CtEDO 23.04.2015 Auto

BOUDELAL c. FRANCE

RESPONDENT
FRA
HOTĂRÂRE
23.04.2015
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Affaire communiquée
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2015
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
BOUDELAL c. FRANCE (CtEDO, 2015)
HUDOC · oficial

Comunicat la 23 aprilie 2015 CINCEA SECȚIUNE Cerere nr. 14894/14 Șerif BOUDELAL împotriva Franței introdusă la 15 februarie 2014 EXPOSAT DE FAPTE Reclamantul, domnul șerif Boudel, este un cetățean algerian născut în 1945 și rezident în Avignon. Circumstanțele din această cauză Reclamantul își are reședința în Franța în mod regulat din 1967. În 2009, a depus o cerere în vederea dobândirii cetățeniei franceze. La 23 februarie 2010, șeful celui de-al doilea birou de naturalizare al Ministerului Imigrării, al integrării, al identității naționale și al dezvoltării solidare a respins cererea din două motive. Cel de-al doilea a fost astfel formulat... din elementele dosarului dvs. reiese că aveți legături [cu] o mișcare responsabilă de acțiuni violente și pledând pentru o practică radicală de l (CBS) apropiat de ideologia Hamas (frații musulmani palestinieni) La 17 ianuarie 2009, la Avignon, în timpul demonstrației împotriva intervenției militare israeliene din Fâșia Gaza, 400 de persoane s-au adunat în fața prefecturii (locul Chabran) și au defilat până la gara din centrul orașului. Cu puțin timp înainte de dispersare, ați luat inițiativa, prin intermediul unui megafon, să vă adresați protestatarilor și să le comunicați informații despre situația din Fâșia Gaza, spunând în legătură cu un reprezentant al Hamas și retransmițând informația că această organizație ar fi refuzat armistițiul propus de Israel. Având în vedere toate aceste elemente, nu mi se pare oportun să vă acord favoarea reintegrării. La 19 martie 2010, reclamantul a formulat în mod inutil o acțiune grațioasă în fața ministrului imigrației, integrării, identității naționale și dezvoltării solidare. La 6 octombrie 2010, delegatul ministrului a decis să mențină decizia de refuz. Aceasta a arătat că resursele familiei erau acum suficiente pentru a asigura o autonomie materială, dar a considerat că nu mai puțin faptul că reclamantul avea legături puternice cu o mișcare responsabilă de acțiuni violente și care susținea o practică radicală de lislam ( colectivul Releul local al Comitetului de binefacere și de ajutorare pentru palestinieni (CBS) apropiat de ideologia Hamas (frații musulmani palestinieni) Reclamantul sesizează Tribunalul Administrativ al Persoanelor cu privire la o cerere de anulare a acestei decizii. Soția sa, care era supusă unui refuz similar, a făcut același lucru. Tribunalul a respins hotărârile la 22 februarie 2012. El a constatat că a reieșit din dosar, în special dintr-o notă a serviciilor de securitate din 15 decembrie 2009, că reclamantul era un activist convins de cauza palestiniană, al cărui a fost un aptolog pasionat, la fel de mult ca și un delincvent violent al politicii israeliene, implicat cu fervoare în apărarea drepturilor imigranților și al cărui angajament s-a bazat pe structuri asociative pe care le-a inițiat sau pe care le-a animat. octombrie 2000 la numeroase demonstrații în favoarea palestinieni și că, la 17 ianuarie 2009, în timpul unui protest împotriva intervenției militare israeliene în Fâșia Gaza, acesta a fost adresat participanților cu ajutorul unui megafon În acest caz, s-a prevalat de a fi în legătură cu un reprezentant al Hamas, informându-i, de asemenea, că această organizație a refuzat armistițiul propus de statul membru al Israelului. Tribunalul concluzionează că, prin reținerea legăturilor reclamantului cu o mișcare responsabilă de acțiuni violente și pledând pentru o practică radicală de la Islam, ministrul a putut, fără a-și submina deciziile de fapt sau de eroare vădită de apreciere, să respingă cererea sa de reintegrare în cetățenia franceză. Tribunalul a considerat, de asemenea, că deciziile atacate [nu au fost, prin natura lor, destinate să împiedice libertatea de conștiință și religioasă, libertatea de exprimare sau libertatea de întrunire și de asociere a reclamanților (...), acestea, care nu sunt nici generale, nici absolute, care trebuie să fie conciliate cu alte principii fundamentale la fel de importante... Sesizată de reclamant și de soția sa, curtea administrativă a societății Nantes a confirmat această hotărâre printr-o hotărâre din 31 mai 2013 și a amintit mai întâi că, în temeiul articolelor 21-15 din Codul civil și 49 din Decretul nr. 1362 din 30 decembrie 1993 a fost responsabilitatea ministrului pentru naturalizare să facă o apreciere cu privire la interesul de a acorda naturalizarea sau reintegrarea în cetățenia franceză în străinătate care o deține și că, în cadrul acestei examinări de oportunitate, el ar putea, de asemenea, să o facă. să ia în considerare informațiile nefavorabile colectate cu privire la comportamentul candidatului; apoi să rețină următoarele: [...] Având în vedere că ministrul a respins cererile de reintegrare în cetățenia franceză a soților Boudel pe motiv că domnul Boudel avea legături puternice cu o mișcare responsabilă de acțiuni violente și pledând pentru o practică radicală a l Comitetul de binefacere și Salvarea Palestinienilor, aproape de ideologia Hamas purtată de frații musulmani palestinieni (...) mai mult decât reiese din documentele dosarului, în special din nota din 15 decembrie 2009 a Direcției Libertăților Publice a Ministerului de Interne, că domnul Boudel este un activist convins al cauzei palestiniene, al cărui aptolog înfocat, și un viticultor al politicii israeliene, implicat cu fervoare în apărarea drepturilor imigranților și al cărui angajament s Comitetul de binefacere și de ajutorare a palestinienilor, apropiat de ideologia Hamas, și asociația de imigrație Reper și cetățeanitate, și a participat, începând cu 14 octombrie 2000, la numeroase manifestări în favoarea cauzei palestiniene ; că, în special, în timpul demonstrației organizate la Avignon la 17 ianuarie 2009 împotriva intervenției militare israeliene în Fâșia Gaza, acesta este adresat, prin intermediul unui megafon, protestatarilor, pentru a le comunica informații despre situația din Fâșia Gaza. În acest caz, s-a prevalat de a fi în legătură cu un reprezentant al Hamas și a arătat că această organizație ar fi refuzat armistițiul propus de statul membru al Israelului; că soții Boudel nu contrazic în mod util punctele de vedere ale acestei note; că aceste elemente sunt de natură să creeze o îndoială cu privire la loialitatea candidatului față de Franța ; că, prin urmare, ministrul a putut, fără a-și submina deciziile de fapt sau de eroare vădite de apreciere, să respingă cererile (...) reclamantul a depus o cerere de asistență judiciară în fața biroului de asistență judiciară din apropierea Consiliului de Stat pentru a se putea ocupa de Casație. Aceaceasta a fost respinsă la 12 septembrie 2009, pe motiv că nici un mijloc de casare serioasă nu putea fi ridicat împotriva hotărârii atacate. La 7 octombrie 2013, președintele secțiunii din litigiul Consiliului de Stat a confirmat această decizie pe motiv că Cu excepția cazului în care scrisurile părților sau înscrisurilor din dosar sunt denaturate (...), acesta nu intră în funcția judecătorului de Casație de a controla aprecierea faptelor efectuate de instanța administrativă de recurs Dreptul și practica internă relevante Articolele 21-15 și 24-1 din Codul civil sunt astfel exprimate art. 21-15 Hors cazul prevăzut la art. 21-14-1, dobândirea cetățeniei franceze prin decizia autorității publice rezultă dintr-o naturalizare acordată prin decret la cererea unui străin.art. 24-1 Reintegrarea prin decret poate fi obținută la orice vârstă și fără condiții de stagiu. Aceaceasta este supusă, pentru surplus, condițiilor și regulilor de naturalizare. În momentul faptelor din speță, la art. 49 din Decretul nr. 93-1362 din 30 În decembrie 1993, referitor la declarațiile de naționalitate, deciziile de naturalizare, reintegrare, pierdere, decădere și retragere a naționalității franceze, a fost redactat următorul text: În cazul în care ministrul responsabil de naturalizare consideră că nu este necesar să acorde naturalizarea sau reintegrarea solicitată, acesta pronunță respingerea cererii (...). GRIEF Invocând articolele 10 și 11 din Convenție, reclamantul se plânge că, pentru a respinge cererea sa de reintegrare în cetățenia franceză, autoritățile interne s-au bazat pe faptul că Motivele care se opun cererii reclamantului de a dobândi cetățenia franceză revin în a-i reproșa o opinie, un cuvânt sau un angajament asociat (a) În la . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (b) Dacă era cazul, această interferență era prevăzută de lege, urmărea un scop legitim și era necesară, într-o societate democratică, pentru atingerea acestui scop?

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă