CASE OF MITRINOVSKI v. 'THE FORMER YUGOSLAV REPUBLIC OF MACEDONIA' - [Romanian translation] by the SCM Romania and IER
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Remainder inadmissible;Violation of Article 6 - Right to a fair trial (Article 6 - Civil proceedings;Article 6-1 - Impartial tribunal);Pecuniary damage - claim dismissed (Article 41 - Pecuniary damage;Just satisfaction);Non-pecuniary damage - award (Article 41 - Non-pecuniary damage;Just satisfaction)
CASE OF MITRINOVSKI v. 'THE FORMER YUGOSLAV REPUBLIC OF MACEDONIA' - [Romanian translation] by the SCM Romania and IER (CtEDO, 2015)
©Documentul a fost pus la dispoziție cu sprijinul Consiliului Superior al Magistraturii din România ( www.csm1909.ro ) și al Institutului European din România ( www.ier.ro ). Permisiunea de a republica acestă traducere a fost acordată exclusiv în scopul includerii sale în baza de date HUDOC. ©Documentul a fost pus la dispoziție cu sprijinul Consiliului Superior al Magistraturii României ( www.csm1909.ro ) și al Institutului European al României ( www.ier.ro ). Permisiunea de a republica această traducere a fost acordată exclusiv în scopul includerii sale în baza de date a Curții HUDOC. CURTEA EUROPEANĂ UN DREPTURILOR OMULUI SECȚIA ÎNTÂI Hotărărea din 30 aprilie 2015 În Causa Mitrinovski împpotriva Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei (Cerea nr. 6899/12) Strasbourg definitivă la 30/07/2015 Hotărârea a devenit definitivă în condițiil prevăzute la art. 44 § 2 din Convenție. Aceasta poate suferi modificari de formă. În cauza Mitrinovski împpotriva Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția Întâi), reuniune într-o Cameră compusă din Isabelle Berro, președinte, Elisabeth Steiner, Khanlar Hajiyev, Linos-Alexandre Sicilianos, Erik Møse, Ksenija Turković, Dmitry Dedov, judecători, și Søren Nielsen, ghifier de secție, după ce a deliberat camera de consiliu, la 7 aprilie 2015, pronunță prezentă hotărără, adoptată la aceași dată: PRODURA 1 . La originea cauzei se află cereea nr. 6899/12 îndreptată împpotriva Fostei Republici Iugoslav a Macedoniei, principi care un resortisant al acestui stat, domnul Jordan Mitrinovski („reclamantul"), a sesizat Curtea la 27 ianuarie 2012, în temeiul art. 34 din Convenția pentru apararea drepturilor omuluiși a libertăților fundamentale („Convenția”). 2 . Reclamantul a fost reprezentat de domnul J. Mitrinovski, avocat în Skopje. Guvernul macedonean („Guvernul”) un fost reprezentat de agentul governamental, domnul K. Bogdanov. 3 . Mirjana Lazarova Trajkovska, judecătorul ales să reprezinte Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, nu a putut să participe la judecaria cauzei (art. 28). La 26 august 2014, președintele Camerei a decis să desemneze pe Ksenija Turkovićîn calitate de judecător ad hoc (art. 29). 4 . Reclamantul a susținut, printre altele, Că Consiliul Judiciar de Stat, care l-a eliberat din funcția de judecător, nouă era „o instanță independentăși impresială” în sensul art. 6 § 1 din Convenție. 5 . La 18 februarie 2013, plângerea a fost comunicată Guvernului. S-a hotărât, de asemenea, că este aplicabil art. 41 din Regulamentul Curții și cererea să fie soluționată cu prioritate. În FAPT I. Circumstanțele cauzei 6 . Reclamantul s-a născut în 1950 și locuiești în Skopje. Contextul cauzei 7 . La 6 decembrie 2010, un complet de judecată din cadrul Curții de apel din Skopje, format din trei judecători, prezidat de reclamant (și care include un judecători I.L. și M.S.), un decis, ca instanță de recurs, să admite recursul unui deținut. Completul a acceptat cauțiunea propusă și a înlocuit mandatul de arestare prevenire cu măsura aresturii la domiciliu ( --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 537/2010) . La 9 decembrie 2010, Procurorul general a concursat acceastă decizie printr-o cerere de protecție a legalităii ( аара Acesta a sollicitat Curții Supreme să constate nelegalitate deciziei în cauză și să o trimită spre reexaminare. 8 . La 10 decembrie 2010, un complet din cadrul Curții Supreme format din ci judecători și prezidat de judecătorul J.V., președintele instanței suprema la momentul respectiv, s-a întrunit în ședință pentru examenarea cererii Procuraturi Generale. Curtea Supremă a admis cereea modificată a procuraturi ( δреинаδено ) și a declarat, printre altele, Că: „Curtea Supremă constată că Curtea de apel din Skopje, care a judecat recursul [...] formulat împpotriva deciziei [...] prim care [...] prim care Tribunalul Skopje a respins ca nefondătă a măsurii areștii preventive ( Eliberarea din funcție a reclamantului 9 . La 10 decembrie 2010, Secția Penală a Curții Supremă, compusă din șase judecători ai instanței în cauză, inclusiv judecătorul J.V. [a se vedea arta. 39 alin. (1) din Regulamentul Curții Suprem, infra, pct. 22], s-a întrunit în ședință pentru o discotecă cauza. 537/2010 . În urma examinării minutei deliberării Curții de apel din Skopje la decizia din 6 decembrie 2010 (supra, pct. 7), Secția Penală a Curții Supremă a concluzionat că doi judecători au dat dovadă de neglijență în serviciu. Partea relevantă a minutei ședinței în cauză se citeste astfel: „[...] Secția Penală a Curții Supremă a constatat, în unanimitate ( еднасно се донесе 537/2010. Presedintele Curții Supreme J.V. a încheiat ședința Secții Penale.” 10 . În observația formulează la aceeași date, judecătorul J.V., în calitate de memoria ex officio al Consiliului Judiciar de Stat („CJS”, a se vedea Modificamentul XXVIII la Constituție, infra, pct. 19), un avocat ca CJS să constate neglijența în serviciu a reclamantului și a judecătorului I.L. Acestă cere a fost formulată în temeiul art. Art. 78. 79 din Legea din 2010 privatd organizare juridică („legea”, infra, pct. 20), conformă cărora un membru al CJS sau preedintele instanței superioare poate solicita inițierea une acțiuni disciplinare împotriva unui judecător. Astfel cum se afirmă în cerere, există motiv rezonabile să se creie că reclamantul și judecătorul I.L. și-au exercitat funcția de judecător într-o manieră neprofesioniste și libsită de conștiinciozitate, având în vedere că au votat în favoarea deciziei din 6 decembrie 2010 în cauza penală 537/2010 , încălcând dispozițiile Codului de procedură penală. În sprijinul afirmaților vânzare, acesta a prezentat o copie a deciziilor din 6 Și 10 decembrie 2010 (supra, pct. 7și 8). 11 . La 23 decembrie 2010, plenul CJS, inclusiv judecătorul J.V., o discutat cererea judecătorului J.V. de stabilire a neglijenței în serviciu din parte reclamantuluiși a acceptat-o ca fiind oportună, completăși admizibilă. De asemenea, asesta a înființat o Comisie pentru stabilirea neglijenței în serviciu a reclamantului („Comisia”), alcătuită din Cinc membri, inclusiv președintele CJS (a se vedea art. 80 din lege, infra, pct. 20). Judecătorul J.V. nu era inclusă în componența Comisiei. 12 . La 29 decembrie 2010, Comisia i-a comunicat reclamantului cererea judecătorului J.V. Și documentele justificative. La 18 ianuarie 2011, reclamantul a răspuns în scrisși a furnizat sonda în sprijinul răspunsului său (a se vedea art. 81 din lege, infra, pct. 20). Între timp, judecătorul I.L. un demisionat. După obținerea de către Comisie un materialelor din cauza. 537/ 2010, la 14 ianuarie 2011, acesta a prezentat (plenului) SJC un raport de evaluare a justificarii cererii judecătorului J.V. 13 . La 23 februarie 2010, plenul CJS, inclusiv judecătorul J.V., un inițiat împpotriva reclamantului o procedură disciplinară, suspendând-l temporar din funcție de judecător. În decizie, CJS s-a bazat pe arta. 84 și arta. 86 din lege (a se vedea infra, pct. 20). Părțile relevante ale acestei decizii se citesc după cum urmează: „CJS, în baza cererii (judecătorului J.V) [...] a înființat (Comisia) [...] După ce a luat măsuri în temeiul art. 81 și arta. 82 din [lege], Comisia a prezentat CJS, în temeiul art. 83 din [lege], un raport de evaluare a justificii cererii. CJS [...] un discutat cereașiși propunerea Comisieiși a decis inițierea une proceduri disciplinare [...]” 14 . La 19 aprilie 2011, Comisia a desfășurat o ședință în baza art. 87 din lege (a se vedea infra, pct. 20). Astfel cum s-a observat în minuta ședinței, la acesta au participat reclamantul și reprezentantul legal al acestuia, precum și judecătorul J.V., în calitate de petent. Judecătorul J.V. a declarat, printre altele, următoarele: [... ] Am depus cereea (de stabilire a exerciționista și bushită de conștiință) din următoarele motiv: (reclamantul), în calitate de președintă al completului și de judecător RAPORTOR (în cauza 537/ 2010) și judecătorul I.L., în calitate de membru al completelui, contrar (dispozițiilor Codului de procedură penală) [...] s-au pronunțat în mod nelegal pe fond [...] nu au avut niciun temei legal pentru a se pronunța asupra fondului capetelor de cere formule în recree, ci erau obligați prin lege să respingă recursul ca inadmisibil. Pentru a avea un motiv, ia în considerare că în speță, [...] există motive [să se stabiliescă] exercitarea îșintr-o manieră neprofesionistea de conștiință și a funcționați de judecător [...] Trebuie să fie subliniez că am adresat CJS prezenta cere având în vedere conservarea Secții Penale a Curții Supreme din 10 decembrie 2010 [a se vedea supra, pct. 9 [...]” 15 . După ce reclamtul și-a prezentat oral argumentele, președintele Comisiei i-a adresat mai mult întrebări. Avocatul reclamantului și judecătorul J.V. nu au adresat nicio întrebare, deși li s-a oferit posibilitate. În continuare, reclamantul și judecătorul J.V. au formulat concluzii finale. În minuta ședinței s-a precizat faptul Că, în baza art. 92 din lege (a se vedea infra, pct. 20), Comisia saună întocmească un raport, care este sau fie comunicat CJS în vederea examenei. Minuta ședinței a fost semnătă de reclamant, de judecătorul J.V., în calitate de petent,și de membrii Comisiei (a se vedea art. 90 din lege, infra, pct. 20). Astfel cum rezultă din documentele disponibile, Comisia a prezentat un astfel de raport, îngrijirea a propus eleberarea din funcție a reclamantului de către CJS pentru neglijență în serviciu. 16 . La 18 mai 2011, plenul CJS, inclusiv judecătorul J.V., l-a eliberat pe reclamant din functia de judecător pentru neglijentă în serviciu. Fragmentele relevante din decizie se citesc astfel: „CJS constată că Curtea de apel din Skopje nu avea niciun temei legal pentru a examena Și pentru a se pronunța asupra fondului capetelor de cere formule în recrut [în cauza penală 537/ 2010], ci era obligată prin lege să constate inadmisibilitatea recursului acuzatului, formulat de avocatul astuia. În consecință, decizia pronunțată de aceasta încalcă (dispozițiile Codului de procedură penală). [...] O astfel de decizie este nelegală și contrară [dispozițiilor relevante din Codului de procedură penală] [...] Ațici când a stabilit exercitarea [de către reclamănt] a funcții de judecător într-o manieră neprofesionista și lipsită de conștiiție, CJS a luat considerare, ca baza legală, hotărărea Curții Supremă [a se vedea supra, pct. 8-8,și concluziile Secții Penale a Curții Supreme din 10 decembrie 2010 [a se vedea supra, pct. 9-. Secția (Penală) a stabilit în mod explicit Că (reclamantul), în calitate de preedință al completuluiși de judecător raportor, [...] avut un comportment neprofesionist și a pronunțat o decizie contrară [dispozițiilor relevante ale Codului de procedură penală] [...]” 17 . Reclamantul a formulat recurs împpotriva astei decizii în fața completului de recurs, organ de al doilea grad de juridicție, înființat ad-hoc în cadrul Curții Supreme în fiecare cauză în parteși alcătuit, conform art. 96 din lege (infra, pct. 20), din nou judecători, dintre care trei judecători ai Curții Supreme, patru judecători ai Curții de apel și doi judecători din cadrul instanței din care face parte ci reclamantul. Acesta a sollicitat, de asemenea, recucarea judecătorului J.V. Și un tutor judecătorilor Curții Supreme. În sprijinul cererii de vânzare, acesta a declarat că există un conflict de interese, avand în vedere că judecătorul J.V. solicită eliberarea lui din funcțieși, ultima, votază în favoarea eliberării din funcție în calitate de membru ex officio al CJS. Poziția dețină de aeste era de natură să influențeze alți judecători din cadrul instanței respective. 18 . La 13 septembrie 2011, completul de recurs a respins recursul Și a confirmat decizia CJS de eliberare a reclamantului din funcție de judecător. De asemenea, un refuzat cererea astuia de recuzare un judecătorilor. A constatat cã plenul Curții Supreme, ai nu completul de recurs, avea competența de a se pronunța asupra cererii reclamantului de recuzare a Presedintiui Curții Supreme. De asemenea, completul de recurs a inadmisibilă, în temeiul Codului de procedură civilă, cererea reclamantul de recuzare a tuturor judecătorilor une instanță. II. Dreptul intern relevant A. Constituția din 1991 ( astfel cum a fost modificată în 2005) 19 . În decembrie 2005, Parlamentul a adoptat mai multe modificări la constituție. Dispozițiile relevante sunt redectate după cum urmează: Amendamentul XXVI „1. [...] Judecătorul poate fi demis din funcție: – pentru a bateri disciplinare grave, care își este faci necorespunzător pentru exercitarea funcții de judecător, și pentru exerciționează neprofesiune și lipsită de conștiință a funcții de judecător, în condițiile prevăziute de lege.” Modificătorul XXVIII „[...] Consiliul Judiciar este alcătui din cinciprezece membri. Președintele Curții Supreme a Republicii Macedoniași ministrul justiției sunt membri ex officio ai Consiliului Judiciar. Opt membri ai Consiliului sunt aleși de către judecători din rândul colegilor lor [...] Cinci membri [...] sunt aleși de Parlament.” B. Legea din 2010 privat organizare juridică (Jurnalul Oficial nr. 150/2010) 20 . Dispozitiile relevante ale Legii din 2010 privatd organizare juridică („legea”) formula după cum urmează: Deciziile CJS Art. 71 „Pe baza unui raport [întocmit de Comisie] și a deliberară, CJS poate [...] – să suspendă acțiunea disciplinară; – să pună la dispoziție discurină corespunzătoare încălțărișă – să fie elibereze din funcție judecătorul pentru îșinălcarea gravă a normelor disciplinare ( ).” Măsuri disciplinare Art. 73 alin. (1) „CJS poate să dispună următoarele sancțiuni disciplinare, în cazul în îngrijirea stabilește răspunderea disciplinară a judecătorilor: - mustare screză; - mustare publică; - reducerea salariului cuprinsă între 15% și 30% [...]” Procedura disciplinară Art. 77 „Un judecător poate fi eliberat din funcție pentru exercitarea lipsită de profesionism și conștiinciozitate a funcții de judecător, în condițiile prevăzute de lege.” Cererea de constatare a neglijenției în serviciu în cazul judecătorilor Art. 78 alin. (1)-(3) „Procedura disciplinară în privința privilegiului judecătorilor poate fi inițiată de către un membru al CJS, președintele instanței [din care îngrijește partea judecătorul a cărui eliberare din funcție este sollicită], președintele instanțe superioare sau plenul Curții Supreme a Republicii Macedonia („petentul”) [...] Procedura este urgentă și confidențială. Parteciparea publicului este exclusivă și sunt respectate reputația și demnitatea judecătorului cercetat [...] La cereea unui judecător, CJS poate decide ca procedura să fie publică [...]” Conținutul cererii Art. 79 „Cere de inițiere a procesurii disciplinare, prevăzută la art. 78 alin. (1), se depune la CJS și conține, printre altele, [informății personale] despre judecător, adresa și domiciliul [...] descrierea pretinei abateri [...]și o descriere a sondor care urmează să fie admise în ședință. Cererea trebuie să fie înșisoțită de documente justificative” Comisia de constatare a neglijenței în serviciu („Comisia”) Art. 80 de alin. (1)și (3) „CJS hotărăște dacă cererea de inițiere a procedurii disciplinare este oportună, completăși adițională. [...] În caz de îngrijire CJS constată că cererea este adăpostibile, asesta îșinființează, din rândulmbrilor săi, o Comisie de constatare a neglijenței în serviciu ( Äомисиδа а утврдувае нестуно исесо вресено врееса са судиска иуунка ), alcătuită dintru-un președinte și patrumbri.” 81 alin. (1)-(4) „Comisia comună judecătorului cercetat cererea Și documentele justificative. Judecătorul poate să fie răspundă în șcris să fie facă o declarație verbală, în termen de 8 zile de la date la care sunt comunicate cereea. Judecătorul împpotriva căruia este depusă cereea sunt dreptul la un reprezentant legal, pe care asesta îl invită la ședință. Judecătorul cercetat depune toate sondele în sprijinul răspunsului său, împreună cu observațiile prezentate ca răspuns lacere [...]” Colectarea datelor și sondelor Art. 82 alin. (1) „Comisia solicită informați șiși strânge sonda relevantă pentru [cauză]”. Raport și recomandare Art. 83 „Pe baza informaților și sondalor strânse, Comisia prezintă CJS un raport în îngrijirea declară dacă cereea în cauză este justificată să nu.” Examinarea cererii Art. 84 alin. (1)și (2) „CJS examinază cerereașia proprietății Comisiei și hotărăște instituirea sau încetărea procesurii disciplinare. CJS adoptată [această] decizie cu majoritatea membrilor săi [...]” Comunicarea deciziei Art. 85 „Decizia prevăzută la art. 84 este comunicată petentului ( δодносител на Äараьето ), judecătorului [a cărui eliberare din funcție este sollicită], precum și președintelui instanței din îngrijire face parte judecătorul cercetat Și dosarul cauzei este transmis Comisiei.” Suspensarea temporală Art. 86 „La inițierea proceserii disciplinare, CJS poate suspenda temporar din funcție judecătorul cercetat.” Ședința în fața Comisiei Art. 87 „Comisia trebuie să stabilească o ședință în termen de circisprezece zile de la inițieea procesurii disciplinare. La cedintă trebuie să participe toți membrii Comisiei. Ședința este prezidă de preedintele Comisiei.” 88 „Petentul și judecătorul cercetat sunt citați la o ședință. Acestora li se furnizază sondele strânse de Comisie. Dacă aceștia au fost citați în mod corespunzător și nu se prezintă la ședință, fără să fie oere vreo justificare, acesta se desfășoară în lipsa lor.” Art. 89 „Toate sondele prezentate de petent Și de judecătorul cercetat Și sondele obținut de Comisie sunt ascultate în cadrul ședinței. Judecătorul cercetat poate aduce argumente în legătură cu toate sondele prezentate la ședință.”” Minuta [ședinței] Art. 90 alineatul (4) „Minută ședinței este semnătă de către petent, judecătorul cercetat sau reprezentantul său, [membrii] Comisie[i]și persoana care păstrează minuta [...]” Raportul Comisiei Art. 92 de alin. (1) „Comisia întocmește un raport pentru CJS în terminen de cincisprezece zile de la ședință, împreună cu o propunere pentru (una din) următoarele decizii: - încetărearea procesurii, dacă nu există motiv pentru stabilirea neglijenței în serviciu din partea judecătorului său - eliberarea din funcție a judecătorului pentru neglijență în serviciu”. Deciziile CJS Art. 93 „Pe baza raportului [întocmit de Comisie] și după ședință, CJS poate [...] - să își înceteze procedura, dacă nu există motiv pentru stabilirea neglijenței în serviciu său - să elibereze judecătorul din funcție pentru neglijență în serviciu”. Art. 95 alin. (1) și (3) „CJS adoptată decizia prevăzută la art. 94 cu o majoritate de duă treimi din toți membrii aștuia [...]” O copie a deciziei se comunță judecătorului cercetat, reprezentantului acestuia, petentului și președintelui instanței din care se ocupă parte judecătorul sau președintelui instanței imediat superioare.” Dreptul de recurs Art. 96 alin. (1)-(4) „Judecătorul cercetat poate fi concursată de eliberare din funcție adoptată de CJS îșină unui complet de al doilea grad de juridicție, îșinființat în cadrul Curții Supreme („completul de recurs”) [...] Completul de recruturi este alcătuit din nouă membri, dintre care trei judecători ai Curții Supreme, patru judecători ai Curții de apel și doi judecători ai asistentului de care face parte judecătoră ămpotrăuia a fost inițiată. Președintele Curții Supreme nu poate fi membru al completelui de recurs. Completul de recrutări poate confirma sau să anuleze decizia de eliberare din funcție adoptată de CJS [...]” C. Codul de procedură civilă din 2005 21 . Art. 400 din Codul de procedură civilă din 2005 prevede posibilitatea redeschiderii procedura privată Cărei Curtea a constatat existentă unei încălcări a Convenției. Într-un cadrul une astfel de procedururi redeschise, instanță între au obligația de a respecta prevederile hotărării definitive a Curții. Regulamentul Curții Supreme (Jurnalul Oficial nr. 13/1998 Și 21/2009) 22 . Dispozitiile relevante ale Regulamentului Curții Suprem sunt redatate după cum urmează: 3) Secțiile curții Art. 23 „În calibrul Curții Supremă funcțiează următoarele secții juridică: 1. Secția Penală 2. Secția Civilă 3. Secția pentru jurisprudă” Capitolul III Activitatea Curții Art. 31 „Curtea își exerță activitatea, astfel cum este prevăzută de Constituție și de Legea privată organizare juridică, principi: - cameră; - ședințele secțiilor; -ședință comune a secțiilor; -ședință plenară.” 2. Secțiile curții Organizarești competențe secțiilor Art. 37 alin. (1) „Procedurile și deciziile pronunțate în cauzele penale intrră în sfera de competență a judecătorilor secții penale. Art. 39 alin. (1) „Secția este compusă din toți judecătorii care soluții cauze ce intrră în sfera de competență a secții respective, precumși din (grefieri) [...]” E. Legea privată Consiliul pentru stabilirea faptelorși inițierea procesurii de angajajare a răspunderii judecătorilor („Consiliul”, Jurnalul Oficial nr. 20/2015). 23 . În februarie 2015, Parlamentul național a adoptat o nouă Lege privat Consiliul pentru stabilirea faptelor Și inițierea proceserii de angajare a rãspunderii judecătorilor, care prevede crearea Consiliului, un nou organism cu rulul de stabili facitele relevante, în cadrul unei proceduri reglementate principi aceștia lege, în că de a stabili dacă este necesar să formeze o cerere de inițiere a proceduri discriminare un juuicecător (art. 2 Și art. 49). Acesta sunt în componență nouă membri (judecători, procuratoriși avocați pensionați, art. 6) aleși de toți judecătorii din statul pârât, principi vot direct și secret (art. 16). Printre altele, aeste poate depune în fața CJS o cerere de inițiere a procedura de angajare a răspunderii unui judecător său a preedentelui une instanțe (articol. 32). Legea intră în vigoare în termen de trei luni de la intrarea sa în vigoare (art. 53). Legea de modificare a Legii private organizare juridică (Jurnalul Oficial nr. 20/2015) 24 . În februarie 2015, Parlamentul național a modificat, de asemenea, Legea privilegind organizare juridică. Art. 16 înlocuiește art. 78 alin. (1) din lege (a se vedea supra, pct. 20), căci prevede că, în locul unui membru al CJS, al președintelui instanței [din îngrijire face parte judecătorul a cărui eliberare din funcție este sollicită, al președintelui instanței superioare său al plenului Curții Supreme, Consiliul poate iniție în fața CJS o procedură disciplinără. Acestă lege intră în vigoare în termen de trei luni de la intrarea sa în vigoare (art. 31). III. Documente internaționale A. Avizul nr. 10 (2007) al Consiliului Consultiv al Judecătorilor Europeni ( CCJE) în atenția Comitetului de Miniști al Consiliului Europei referitor la Consiliul Justiției în serviciile sociale, Strasbourg, 23-27 noiembrie 2007 25 . Dispozitiile relevante ale Avizului sunt redatate după cum urmează: „II. Misiune generală: Garantarea independentă sistemulului judiciarși statul de drept 8. Consiliul Justitiei vizeazã garantarea în același timp a adendenți sistemului judiciar ști independenți fiecărui judecător. În calitate de statului de drept, existența unei puteri giudiciare independenteși impresiale este o cerință structurală a statului. Disciplina 62. Problema responsabilită ii judecătorilor a fost examinată de CCJE în Avizul nr. 3(2002). Experiențele recente cunoscute de unele state arătă necesitatea de a apără judecătorul împotriva tentații de a extinde domeniul răspunderii vânzare pentru activitatea sa strict juridică. Rolul Consiliului Justiții este de arăta că un judecător nu-și poate asuma aceleași răspunderi ca membrii altor profesii: el îndeplinește o misiune de serviciu public și nu poate refuza să statuze asupra conflictelor asupra cărora este selizat. De altfel, dacă ast judecător este expus la sancțiuni juridice sau disciplinare împtriva deciziilor vânzare, nici independentă judecătorului, nici echilibrul democratic al puterilor nu vor punea fi menținute. Consiliul Justitiei trebuie deci să fie condamne fără echivoc proiectele politice private restrângerea puterii de apreciere a judecătorilor. Aceasta nu înseamnă că judecătorii nu pot acționa în afara funcțiilor lor și fără respectarea legii. 63. Un judecător care nu soluțiează cu celeritate dosarele ce-i sunt încredințate cu sau care îngrijește față dovada incompetenței grosolane și evidente în îndeplinirea sarcinilor vanzare treibuie să fie supus la o procedură disciplinără. Dar, așa cum Avizul nr. 3(2002) al CCJE a subliniat deja, e necesar ca judecătorul să fie protejat de o procedură discriminară care să garanteze respectarea principiului independenței judiciare, dușă de un organ nesupus oricărei influențe politice statică a supra greșilor disciplinare clar definit: Șeful de stat, ministrul justiții săă sau alt reprezentant al autorăților politici noi treie să faci parte din disciplină. 64. Consiliul Justitiei este competent în materie de deontologie; el poate primi, în plus, plungeri ale beneficiarilor justitiei. Pentru a evita conflicte de întrese, ar treibui ca, în primă instanță, procedura disciplinară, când nu competență de competență unui tribunal disciplinar, să fie puși în practică de o comisie disciplinară formată, în mod substanțial, din judecători aleși de egalilorlor, diferiți de memorii Consiliului Justiții, cu posibilitate unui recurs în fața une instanță judiciare superioare.” B. Magna Carta a Judecătorilor ( Principii Fundamentale), Consiliul Consultiv al Judecătorilor Europeni , Strasbourg , 17 noimbrie 2010 CCJE ( 2010)3 Final 26 . Dispozițiile relevante ale Magna Carta a Judecătorilor sunt redatate după cum urmează: Garanțiile independenței „6. Procedurile disculinare treibuie să se deruleze în fața unui organism independent căi să existe posibilitate de a concursa soluția în fața une instanță de judecată.” Organismul împuternicit să garanteze independentă „13. Pentru a asigura independența judecătorilor, fiecare Stat trebuie să creeze un Consiliu Judiciar său un alt organism specific care să fie fie el însuși independent de puterile legislativă și executivă, având celele mai largi competiți pentru toate toate to toatiuniile privilegied statutul judecătorilor, darși cu Privire la organizare, funcționarea și imaginea institutiilor juridice. Membrii consiliului trebuie să fie ori numai judecători, ori într-o majoritate importantă judecători, aleși de colegiilorlor. Consiliul Judiciar este responsabil de activitate și deciziile de vânzare.” Cu privilegie la pretinsele încălcări ale art. 6 din Convenție A. Problema imparțialitățiiși independenți CJS 27 . Reclamantul s-a plâns, în temeiul art. 6 din Convenție, Că CJS nu era o „instanță independentă și impreșială”, advănd își vădă președintele CJS, care a fost membru al Comisiei în cauza lui, precum și Președintele Curții Supreme, a cărui cere a declanșat procedura concursată, au participat ulterior la adoptarea deciziei CJS de eliberare din funcție a aștuia. În așteptare privată, reclamantul a susținut, de asemenea, Că, avand își vedere implicarea Preșintelui Curții Supreme în aprobarea avizului juridic al Securii Penale a Curții Supreme (supra, pct. 9), a avut idei preconcepute cu privilegie la fondul problemaei exameninat, ai anume eleberarea sa din functie. Acesta o artă invocată. 6 § 1 din Convenție, îngrijire, în măsura relevanței, prevede următoarele: „Orice persoană sunt dreptul la judecărea în mod echitabil [...] a cauzei sale, de către o instanță independentă și imprerială, instituită de lege, care va hotărî [...] adăupra încălcării drepturilor și obligațiilor vânzare cu caracter civil [...] 1.” Cu privilegie la accesitate 28 . Guvernul nu a ridicat nicio obiecție cu privilegie la admissibilitate a acestor capete de cere. 29 . În pofida faptulii cã Guvernul nu a ridicat nicio obiecție în ce ceea ce primvește admizibilitate capetelor de cere formule cu ast titlu, Curtea dorește să acordeze problema aplicabilității ii art. 6 din Convenție. Aceaste subliniazã cã cauza reclamantului a fost examinată de cãtre CSJ, se ocupă de un stabilit toate problematele de fapt și de drept, după ce a desfășurat o ședinþă și a evaluat sondele. În acest sens, este necesar să se asigure că, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, este necesar să se asigure că, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, un organism alcătuit din judecători care se ocupă de această situație este necesar să se asigure că, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. În aeste circumstantă, Curtea consideră că artă. 6 este aplicabil procesurii contestate sub aspect civil (a se vedea, în mod similar, Olujić împotriva Croatiei , nr. 22330/05, pct. 31 ‐ 45, 5 februarie 2009, Și Oleksandr Volkov împpotriva Ucrainei, nr. 21722/11, pct. 91, CEDO 2013). 30 . Curtea observa că este capete de cere nu sunt în mod vădit nefondate în sensul art. 35 § 3 iluminat. a) din Convenție. De asemenea, constată că nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, trebuie să fie declarate admisibile. Cu privilegie la fond ( a) Argumentele părților 31 . Reclamantul a susținut că judecătorul J.V., președintele Curții Supreme la momentul respectiv, care a inițiat acțiunea concurentată și a prezentat în fața Comisiei argumente în sprijinul cererii vânzare, a participat, în cele din urmă, la adoptarea deciziei CJS de a-l elibera din funcție. Acest lucru a dat naștere une situații în îngrijirea același membru al CJS a „acuzat și a eliberat din funcție un judecător”. Acest dublu rul a determinat un cumul știi un conflict de comcerere, incompatibil cu principiul unui proceduri echitabil. În ciuda faptului că considerați anterioare privilegiate un singur membru al CJS, participarea asestuiei la decizia definitivă a CJS de eliberare din funcție a reclamantului „a contaminat” întreaga procesuară. 32 . Guvernul a explicat procedura în fața CJS, în special rolul Comisiei, îngrijirea examenina faptele Și fondul cauzelor. Președintele Curții Supreme, îngrijește un concurs de avocat inițierea procesurii, nu a fost membru al Comisiei. Aceasta din urmă a desfășurat ședinț în cadrul cărora a examinat sonda și a ascultat argumentele părților. Apoi, a intocmit un raport cu privilegie la cauză, însoțit de o recomandare de adoptare a unei decizii ( Comisia nu a desfășurat o „anchetă preliminară”, dar aceasta trebuia să fie considerată un complet care funcționează în cadrul CJS. 33 . Guvernul a susținut, de asemenea, Că faptul Că Președintele Curții Supreme a fost membru al completului care s-a pronunțat în cauza penală. 537/2010 (supra, pct. 8) nu înseamnă că CJS, îngrijește-te de un proces eliberarea din funcție a reclamantului, un fost mod necesar părtinitor. b) Motivarea Curții 34 . Curtea reamintte că nu există uniile de independență și imparțialitate obiecțivă sunt strâns legate și, în funcție de circustanță, poate fi nezar să fie examinatîmpreună (a se vedea Sacilor-Lorminesîmpotriva Franței, nr. 65411/01, pct. 62, CEDO 2006- XIII). Cu toate astea, ținând mare de faptele prezentei cauze, Curtea constată că este oportun să examineze capetele de cere formulează în acceastă privată din perspectivă pregătite bubbles de imparțialitate a CJS, având în vedere rolul de jucată de judecătorul J.V. În procedura concursată. ( i) Principii generale 35 . Curtea reamintește că, de regle, imparțialitate denotă lipsa prejudecăților său a părtinirii. Conform jurisprodusei constante a Curții, există imparțialitățiii în sensul art. § 1 trebuie să se stabilească să fie funcționată de: (i) un test subtitiv, în cadrul căruia trebuie să se stabilească sănă personală de părțină și de comportmentul unui anumit judecător – cu alte cuvinte, dacă judecătorul a dat dovadă de prejudecăți personală săău de părțină-o cauză; și (ii) un test obbiectiv, în cadruria cărului se stabilește din această instanță sineși, printre alte aspecte, componența acesteia, au auuriți suficiență exclusivă. 255, pct. 28și 30,și Wettsteinîmpotriva Elveții , nr. 33958/96, pct. 42, CEDO 2000-XII). 36 . Totuși, nu există delimitarea purtă clară între imparțialitate subiecțivă cea obiectivă, deoarece comportamentul unui judecător poate nu doar să genereze îndoieli obiectiv justificate cu privilegiare la implicitată sa, din punctul de vedere al unui observator extern (testul obbiectiv), ci poate viza Și topsiunelor convingerilor vânzare personale (testul subtitiv) [a se vedea Kyprianou împotriva Ciprului (MC), nr. 73797/01, pct. 119, CEDO 2005 ‐ XIII]. În consecință, în unele cauze, în îngrijirea poate fi dificilă obținărea unor sonde care să infirme prezumția de imprețialitate subiectivă a judecătorului, cerința privată imparțialitate obiecțivă oferă o garanție suplimentară importantă (a se vedea Pullar împotriva Regatului Unit , 10 iunie 1996, pct. 32, Culegere 1996 ‐ III). 37 . În așteptă privată, chiar și aparențele pot avea o anumită importanță său, cu alte cuvinte, „nu trebuie doar să se fac dreptate, ci trebuie să se vadă că se face dreptate”. Miza o reprezintă încrucișată pe îngrijire instanță dintr-o societate democratică trebuie să o inspira publicului (a se vedea De Cubber împpotriva Belgiei , 26 octombrie 1984, pct. 26, Seria A nr. 86). ( ii) Aplicarea în prezenta cauză a principiilor menționat 38 . Curtea observa că, în temeiul Amendamentului XXVIII la Constituție (a se vedea supra, pct. 19), CJS era alcătuit din Cincizece membri, dintre care Președintele Curții Supreme și ministrul justiției erau membri ex officio; optează pentru membri erau aleși de către judecători din rândul colegilor acestora ci cimbi membri erau ale de Parlament. Procedura discriminară în fața CJS era reglementată în detaliu de lege, potrivit cărei constatare de către CJS a săvărșii unei abateri disciplinare de către un judecător putea Avea ca urma doar eleberarea din funcție a judecătorului cercetat. Acest lucru se datorează faptului că eliberarea din funcție ea singura măsură disponibilitate în cazul neglijenței în serviciu, spre deosebire de procedura disciplinară, pentru îngrijirea erau disponibile și alte măsuri (a se vedea supra, pct. 20, arta. 73, art. Art. 77 și. 93 din lege). 39 . Art. 78 alin. (1) din lege (a se vedea supra, pct. 20) prevedea că orice membru al CJS putea să solicite CJS să constate neglijența în serviciu în cazul unui judecător. O astfel de cere putea fi formulată de președintele instanței superioare. În prezența cauză, judecătorul J.V., îngrijirea era președintele Curții Supreme la acea vremeși membru ex officio al CJS, a solicitat inițierea procesurii concursate împpotriva reclamantului, Președintele Curții de apel din Skopje de la acea vremem. 40 . Acestă cere a fost depusă după ce Secția Penală a Curții Supremă, competență să discute aspecte procedurale și de fond legate de cauză penale [a se vedea art. 37 alin. (1) din Regulamentul Curții Supreme, supra, pct. 22], un stabilint, în unanimitate, că „o existet neglijență în serviciu în cazul a doi judecători” în cauza penală în acest sens. 537/2010 , judecată de un complet format din trei judecatori , din cadrul Curții de apel Skopje , din care făcea parte Și reclamantul ( supra, pct. 9). Deși Secția Penală nu a menționat numeroase judecătorilor cu privilegie la care se consideră că își înțelege legea, este evidentă Că avizul îl include pe reclamant. CJS a confirmat faptul că concluzia secției penale a Curții Supreme îl privata pe reclamant (supra, pct. 16). Judecătorul J.V. a participat la decizia Secții Penaleși a votat în favoarea concluziilor asteia. 41 . În asesta circumstantă, Curtea consideră că reclamantul avea motiv legitime să se echipa că judecătorul J.V. nutrea deja convingerea personală că acestă ar trebui să fie eliberat din funcție pentru neglijență în serviciu, înăuntru de sesizarea CJS cu acestă problema (a se vedea Werner împotriva Poloniei, nr. 26760/95, pct. 41, 15 noiembrie 2001). 42 . Curtea observa, în continuuare, că plenul CJS, îngrijirea include pe judecătorul J.V., o declarație admirabilă cererea astuia din urmă. Apoi, asta a înființat o Comisie ad-hoc , în calitate de organ intern al CJS, îngrijește o inițiat procedura concursată. Comisia era alcătuită, astfel cum se prevede la art. 80 de alin. (3) din lege (supra, pct. 20), din Cinci membri ai CJS. Judecătorul J.V. Nu era Membru al Comisiei. În conformitate cu art. 87 din lege, la 19 aprilie 2011, Comisia a desfăturăt o ședință, în cadrul Căreia a examenat sondele relevante Și a ascultat argumentele și obzervațiile finale atât ale reclamantului, cât și ale judecătorului J.V. Acestuia din urmă i s-a oferit, de asemenea, posibilitate să fie adreze întrebări reclamantului (supra, pct. 14 Și 15). Atât reclamantul, cât și judecătorul J.V., au semnat minuta ședinței. Pe baza tuturor documentelor disponibile, Comisia a întocmit un raport pe care l-a transmis CJS în vederea exameninei. 43 . Având în vedere normele de procedură deșcris anterior, Curtea consideră că, în prezentă cauză îndreptătăîîmptră reclamantului, judecătorul J.V. avea drepturi în calitate de parte la procedura concursată. În urmână solicitării asestuia, a fost inițiată procedura, în cadrul căreia asesta a prezentat sonda și argumente în sprijinul acuzăiilor vânzare de neglijență în serviciu din parte reclamantului. În consecință, asesta a acționat în calitate de „procuror” în privată reclamantului, „inculpatul” din procedura concursată. 44 . Pe baza raportului Comisiei, decizia pronunțată de Curtea Supremă în cauza penală. 537/2010 Și concluzia Secții Penale a Curții Supreme (supra, pct. 16), plenul CJS l-a eliberat din funcție pe reclamant pentru neglijență în serviciu. Judecătorul J.V., în calitate de membru ex officio al CJS, a participat la adoptarea deciziei în cauză. Atât reclamantul, cât și judecătorul J.V., trebuiau să primească o copie a deciziei respectiv [a se vedea arta. 95 alin. (3) din lege, supra, pct. 20]. 45 . În asociere, Curtea consideră că este situată în îngrijire judecătorul J.V., în calitate de membru al CJS, îngrijire solicitază inițieea procesurii concurentate, a participat mai târziu la adoptarea deciziei de eliberare din funcție a reclamantului, genează înconjurătoare cu privilegie la imparțialitatea asestuia atunciind s-a pronunțat asupra fondului cauzei reclamantiului (a se vedea Oleksandr Volkov, citată anterior, pct. 115). 46 . Având în vedere cele de mai sus, Curtea ia în considerare stabilitatea faptul că rulul judecătorului J.V. în procedură nu a trecut nici testul implicitatii subiectiv, nici testul imparțială ii obiectiv. În plus, faptul Că judecătorul J.V. ea doar unul din cei Cinciprezece membri ai CJS nu poate, în așeste circumstanțe, să conducă la alt rezultat (a se vedea Fazlı Aslanerîmpotriva Turciei , nr. 36073/04, 4 martie 2014). În consecință, o artă obscură. 6 § 1 din Convenție ca burgere a lipsei necesare de imparțialitate atunci când CJS un examenant cauza reclamantului. Celelalte capete decere formulează în temeiul art. 6 din Convenție 47 . Reclamantul s-a plâns, de asemenea, Că nu a beneficiat de un procese echitabil, în măsura în care procedură concursată nu a indeplinit unele din garanțiile prevăzute la art. 6 § 1 din Convenție,și anume: CJS a refuzat să este ascultă martorii apărării, i s-a refuzat dreptul de a participa la ședința în fața completului de recursă săi nu au fost utile motive pentru eliberarea sa din funcție. 48 . Având în vedere considerarea anterioară ai constatarii înălțarii dreptului reclamantului de a fi judecat de o „instituție independentă și fără a face față situației”, în temeiul art. 6 § 1 din Convenție, Curtea declară aste capete de cere accesibile, dar considera că nu este necesar să le examinează separat (a se vedea Oleksandr Volkov , citată anterior, pct. 159; Harabinîmpotriva Slovaciei , nr. 58688/11, pct. 143, 20 noimbrie 2012; Nikolovîmpotriva Fostei Republici Iugoslav a Macedoniei , nr. 41195/02, pct. 29, 20 decembrie 2007). II. Cu privilegie la alte pretinse încălcări ale Convenții 49 . Reclamantul a invocat, de asemenea, arta. 5, arta. 9, arta. 10, arta. 13, arta. 14 Și art. 17 din Convenție. 50 . Curtea un examenant aste capete de cere. Totuși, în lumina tuturor elementelor de îngrijire dispune și în măsura în care este competentă să se pronunțe cu privată la aspectele invocate, Curtea constată că aceștea nu indicată în timp ce încălcarea a drepturilor și a libertăților prevăzută de Convenție sau de proiectoalele la aceastea. 51 . Prin makare, aeste capete de cerere sunt în mod vădit nefondate Și trebuie respinse în conformitate cu arta. 35 § 3 iluminat. a) si arta. 35 § 4 din Convenție. 52 . În cele din urmă, reclamantul s-a plâns de lipsa de independență și imparțialitate a organismului care s-au pronunțat în cauza sa, având în vedere declarațiile publice ale primului-ministru, ministrului justiții, membrilor CJSși ale altor politici de rang înalt. În măsura în îngrijire asest capat de cere nu face obiectul construitor de mai sus, făcute în temeiul art. 16 din Convenție, Curtea reține că a fost pus la 12 septembrie 2013, în vremă ce hotărăște definită în cauză a fost pronunțată la 13 septembrie 2011 (a se vedea supra, pct. 18). Rezultă că așest capat de cere a fost formulat tardiv Și trebuie să fie respins în conformitate cu arta. 35 § 1și 4 din Convenție. III. Cu Privire la aplicarea arta. 41 din Convenție 53 . Art. 41 din Convenții prevede: „Dacă Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenții său a protocalelor de vânzare și dacă dreptul intern al înalei părți contractante nu permise decat o înlăturare incompletă a consecințior acestei îîncălcări, Curtea acordă părții lezate, dacă este cazul, o reparație echitabilă.” A. Prejudiciu 54 . Reclamantul a solicitat 34 924 de euro (EUR) cu titlu de material prejudiciu. Acestă sumă constituie diferența de venit la care ar fi avut dreptul în calitate de judecător. A sollicitat, de asemenea, rambursarea taxei de încriereși a alt cheltuieli legate de admiterea sa în baroul de avocați, după revocarea din funcție. În cele din urmă, a mai sollicitat 500 000 EUR cu titlu de prejudiciu moral pentru atingea adusă onoarei și reputații vânzare, precumși pentru suferință psihică și disuasoare sănătății vânzare. 55 . Guvernul a concursat aste pretențiiși a susținut că sunt nefondate. De asemenea, o pretinsă că nu există nicio legătură de cauzalitate între pretinsele încălcări și materiale prejudiciul solicitat. 56 . Curtea observată că acordarea unei reparații echitabile se pune baza doar pe faptul că reclamantul nu a beneficiat de toate garanțiile prevazute la art. 6 § 1 din Convenție. Totuși, Curtea nu poate face față speculații privilegii rezultatul pe care l-ar-avut procedura compatibilă cu arta. 6 § 1 din Convenție în cazul în îngrijirea nu ar fi fost constatate încălcările. În speță, Curtea nu identificare nicio legătură de cauzalitate între încălcarea art. 6 § 1 din Convenție și prejudiciul materiale pretins. Așadar, nu există niciun motiv pentru acordarea vreunei reparații cu ast titlu (a se vedea HIT d.d. Nova Gorica împpotriva Sloveniei , nr. 50996/08, pct. 49, 5 iunie 2014; Bajaldžievîmpotriva Fostei Republici Iugoslav a Macedoniei , nr. 4650/06, pct. 52, 25 octombrie 2011; Mežnarićîmpotriva Croații , nr. 71615/01, pct. 43, 15 iulie 2005). 57 . Pe de altă parte, Curtea consideră că reclamantul a fost cu siguranță supus unei suferințe și unui sentiment de anxietate din cauză încălcărilor conservate. Pronunțandu-se în echitate, astfel cum prevede art. 41 din Convenție, acordă reclamantului suma de 4 000 EUR cu titlu de despăgubiere pentru prejudiciul moral, plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit. 58 . În continuare, Curtea își regăsește un loc de muncă pentru a beneficia de asistență medicală pentru a beneficia de asistență medicală pentru a beneficia de asistență medicală pentru a beneficia de asistență medicală pentru a beneficia de asistență medicală pentru a beneficia de asistență medicală pentru a beneficia de asistență medicală pentru a beneficia de asistență medicală pentru a beneficia de asistență medicală pentru a beneficia de asistență medicală pentru a beneficia de asistență medicală pentru a beneficia de asistență medicală pentru a beneficia de asistență medicală pentru a beneficia de asistență medicală pentru a beneficia de asistență medicală pentru a beneficia de asistență medicală. 177]. 59 . În cazul unei încălcări a arta. 6 din Convenție, reclamantul ar treibui să fie fie plasat, pe cât posibil, în poziție în îngrijire ar fi fost dacă nu ar fi fost încălțat prevederie acelei dispoziții. În cazurile precum prezenta speță, cea mai decvată formă de reparație ar fi redechiderea procesurii, dacă acesta va fi solicitată. În așteptare privată, Curtea subliniază că Codul de procedură civilă prevedă posibilitatea redechiderii proceduri în cazul îngrijire, întârzierea hotărăscării a Curții, aceasta constată că o decizie a une instanță sau o procedură anterioară a încălțat drepturi ale omului să libertăți fundamentale ale părții (supra, pct. 21). Cheltuieli de judecată 60 . Reclamantul a sollicitat echivalentul sumei de 980 EUR pentru onorariul aferent reprezenttării vânzare juridică în fața autortăților interne. Acesta a prezentat o foaie de vărsămănt în sprijinul cererii vânzare. În această privință, Comisia a solicitat 250 EUR pentru taxele poște, cheltuielle de fotocopiere și costurile aferente traducerilor. Acesta a prezentat copii ale folior de vărsămănt și ale chitanțelor. 61 . Guvernul un concursat aste pretenții, considerați demonstrarea „insuficientă”. 62 . Potrivit jurisprudenți Curții, un reclamant sunt dreptul la rambursarea cheltuielilor de judecată numei în măsura în care se stabilește caracterul real, necesar Și rezonabil al acestora (a se vedea Ediții Plon împpotriva Franței, nr. 58148/00, pct. 64, CEDO 2004-IV). În prezentă cauză, ținănd marea de documentele pe care le dețină și de criteriile menționate mai sus, Curtea considera că este rezonabil să acordă suma integrală de 1330 EUR, avocată de reclamant, plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit de acesta. Dobânzi moratori 63 . Curtea consideră necesar ca rata dobânzilor moratori să se întemeieeze pe rata dobânzii facilitii de împrumut marginal, practică de Banca Centrală Europeană, majorată cu trei puncte concentrale. Motivul pentru aseste, CURTEA, în unanimitate, 1. Declară accesibilă capetele de cere referitor la faptul că CJS nu era o „istantă independentăși impresială” și că reclamantul nu a beneficiat de un proces echitabil și celelalte capete de cere inadmisibile; 2. Hotărăște că a fost înălțat de artă. 6 § 1 din Convenție, în măsura în îngrijire cauza reclamantului nu a fost examinată de o instanță imparțială; 3. Hotărăște că nu este necesar să se examineze celelalte capete de cere întemeate pe art. 6 § 1 din Convenție; 4. Hotărăște a) că statul pârbuie să plătească reclamantului, în termeni de trai luni de la data rămânerii definitive a hotărărării, în conformitate cu art. 44 § 2 din Convenție, următoarele sume, care trebuie convertite în monedă statică pârât la rata de schimb aplicabilă la date plății: (i) 4 000 EUR (patru mii de euro) plus orice sumă ce poate fi datorată cu titul de impozit pentru prejudiciul moral; (ii) 1 230 EUR (o mie două sute treizeci de euro) plus orice sumă ce poate fi datorată cu titul de impozit pentru cărtuieli de judecată; (b) călă, de la exprierierea termenului mențiuneată ăși până la efectură plății, acești sumei majoră cu judecătă; (b) călăută de la expirarea termenului Repinge cerea de acordare a reparații echitabile pentru celelalte capete decere. Redectată în limba îngleză, poi comunicată în strisc, la 30 aprilie 2015, în temeiul art. 77 § 2 Și art. 77 § 3 din Regulamentul Curții. Søren Nielsen, Isabelle Berro, Grefier Președinte