2ra-670/25 — Încasarea prejudiciului moral

La 30 iunie 2022, avocatul Mihai Gafton, în interesele lui Vitalie Ștefăneț, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General de Poliție, solicitând încasarea sumei de 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că la 21 decembrie 2021, în intervalul 16:54–17:07, doi polițiști ai Batalionului de Patrulare și Reacționare Operativă din cadrul Direcției de Poliție mun. Chișinău, Ion Cuciuc și Andrei Rotari, împreună cu doi polițiști ai Sectorului de Poliție nr. 7, s-au deplasat la fața locului în urma unui apel la 112 efectuat de doi minori din apartamentul nr. xx, care au declarat că cineva le-ar fi deconectat energia electrică.

Reclamantul susține că aceste afirmații sunt infirmate de înregistrările video de la camera de la intrarea în apartamentul nr. xx, din care rezultă că electricitatea era deja deconectată la momentul revenirii minorilor acasă și că nimeni nu i-a amenințat sau abordat pe coridorul comun.

Potrivit reclamantului, polițiștii Ion Cuciuc și Andrei Rotari, fără motive întemeiate și fără acordul acestuia, au luat cheia de la panoul electric din apartamentul nr. xx și au deconectat energia electrică a apartamentului reclamantului (nr. xx) de la panoul electric central amplasat pe balconul comun. Înregistrarea video ar demonstra că polițistul Ion Cuciuc solicită și primește cheia panoului electric, după care deconectează energia electrică.

O altă înregistrare video din dormitorul apartamentului nr. xx ar indica faptul că, la 16:56, energia electrică a fost întreruptă instantaneu, iar polițiștii au părăsit locul fără a restabili alimentarea cu energie electrică.

Reclamantul afirmă că i-a observat pe cei patru polițiști părăsind blocul locativ, motiv pentru care i-a invitat în apartament și le-a solicitat insistent reconectarea energiei electrice, însă aceștia au refuzat și au părăsit locul.

Reclamantul susține că polițistul Ion Cuciuc ar fi manifestat un comportament ofensator și amenințător. Totodată, acesta afirmă că polițistul Andrei Rotari l-ar fi insultat în repetate rânduri și ar fi manifestat un comportament 1 intimidant, solicitându-i să iasă în coridorul comun și făcând aluzii la aplicarea violenței fizice. Potrivit reclamantului, la un moment dat, Andrei Rotari l-ar fi bruscat, apucându-l de mână și încercând să îl scoată din apartament. Reclamantul menționează că aceste fapte sunt confirmate de înregistrări video și audio anexate la acțiune.

Totodată, reclamantul afirmă că, la solicitarea de a se prezenta pentru identificare, cei doi polițiști ar fi oferit date eronate, indicând că se numesc Igor (Grișa) și Vitalie Morozan.

Reclamantul mai susține că Ion Cuciuc și Andrei Rotari ar fi falsificat raportul din 21 decembrie 2021, indicând în mod neîntemeiat că reclamantul ar fi avut un comportament agresiv și neadecvat. Potrivit reclamantului, caracterul neadevărat al acestui raport ar fi fost confirmat prin răspunsul Direcției de Poliție mun. Chișinău nr. 34/20-3792 din 31 martie 2022, prin care s-a comunicat că cei doi polițiști au fost sancționați disciplinar prin lipsirea sporului pentru performanță pentru trimestrul II al anului 2022.

Reclamantul consideră că acțiunile polițiștilor contravin prevederilor Codului de Etică și Deontologie a Polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 481/2006, precum și art. 4 din Legea cu privire la activitatea poliției, care obligă poliția să acționeze în baza legii, în interesul persoanei și cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Prin încheierea protocolară din 14 noiembrie 2022, instanța a dispus atragerea în proces a lui Ion Cuciuc și Andrei Rotari în calitate de intervenienți accesorii.

Prin decizia Curții de Apel Centru din 28 ianuarie 2025, apelul declarat de avocatul Mihai Gafton, în interesele lui Vitalie Ștefăneț a fost respins, fiind menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 07 iulie 2023.

Instanța de apel a reținut că, la 21 decembrie 2021, în intervalul 16:54– 17:07, doi polițiști ai Batalionului de Patrulare și Reacționare Operativă din cadrul Direcției de Poliție mun. Chișinău, Ion Cuciuc și Andrei Rotari, împreună cu doi polițiști ai Sectorului de Poliție nr. 7, s-au deplasat la fața locului în urma unui apel la 112 efectuat de doi minori, care au comunicat că vecinul din apartamentul nr. xx le-ar fi deconectat energia electrică.

Potrivit raportului întocmit de polițistul Ion Cuciuc, acesta s-a deplasat la adresa indicată împreună cu subofițerul superior Andrei Rotari, în urma solicitării minorilor, care au declarat că vecinul le-a deconectat energia electrică, fapt ce le- ar fi provocat stres psihologic.

Totodată, instanța de apel a reținut că, prin scrisoarea Direcției de Poliție mun. Chișinău nr. S-2350/21 din 14 ianuarie 2022, reclamantul a fost informat despre examinarea plângerii sale privind pretinsele acțiuni ilegale ale angajaților poliției și despre inițierea unei anchete de serviciu. În urma acesteia s-a constatat că polițiștii au deviat de la prevederile Legii nr. 320/2012 privind activitatea poliției și statutul polițistului și de la normele Codului de etică și deontologie, fiind sancționați disciplinar.

Prin scrisoarea Direcției de Poliție mun. Chișinău nr. 34/20-3792 din 31 martie 2022, reclamantul a fost informat că polițiștii Ion Cuciuc și Andrei Rotari au fost sancționați pecuniar prin lipsirea sporului pentru performanță pentru trimestrul II al anului 2022, pe o perioadă de trei luni.

Ulterior, la 30 iunie 2022, Vitalie Ștefăneț s-a adresat în instanța de judecată cu cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General de Poliție, solicitând încasarea sumei de 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral pentru pretinsele acțiuni ilegale ale polițiștilor, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

Analizând legalitatea hotărârii contestate prin prisma prevederilor art. 1998, 1999, 2006, 2025, 2036 și 2037 Cod civil, instanța de apel a constatat că nu sunt întrunite condițiile răspunderii delictuale ale pârâtului Inspectoratul General al Poliției, întrucât reclamantul nu a demonstrat existența unui act administrativ ilegal sau a unei omisiuni a autorității publice care să îi fi cauzat prejudiciul moral pretins.

De asemenea, instanța a reținut că reclamantul a primit răspuns la plângerea sa, iar în urma anchetei de serviciu polițiștii vizați au fost sancționați disciplinar.

Instanța de apel a considerat întemeiată soluția primei instanțe de respingere a acțiunii și a constatat că apelantul nu a prezentat argumente sau probe noi 3 relevante pentru soluționarea cauzei, motiv pentru care apelul a fost respins ca neîntemeiat.

În motivarea recursului, recurentul a susținut că instanțele inferioare nu au examinat cauza prin prisma art. 1998–1999 Cod civil, limitându-se la aplicarea art. 2006 Cod civil, și nu au apreciat corespunzător probele audio-video anexate la dosar. Totodată, acesta a contestat concluzia potrivit căreia sancționarea disciplinară a polițiștilor ar constitui o satisfacție echitabilă pentru reclamant. Recurentul a invocat că hotărârile contestate se bazează pe o apreciere nerezonabilă a probelor, motiv de casare potrivit art. 432 alin. (1) lit. e) Cod de procedură civilă.

Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate prin hotărâre”.

Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat”.

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. 4 (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților”.

În conformitate cu art. 431 alin. (1) și art. 432 din Codul de procedură civilă, Curtea Supremă de Justiție verifică legalitatea deciziilor instanțelor de apel exclusiv prin prisma temeiurilor de recurs prevăzute de lege, iar potrivit art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, recursul este inadmisibil dacă este vădit neîntemeiat.

Potrivit practicii judiciare constante, recursul trebuie să conțină o argumentare juridică clară și pertinentă, din care să rezulte existența unor erori de drept material sau a unor vicii procedurale esențiale. Recursul nu constituie o cale de rejudecare a fondului cauzei, ci are ca obiect exclusiv controlul de legalitate al deciziei instanței de apel. Simplele nemulțumiri față de soluția pronunțată, neînsoțite de critici juridice concrete, nu întrunesc condițiile de admisibilitate.

Analizând motivele invocate în recursul declarat de avocatul Mihai Gafton, în interesele lui Vitalie Ștefăneț, completul de judecată constată că acestea nu se circumscriu cerințelor art. 432 Cod de procedură civilă, fiind orientate, în esență, spre reiterarea susținerilor privind pretinsa ilegalitate a acțiunilor angajaților Inspectoratului General al Poliției, precum și spre contestarea modului în care instanțele inferioare au apreciat probele administrate în cauză, aspecte deja examinate de instanța de apel.

Susținerile recurentului privind pretinsa aplicare eronată a normelor de drept material, în special a art. 1998–1999 Cod civil, precum și aprecierea incorectă a probelor, nu sunt însoțite de argumente juridice concrete care să demonstreze o aplicare greșită a legii. Instanța de apel și-a motivat concluziile prin raportare la circumstanțele cauzei și la prevederile legale incidente, constatând că nu sunt întrunite condițiile angajării răspunderii delictuale a pârâtului.

Contrar afirmațiilor recurentului, instanța de apel a examinat pretențiile deduse judecății și a constatat în mod motivat că reclamantul nu a demonstrat existența unui act administrativ ilegal sau a unei omisiuni a autorității publice care să-i fi cauzat prejudiciul moral pretins. Totodată, instanța a reținut că, în urma examinării plângerii reclamantului, a fost inițiată o anchetă de serviciu, iar polițiștii 5 vizați au fost sancționați disciplinar. De asemenea, instanța de apel a constatat că reclamantul nu a prezentat probe suficiente care să demonstreze existența și întinderea prejudiciului moral pretins, precum și legătura de cauzalitate dintre pretinsele acțiuni ale angajaților poliției și prejudiciul invocat.

Completul de judecată reține că recurentul nu indică norme concrete de drept material a căror aplicare ar fi fost denaturată și nici încălcări procedurale care să atragă incidența motivelor de casare prevăzute de art. 432 Cod de procedură civilă, argumentele invocate exprimând, în esență, dezacordul acestuia cu concluziile instanțelor inferioare.

Criticile referitoare la modul de apreciere a probelor audio-video și a celorlalte înscrisuri anexate la materialele cauzei vizează evaluarea probatoriului și stabilirea circumstanțelor de fapt, atribuții ce revin instanței de apel și care nu pot fi supuse cenzurii în recurs în lipsa demonstrării unor erori de drept.

Completul de judecată constată că motivele invocate în recurs nu relevă încălcări de drept material sau procedural în sensul art. 432 Cod de procedură civilă, ci urmăresc, în realitate, o reexaminare a fondului cauzei, inadmisibilă în procedura de recurs.

În aceste circumstanțe, Completul de judecată constată că recursul nu întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege și urmează a fi respins ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de avocatul Mihai Gafton, în interesele lui Vitalie Ștefăneț. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 6