoziții (a se vedea, de exemplu, Tarverdiyev c. Azerbaidjan, nr. 33343/03, 26 iulie 2007; Akhundov v. Azerbaidjan , nr. 39941/07, 3 februarie 2011, Efendiyeva v. Azerbaidjan (justa satisfacție), nr. 31556/03, 11 decembrie 2008)? A avut reclamanții la dispoziția lor un remediu intern eficace pentru plângerile lor în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1 și al articolului 6 din Convenție, conform articolului 13 din Convenție? În ceea ce privește numai cel de-al treilea caz (denumit în continuare „decizia 32658/12”), reclamantul a respectat termenul de șase luni prevăzut la art. 35 § 1 din Convenție (a se vedea, de exemplu, Sokolov și alții c. Serbia (dec.), nr. 30859/10 și al., § 20, 14 ianuarie 2014)? Apendicele nr. de cerere și data introducerii Data reclamantului de naștere a nașterii naționalității de reședință reprezentată de 2632/09 10/01/2009 Bora JOVANOVIδ 10/03/1951 Leskovac sârb 30723/09 02/06/2009 Neשo KRNDIJA 10/04/1948 Barič sârb 32658/12 27/04/2012 Predrag VUKOSAVLJEVIδ 18/11/1963 Ralja sârb Nada CRNJA 9370/13 05/09/2012 Enisa MAVRI 21/11/1967 Novi Pazar sârb Refija GARIBOVI

Communicated on 15 April 2015

THIRD SECTION

Application no. 2632/09

Bora JOVANOVIĆ against Serbia

and 3 other applications

(see list appended)

STATEMENT OF FACTS

1.

All applicants are Serbian nationals. For additional personal details, the dates of introduction of their complaints before the Court, and information regarding their legal counsel, respectively, see the attached appendix.

A.

The circumstances of the case

2.

The facts of the cases, as submitted by the applicants, may be summarised as follows.

3.

All applicants were dismissed by their respective employers and subsequently instituted separate civil suits against them, seeking reinstatement and/or pecuniary redress. They have all obtained final court decisions in their favour, which remain unenforced to the present day.The debtor companies were registered as fully or predominantly socially-owned companies in the relevant public registries before and throughout the relevant insolvency/enforcement proceedings.

1.

As regards the first applicant (application no. 2632/09)

4.

In 5 February 2003 the applicant were dismissed by his employer “Društveno preduzeće Galpres” in Leskovac.

5.

On 9 December 2004 the Leskovac Municipal Court ruled in favour of the applicant and ordered his employer to:

i. reinstate him within 8 days to a post which corresponded to his professional qualifications;

ii. pay him the outstanding salary arrears, due from 15

February 2003 until his reinstatement;

iii. pay him the pension and disability insurance contributions (“

doprinosi za penzijsko i invalidsko osiguranje

”) due for that period; and

iv. pay 14,700 dinars (RSD) for his legal costs.

6.

This judgment in respect of reinstatement and contributions became final on 16 February 2005 and enforceable on 19 March 2005.

7.

On 6 April 2005 the Municipal Court:

ordered the enforcement;

stated that a fine in the amount of RSD 50,000 would be imposed on the debtor, as well as RSD 10,000 on its director, should the debtor fail to comply with the order within eight days.

8.

The enforcement order became final on 20 May 2005.

9.

On 29 June 2005 the enforcement court imposed the said fine on the debtor and stated that should it fail to secure the needed compliance within another eight days, a new fine of RSD 100,000 and 20,000 would be imposed.

10.

Given that the debtor had paid the first fine without reinstating the applicant, on 27 September 2005 the enforcement court imposed the second fine and stated that another fine in the amount of RSD 150,000/30,000 would be imposed should it fail to comply with that order within an additional period of three days. The higher court upheld this decision on 3

November 2005. On 4 July 2008 the president of the enforcement court informed the Ministry that the enforcing judge had been replaced and no steps had been taken since 2005.

11.

In the meantime, on 13 November 2006 the Municipal Court awarded the applicant salary arrears in the amount of RSD 574,313.52 from 15

February 2003 to 1 May 2006, plus statutory interest accrued as of 2003 until payment, the corresponding pension and social contributions, as well as RSD 113,960 for costs. The judgment became final on 7 March 2007 and enforceable on 19 April 2007. On 24 April 2007 the Municipal Court ordered its enforcement.

12.

The debtor company is apparently undergoing restructuring.

2.

As regards the second applicant (application no. 30723/09)

13.

On 26 May 2004 the applicant was dismissed by his employer DP “Udarnik” (

Društveno preduzeće za transportno-pretovarne usluge “Udarnik” Beograd

) from Belgrade.

14.

On 20 December 2006 the Third Belgrade Municipal Court:

(i)

declared the employer’s decision null and void;

(ii)

ordered the applicant’s reinstatement within 8 days, and

(iii)

awarded the applicant RSD 49,500 on account of the costs incurred during the labour-related proceedings.

The District Court in Belgrade upheld this judgment on 10 July 2008. It became enforceable on 20 December 2008.

15.

The Commercial Court insolvency proceedings in respect of the debtor were opened on 19 March 2007 and closed on 14 May 2007. The debtor continued doing business.

16.

On 21 January 2009 the applicant filed a request for enforcement and amended it on 6 March 2009. Throughout 2009, he complained at least five times to the enforcement court about its failure to issue an enforcement order.

17.

On 13 October 2009 the enforcement court rejected his request, stating that the debtor had been subject to the pending insolvency proceedings. The applicant unsuccessfully appealed and further addressed the enforcement court on numerous occasions.

18.

The debtor company has apparently been subject to another set of insolvency proceedings as of 2011.

3.

As regards the third applicant (application no. 32658/12)

19.

On 25 June 2010 the First Belgrade Municipal Court accepted the settlement of the dispute between the applicant and his employer “Livnica Ralja AD” from Ralja, the terms of which were as follows:

the dismissal of the applicant in 2002 was declared null and void and the employer was to reinstate the applicant within 8 days to a post which corresponded to his professional qualifications;

the employer was to pay the applicant RSD 1,544,783 and 484,810.65, respectively, on accounts of outstanding salary arrears and corresponding social contributions due from 11

March 2002 to 31 May 2010, as well as the court and settlement stamps.

20.

The court’s decision became final and enforceable on the same date.

21.

The enforcement court issued the enforcement order on 29

June

22.

On 18 April 2011 the Belgrade Commercial Court opened and terminated the insolvency proceedings in respect of the debtor, and ordered its liquidation, apparently without having any legal successor. This decision became final on 23 June 2011.

23.

On 28 June 2011 that decision was registered (“

zabeležba

”) in the relevant public registries concerning the status of all companies. The date of its publication in the Official Gazette of the Republic of Serbia is not available in these registries.

24.

On 18 October 2011 the enforcement court suspended the enforcement proceedings given that no available assets had been found.

25.

On 25 November 2011 the enforcement court terminated the enforcement due to the debtor’s liquidation.

4.

As regards the fourth applicant (application no. 9370/13)

26.

Between 1990 and 2007 the applicant, at the time apparently employed with “Raška” Holding Kompanija AD - “Pamučna predionica”, DOO Novi Pazar, was placed by her employer on compulsory paid leave until such time as normal production could be resumed and the company’s business performance had improved sufficiently. Whilst on this leave, in accordance with the relevant domestic legislation, the applicant was entitled to a significantly reduced monthly income, as well as the payment of her pension, disability and other social security contributions.

27.

In February 2007, many employees on compulsory leave were declared redundant and underwent the Government’s “social programme”. After enquiring about her entitlements, on 14 March 2007 the applicant was served with a decision of 18 March 1991 on her dismissal.

28.

On 9 July 2007 the Novi Pazar Municipal Court declared the dismissal null and void and ordered her employer:

i. to reinstate her within 8 days to a post which corresponded to her professional qualifications; and to pay her

ii. the minimum salary arrears due from 8 November 1990 to 16

March 2007, together with statutory interest;

iii. the pension and disability insurance contributions due from 1

January 1994 to 16 March 2007; and

iv. RSD 11,700 for her legal costs.

29.

This judgment became final on 5 September 2007 and the Municipal Court ordered its enforcement on 3 December 2007.

30.

On 6 May 2008 the Municipal Court ordered the applicant’s employer to pay her the pension and disability insurance contributions due from 16 March 2007 to 22 October 2007 and RSD 13,000 for her legal costs.

31.

This judgment became final on 22 January 2009. The enforcement courts rejected the applicant’s request for enforcement. Following an instruction of the Supreme Court of 24 February 2011 that the enforcement proceedings should be processed, the enforcement order was adopted on 7

July 2011. The applicant was also awarded RSD 7,420 for the enforcement costs.

32.

The applicant’s debtor is apparently undergoing restructuring.

B.

Relevant domestic law and practice

33.

The domestic law and practice concerning the status of socially/State-owned companies, the enforcement and insolvency proceedings, as well as the case-law of the Constitutional Court in this regard, are outlined in the cases of

R. Kačapor and Others v.

Serbia

, nos.

2269/06

et al

., 15 January 2008, §§ 57-82;

Vlahović v.

Serbia

, no.

42619/04, §§ 37-47, 16 December 2008;

Crnišanin and Others v.

Serbia

, nos. 35835/05 et seq., §§100-104, 13 January 2009;

EVT

Company v.

Serbia

, no. 3102/05, §§ 26-7, 21 June 2007;

Marčić and Others v.

Serbia

, no.

17556/05, § 29, 30 October 2007;

Adamović v. Serbia

, no.

41703/06, §§

17‑21, 2 October 2012;

Marinković v. Serbia

(dec.), no.

5353/11, 29

January 2013, §§ 26-9 and §§ 31-44,

Jovičić and Others v.

Serbia

(dec.), nos. 37270/11, §§ 88-93, 15 October 2013 and

Sokolov and Others v. Serbia

(dec.), nos. 30859/10 et al., § 20, 14 January 2014.

COMPLAINTS

The applicants complain about the failure by the national authorities to enforce final court decisions in their favour and that they have had no effective domestic remedy in this respect.

The first applicant relies on Article 6 of the Convention only. The second applicant does not invoke any article. The third applicant complains under Articles 6 and 13 of the Convention, while the fourth applicant, in addition to these two articles, invokes also Article 1 of Protocol No. 1.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1.

The Government are invited to inform the Court whether the debtors at issue were, at the relevant time, the companies predominantly comprised of socially/State-owned capital and/or companies effectively controlled or managed by the State and, if so, to what extent, as well as to provide all relevant documents in this respect (see, among many authorities,

R.

Kačapor and Others v. Serbia

, nos. 2269/06

et al

., 15 January 2008).

2.

Has there been a violation of Article 6 § 1 of the Convention and/or Article 1 of Protocol No. 1? In particular, does the failure to enforce final and enforceable judgements/decisions, including the requirement to reinstate, in the applicants’ favour amount to a violation of one or both of these provisions (see, for example,

Tarverdiyev v. Azerbaijan

, no.

33343/03, 26 July 2007;

Akhundov v. Azerbaijan

, no.

39941/07, 3

February

2011,

Efendiyeva v.

Azerbaijan

(just satisfaction), no. 31556/03, 11

December 2008)?

3.

Did the applicants have at their disposal an effective domestic remedy for their complaints under Article 1 of Protocol No. 1 and Article 6 of the Convention, as required by Article 13 of the Convention?

4.

As regards the third case only (application no. 32658/12), has the applicant complied with the six-month time-limit laid down in Article 35 §

1 of the Convention (see, for example,

Sokolov and Others v.

Serbia

(dec.), nos.

30859/10 et al., § 20, 14 January 2014)?

Appendix

No.

Application no.

and date

of introduction

Applicant name

date of birth

place of residence

nationality

Represented by

2632/09

10/01/2009

Bora JOVANOVIĆ

10/03/1951

Leskovac

Serbian

30723/09

02/06/2009

Neđo KRNDIJA

10/04/1948

Barič

Serbian

32658/12

27/04/2012

Predrag VUKOSAVLJEVIĆ

18/11/1963

Ralja

Serbian

Nada CRNJA

9370/13

05/09/2012

Enisa MAVRIĆ

21/11/1967

Novi Pazar

Serbian

Refija GARIBOVIĆ