2ra-1433/23 — Încasarea în mod solidar a prejudiciului moral ca urmare a tragerii ilegale la răspundere contravențională și a cheltuielilor de asistenta juridică

ÎNCHEIERE

cu privire la inadmisibilitatea cererilor de recurs depuse de Inspectoratul de Poliție Cantemir, Inspectoratul General al Poliției și Dan Bahnaru, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Dan Bahnaru împotriva Inspectoratului General al Poliției și Inspectoratului de Poliție Cantemir, intervenient accesorii Ministerul Justiției, Andrei Munteanu, și Andrei Sîrbu privind încasarea în mod solidar a prejudiciului moral cauzat ca urmare a tragerii ilegale la răspundere contravenţională și a cheltuielilor de asistență juridică, împotriva deciziei din 06 iunie 2023 a Curţii de Apel Chișinău, (Dosarul nr. 2ra-1433/23 NR PIGD 2-20154169-01-2ra-14092023) Recursul este vădit neîntemeiat.

Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a ei. Instanţa de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. C. Roșca Instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău, jud. N. Budăi, Iu. Cotruță, I. Țurcan 24 iunie 2026 Textul corespunde originalului Examinând în lipsa părților admisibilitatea cererilor de recurs depuse de Inspectoratul de Poliție Cantemir, Inspectoratul General al Poliției și Dan Bahnaru, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Stela Procopciuc, Preşedinte, Diana Stănilă, Oxana Parfeni, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT

POZIŢIA PRIMEI INSTANŢE

11. Prin hotărârea din 20 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Dan Bahnaru, reprezentat de avocatul Mihail Durnescu. S-a încasat de la Inspectoratul de Poliție Cantemir, în beneficiul lui Dan Bahnaru, suma de 1500 de lei cu titlu de prejudiciu moral, precum și suma de 3000 de lei cu titlu de prejudiciu material sub forma cheltuielilor pentru asistența juridică. S-a încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul lui Dan Bahnaru, suma de 1000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, precum și suma de 3000 de lei cu titlu de prejudiciu material sub forma cheltuielilor pentru asistența juridică.

În rest, cererea de chemare în judecată depusă de Dan Bahnaru, reprezentat de avocatul Mihail Durnescu, s-a respins, ca neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

2

POZIŢIA INSTANŢEI DE APEL

16. Prin decizia din 06 iunie 2023 a Curţii de Apel Chișnău, s-au respins cererile de apel depuse de Inspectoratul General al Poliției, Inspectoratul de Poliție Cantemir și Dan Bahnaru. S-a admis cererea de apel depusă de Ministerul de Justiției. S-a casat parțial hotărârea din 20 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea încasării sumelor de la Ministerul Justiției și în această parte s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care pretențiile formulate de Dan Bahnaru față de Ministerul Justiției s-au respins, ca fiind neîntemeiate. În rest, hotărârea din 20 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a menținut fără modificări.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

23. La 14 septembrie 2023, Inspectoratul de Poliție Cantemir și Inspectoratul General al Poliției au depus cerere de recurs împotriva deciziei din 06 iunie 2023 a Curţii de Apel Chișinău, solicitând admiterea acesteia, casarea 4 deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii de respingere integrală a cererii de chemare în judecată. 29.1. În motivarea recursului, recurenții au reiterat motivele de fapt și de drept expuse în cererea de apel, invocând că instanțele inferioare au interpretat în mod eronat legea și au aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. 29.2.

Recurenții au menționat că, intentarea procedurii contravenționale pe numele contravenientului Dan Bahnaru s-a făcut în temeiul art. 335 din Codul contravențional, samavolnicia, adică exercitarea în mod arbitrar a unui drept efectiv sau presupus prin încălcarea ordinii stabilite de legislație, fără a se cauza vreo daună considerabilă persoanei, precum și în temeiul art. 264 din Codul contravențional, desfășurarea unei activități de întreprinzător fără autorizație, licență sau certificat, eliberat de autoritatea competentă în temeiul legii. Materialele acumulate, au fost expediate instanței de judecată, care au fost anulate. Au susținut că acțiunile organului constatator au fost corecte, iar cerințele reclamantului privind compensarea cheltuielilor de judecată sunt contrare prevederilor Codului contravențional care stipulează expres aplicabilitatea lor, în cadrul procesului contravențional.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

33. Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.” 34. Art. 433 din Codul de procedură civilă: „ (1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1); a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat; e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanţă fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenţei; f) recursul este vădit neîntemeiat.

(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.” 35. Art. 432 din Codul de procedură civilă: „ (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenţei uniforme a Curţii Supreme de Justiţie; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanţa nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(2) Temeiurile menţionate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanţa de apel.” 36. Art. 440 din Codul de procedură civilă: 6 „ (1) În cazul în care se constată existenţa unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conţine sumar faptele cauzei, motivele şi temeiul inadmisibilităţii, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

37. Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiție atestă că, la 30 august 2023, decizia motivată din 06 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată, prin intermediul poştei electronice, părților, fapt ce se confirmă prin extrasul din poşta electronică anexat la materialele cauzei (vol. II, f.d. 112). 38. Astfel, cererile de recurs depuse de Inspectoratul de Poliție Cantemir și Inspectoratul General al Poliției, la 14 septembrie 2023, și de Dan Bahnaru, la 03 octombrie 2023, se consideră depuse în termenul stabilit de lege. 39. Din analiza prevederilor legale reţinute supra, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însuşească în condiţiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente şi serioase.

Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanţei de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă. 40. În această ordine de idei, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie reţine că Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar şi cerinţa de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile şi esenţiale încălcări de drept procedural şi material capabile să răstoarne deciziile instanţei de apel contestate. 41. Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conţină o motivare convingătoare şi întemeiată în condiţiile nominalizate mai sus.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanţele expuse se referă la formalităţile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului şi filtrului de admisibilitate. 42. Instanţa de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluţia pronunţată de instanța de apel şi nu relevă interpretarea contrară a legii şi aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe 7 aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

43. Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că cererile de recurs depuse de Inspectoratul de Poliție Cantemir, Inspectoratul General al Poliției și Dan Bahnaru nu conțin argumente concrete față de decizia instanței de apel, ci s-au limitat la o simplă exprimare a dezacordului cu soluția pronunțată. Recursul nu îndeplinește condițiile legale de admisibilitate, întrucât nu conține motive de drept și nici temeiuri care să justifice reformarea deciziei recurate. 44. Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei şi care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă.

45. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanţelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum şi dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulţumirii faţă de actul de dispoziţie pronunţat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părţii, instanţa a pronunţat o hotărâre neîntemeiată. 46. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greşelilor imputate instanței de apel şi o minimă argumentare a criticii în fapt şi în drept, precum şi indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări şi/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către instanța de apel, nu echivalează cu un argument.

Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu. 47. Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită şi în contextul rolului şi funcţiei legale a instanţei judecătoreşti supreme care constă, în special, în asigurarea şi interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să ţină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate şi a avea succes, de aceste însuşiri de ordin legal fundamental. 48. În acest sens, CtEDO în jurisprudenţa sa constantă statuează că dreptul de acces la instanţe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. 8 Acesta este în special cazul condiţiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăşi natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privinţă de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condiţiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franţei, pct. 45). 49. Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în faţa instanţelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ţinut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept naţional şi de rolul instanţelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenţei CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac şi procedurile care implică doar chestiuni de drept, şi nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerinţele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). 50. În astfel de circumstanţe, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie concluzionează de a aprecia recursurile declarate de Inspectoratul de Poliție Cantemir, Inspectoratul General al Poliției și Dan Bahnaru, ca fiind inadmisibile.

51. Ţinând cont de cele expuse supra şi în temeiul art. 431 alin. (1), alin. (2), art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursurile depuse de Inspectoratul de Poliție Cantemir, Inspectoratul General al Poliției și Dan Bahnaru, împotriva deciziei din 06 iunie 2023 a Curţii de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 9 10