2ra-230/24 — Cu privire la încasarea prejudiciului material și moral

La 06 septembrie 2022, Valeriu Anisimov a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General de Poliție și Inspectoratului de Poliție Șoldănești al Inspectoratului General de Poliție, prin care a solicitat încasarea prejudiciului material, moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reprezentantul reclamantului a invocat că la 08 decembrie 2021 de către agentul constatator Victor Țurcan, inspector superior, ofițer de sector al IP Șoldănești în privința lui Valeriu Anisimov a întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție Seria MAI nr. 05372852 cu încadrarea acțiunilor presupusului făptuitor în baza art. 105 din Codul contravențional. Prin decizia agentului nominalizat, din aceeași dată, Valeriu Anisimov a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 105 din Codul contravențional, fiind sancționat cu amendă în mărime de 30 u.c., ceea ce constituie 1 500 lei.

Procesul-verbal cu privire la contravenție și decizia agentului constatator din 08 decembrie 2021, au fost întocmită în lipsa contravenientului Valeriu Anisimov. Despre existența acestora, Valeriu Anisimov a aflat la 24 februarie 2022, când a recepționat încheierea executorului judecătoresc Ana Popa. Prin încheierea executorului judecătoresc Ana Popa din 21 februarie 2022, Valeriu Anisimov a fost informat că în baza documentului executoriu MAI nr. 05372852 din 08 decembrie 2021 emis de către IP Șoldănești, s-a dispus încasarea de la Valeriu Anisimov în beneficiul Statului amenda în mărime de 1 500 lei și s- a intentat procedura de executare nr. 006-s-917/2022.

Nefiind de acord cu procesul-verbal cu privire la contravenție și cu decizia de sancționare, Valeriu Anisimov a depus contestație în ordinea art. 448 din Codul contravențional, prin care a solicitat anularea procesului- verbal cu privire la contravenție și decizia de sancționare, cu încetarea procesului contravențional, pe motivul lipsei faptei contravenționale.

Prin hotărârea din 12 iulie 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești, s-a admis contestația și s-a anulat procesul-verbal cu privire la 1 contravenție seria MAI nr. 05372852 întocmit de agentul constatator IP Șoldănești , Victor Țurcan în privința lui Valeriu Anisimov, în baza art. 105 din Codul contravențional și a deciziei de sancționare, fiind încetat procesul contravențional pe motivele enunțate în partea descriptivă a hotărârii.

Astfel, Valeriu Anisimov a fost repus în drepturi și s-a considerat că nu a fost supus răspunderii contravenționale.

Reprezentantul reclamantului Valeriu Anisimov consideră că prin întocmirea în lipsa sa a procesului-verbal contravențional a fost lipsit de dreptul de a fi apărat de un avocat, de a prezenta probe, cereri, plângeri, declarații, i-au fost încălcate grav drepturile prevăzute de Constituția RM și Convenția Europeană, nu a avut parte de un proces echitabil, fapt confirmat și prin hotărârea din 12 iulie 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești.

Reprezentantul reclamantului, în temeiul Legii nr. 1545 a solicitat încasarea prejudiciul material în mărime de 6 000 lei, prejudiciul moral în mărime de 20 000 lei și compensarea cheltuielile de judecată în mărime de 6 000 lei.

La 24 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Inspectoratul General al Poliției, a declarat apel împotriva hotărârii din 21 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chişinău, sediul Centru. Ulterior, la 30 mai 2023 a depus apelul motivat solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii ca fiind neîntemeiată. 2

La 23 noiembrie 2022, avocatul Constantin Cojocari, în interesele lui Valeriu Anisimov, a declarat apel împotriva hotărârii din 21 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chişinău, sediul Centru. La 02 iunie 2023, a depus apelul motivat solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. A dispune încasarea în mod solidar de la Inspectoratul General al Poliției și Inspectoratul de Poliție Șoldănești prejudiciul material în mărime de 6 000 lei, prejudiciul moral în mărime de 20 000 lei și suma de 6 000 lei cu titlu de cheltuieli pentru acordarea asistenței juridice.

Pentru a ajunge la această concluzie instanța de apel a reținut că prima instanță, examinând cauza sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material şi procedural, a apreciat la justa valoare probele administrate în conformitate cu prevederile art. 130 din Codul de procedură civilă și a emis o hotărâre legală și întemeiată.

La caz, instanța de apel a constatat că prin procesul-verbal cu privire la contravenţie seria MAI nr. 05372852 din 08 decembrie 2021 întocmit de agentul constatator Victor Țurcan, Valeriu Anisimov a fost sancționat pe semnele componenţei de contravenţie prevăzută de art. 105 din Codul contravențional.

Nefiind de acord cu procesul-verbal cu privire la contravenție și cu decizia de sancționare contravențională, Valeriu Anisimov, prin intermediul avocatului Constantin Cojocari a depus contestație în ordinea prevăzută de art. 448 din Codul contravențional, iar prin hotărârea din 12 iulie 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești, s-a admis contestația și s-a anulat procesul-verbal cu privire la contravenție seria MAI nr. 05372852 întocmit de agentul constatator IP Șoldănești, Victor Țurcan în privința lui Valeriu Anisimov, în baza art. 105 din Codul contravențional și a deciziei de sancționare, fiind încetat procesul contravențional pe motivele că în procesul contravențional de către agentul constatator nu s-a acumulat probe ce ar fi confirmat existența faptei contravenției în acțiunile lui Valeriu Anisimov. 3

Instanța de apel a reținut că conform art. 384 alin. (2) lit. u) din Codul Contravențional persoana în a cărei privinţă a fost pornit proces contravenţional are dreptul să ceară şi să primească despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile sau inacțiunile ilicite ale autorității competente să constate contravenția sau să soluționeze cauza contravențională, iar art. 441 alin. (1) din Codul contravenţional prevede că încetarea procesului contravenţional determină repunerea în drepturi a persoanei în a cărei privinţă a fost pornit.

În circumstanțele reiterate supra, instanța de apel a conchis că Valeriu Anisimov dispune de dreptul de a solicita repararea prejudiciului suportat în cadrul procesului contravenţional, or, acesta pe cale judiciară a fost repus în drepturi.

Instanța de apel a menționat că IP Șoldănești și IGP deși au invocat netemeinicia pretențiilor lui Valeriu Anisimov și inaplicabilitatea Legii nr.1545-XIII din 25 februarie 1998, au omis a aprecia temeinicia acțiunii prin prisma prevederile art. 384 alin. (2) lit. u) din Codul contravențional care oferă dreptul reclamantului să ceară şi să primească despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile sau inacțiunile ilicite ale autorității competente, situație constatată la caz.

Cu referire la cuantumului stabilit de către instanță și a sumelor dispuse spre încasare, instanța de apel a remarcat că în conformitate cu art. 1423 din Codul civil, mărimea despăgubirii pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate, de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea prejudiciului moral le apreciază instanța de judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, restrângerea posibilităților de viață familială și socială, precum și statutul social al persoanei vătămate. La determinarea despăgubirii, instanța de judecată va tinde să acorde o despăgubire care, pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea acordată în mod obișnuit în împrejurări similare și, pe de altă parte, ia în cont particularitățile cazului. Totodată, pe lângă gravitatea prejudiciului moral ce trebuie luată în seamă pentru stabilirea despăgubirii, trebuie să se analizeze și un al doilea criteriu, cel al echității. Or, dacă gravitatea prejudiciului moral este mare, și despăgubirea ce trebuie acordată trebuie să fie una substanțială. Despăgubirea trebuie să fie una justă, rațională, echitabilă, adică în așa fel stabilită încât să asigure efectiv o compensație suficientă, dar nu exagerată, a prejudiciului moral suferit. Astfel, instanța reţine la aprecierea cuantumului prejudiciului moral cauzat. 4

Respectiv, instanța de apel a remarcat faptul că instanța de fond a ținut cont de aspectele menționate supra precum și de constatările din hotărârea din 12 iulie 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești și corect a conchis asupra încasării de la Inspectoratul de Poliție Șoldănești a prejudiciul material în mărime de 6 000 lei, prejudiciului moral în suma de 2 000 lei, precum și a cheltuielilor de judecată cu titlu de asistență juridică în mărime de 6 000 lei, just apreciind atât cuantumul prejudiciul material cât și moral, fiind un cuantum echitabil și proporțional gravității faptei și circumstanțelor stabilite, precum și cheltuielile suportate pentru asistență juridică atât în cadrul examinării cauzei contravenționale cât și în cadrul prezentei spețe care au fost probate și constatate a fi reale, rezonabile și necesare.

În susţinerea recursurilor, recurenții au invocat aplicabilitatea prevederilor art. 432 alin. (1), (2) și (3) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023).

În motivarea recursurilor, reprezentantul recurenților a indicat că instanța de fond, cât și instanța de apel au stabilit greșit raportul depus judecății, circumstanțe importante pentru soluționarea pricinii nu au fost stabilite și elucidate pe deplin.

La caz, Valeriu Anisimov s-a adresat în instanță cu acțiune în baza Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998, considerând că prin sancționare contravențională în baza procesului-verbal cu privire la contravenție, care ulterior a fost anulat de instanța de judecată, i-a fost cauzat un anumit prejudiciu. Astfel, din materialele cauzei Valeriu Anisimov nu poate pretinde de la Inspectoratul General al Poliției și Inspectoratul de poliție Șoldănești prejudiciul material și moral cauzat în rezultatul atragerii ilegale la răspundere contravențională, în condițiile în care acesta nu este pârâtul corespunzător, or, potrivit art. 5 alin. (1) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 cauzele cu privire la repararea prejudiciului material şi moral se examinează în conformitate cu normele de procedură civilă în vigoare. Organul care reprezintă statul în instanţa de judecată pe această categorie de cauze este Ministerul Justiţiei.

Referitor la capătul de cerere privind solicitarea prejudiciului în mărime de 6 000 lei, cu titlu de cheltuieli pentru acordarea asistenței juridice 5 pretinse a fi suportate pe către Valeriu Anisimov este neîntemeiată și nejustificată. Totodată, recurenţii consideră că lui Valeriu Anisimov nu i-au fost aduse prejudicii ce l-ar îndreptăți de a solicita repararea acestora, ori i-a fost reparat prejudiciu prin anularea sancțiunilor prevăzute de Codul contravențional, aplicate prin procesul-verbal cu privire la contravenție din 08 decembrie 2021.

Referitor la capătul de cerere privind încasarea prejudiciului moral, suportat în urma tragerii la răspundere contravențională, consideră că această cerință este neîntemeiată, abuzivă și declarative.

Reprezentantul recurenților a invocat cu titlu de informare practica judiciară pe cauze similare care au fost examinare în ordine de recurs, și anume dosarul nr. 2ra-1735/21, 2ra-1384/21, 2ra-1291/21, 2ra-513/21, 2ra- 1212/21, nr. 514/21, 2ra-258/21, 2ra-1091/21, 2ra-959/20, 2ra-182/20, 2ra- 2059/19, 2ra-565/20, 2ra-2450/18, 2ra-1163/17, care elucidează toate aspectele invocate de către Valeriu Anisimov.

La 07 iunie 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului Valeriu Anisimov și avocatului Constantin Cojocari copia recursurilor declarate, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoare și extrasul din poşta electronică anexate la materialele dosarului.

La 24 iunie 2024, avocatul Constantin Cojocari, în interesele lui Valeriu Anisimov, a depus referinţă.

Recursurile declarate de Inspectoratul General al Poliției și Inspectoratul de Poliție Șoldănești al Inspectoratului General de Poliție, vor 6 fi examinate prin prisma temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare de la 01 septembrie 2023.

Art. 434 din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. (2) Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit.”

Art. 440 din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existenţa unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părţilor, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conţine sumar faptele cauzei, motivele şi temeiul inadmisibilităţii, se publică pe pagina web oficială a Curţii Supreme de Justiţie şi se expediază părţilor.”

Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenţei uniforme a Curţii Supreme de Justiţie; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanţa nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale. (2)Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă: „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele 7 invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de la 01 septembrie 2023).

Din analiza recursului declarat rezultă că s-a invocat ca temei de admisibilitate prevederile art. 432 alin. (1), (2), (3) din Codul de procedură civilă, în vigoare până la 01 septembrie 2023.

Argumentele invocate în cererile de recurs depuse de Inspectoratul General al Poliției și Inspectoratul de Poliție Șoldănești al Inspectoratului General de Poliție, nu se încadrează în limitele stabilite de norma în vigoare la data declarării recursului, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii contestate. Mai mult, motivele invocate în cererile de recurs, în esență, sunt similare celor invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor legale.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea repetată a situației, nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele ierarhic inferioare. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor şi concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

În contextul prevederilor art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă, instanţa de recurs verifică în cazul invocării în recurs a temeiurile menţionate la art. 432 alin. (1) lit. d)–f) din Codul de procedură civilă, dacă acestea au fost invocate şi în apel sau dacă pretinsa încălcare a avut loc în instanţa de apel, nefiind stabilite la caz anumite încălcări ce ar fi fost comise de instanţa de apel.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa constantă, statuează că, dreptul de acces la instanţă nu este absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, p. 38, cauza Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franţei, p. 45). Procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac şi procedurile care implică doar chestiuni de 8 drept şi nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).

Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că recursurile declarate de Inspectoratul General al Poliției și Inspectoratul de Poliție Șoldănești al Inspectoratului General de Poliție, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursurilor și drept urmare prin prisma art. 433 alin. (1) lit. a), urmează a fi considerate inadmisibile.

Ținând cont de cele expuse supra şi în temeiul art. 431 alin. (1) şi (2), art. 433 alin. (1) lit. a), 440 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibile recursurile declarate de Inspectoratul General al Poliției și Inspectoratul de Poliție Șoldănești al Inspectoratului General de Poliție, împotriva deciziei din 06 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 9