SECȚIUNEA A PATRA DECIZIE Cerere nr. 70717/12 Jesus Yesid SARRIA împotriva Poloniei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a patra), care are loc la 30 iunie 2015 într-un comitet compus din Nona Tsotsoria, președinte, Paul Mahoney, Faris Vehabović, judecători, și Fatoș Arac Având în vedere declarația depusă de guvernul pârât la 2 iulie 2013 și invitând Curtea să șteargă cererea de rol, precum și răspunsul reclamantului la această declarație, după ce a deliberat, face următoarea decizie FACTE ȘI PROCEDURA Reclamantul, domnul Jesus Yesid Sarria, născut în 1974, rezident în Ciudad Capri, Columbia, deține cetățenia venezueleană și columbiană. Guvernul polonez a fost reprezentat de agentul său, dna J. Chrzanowska, de la Ministerul Afacerilor Externe. Citând articolele 5 alineatul (3) și 6 alineatul (1) din convenție, reclamantul se plângea de durata: de arestarea sa provizorie și de procedurile penale îndreptate împotriva sa. La 9 ianuarie 2013, cererea a fost comunicată guvernului în drept. Prin scrisoarea din 2 iulie 2013, guvernul a informat Curtea că va face o declarație unilaterală privind soluționarea problemei ridicate de cerere. În plus, guvernul a invitat Curtea să șteargă cauza din rolul în temeiul articolului 37 din convenție. [...] The Government hereby wish to emueeeeeeh by way of unilateral declaration maior acknowledgment of the violation of Article 5 § 3 and 6 § 1 of the Convention on account of unreasonable duration of the judicial proceedings and detention on remand in the present case. Simultanously, the Government declaration that they are ready to pay the applicant the sum of PLN 20 000 which they consider to be reasonable in the light of the Court aw (Slobodowski v. Poland , application no. 36321/08, Decision of 21 February 2012; Zambrzycki v. Poland , application no. 10949/10, judgment of 25 decembrie 2011). The sum referred to above, which is to cover any and all pecuniary and moraly damage as well as costs and expenses, will be free of any fiscals that maybe applicable. It will be plati within threu months from the data of notition of the decizie taken by the Court pursuant to Article 37§ 1 of the European Convention on Human Rights. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertake to pay simplu interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default periods plus trei puncte percentage.... Printr-o scrisoare din 9 octombrie 2013, reclamantul a indicat faptul că a fost nesatisfăcut de termenii declarației unilaterale și a solicitat Curții să continue examinarea cererii. Curtea amintește că art. 37 din convenție prevede că, în orice moment al procedurii, Curtea poate decide să elimine o cerere din rol în cazul în care circumstanțele permit să se tragă una dintre concluziile expuse la alineatul (1) literele (a), (b) sau (c) de la acest articol. În special, art. 37 litera (c) permite Curții să elimine o cerere din rol atunci când pentru orice alt motiv pe care [ea] îl consideră existența sa, nu mai este justificat să se continue examinarea cererii. De asemenea, aceasta reamintește că, în anumite circumstanțe, ea poate elimina o cerere din rolul în temeiul articolului 37 litera (c) din Convenție pe baza unei declarații unilaterale a guvernului pârât, chiar dacă reclamantul dorește ca examinarea cauzei să aibă loc. În acest caz, pentru a stabili dacă aceasta trebuie să șteargă cererea de rol, Curtea examinează cu atenție declarația în lumina principiilor care decurg din jurisprudența sa, în special din hotărârea Tahsin Acar Tahsin Acar c. Turcia [GC], n 26307/95, §§ 75-77, CEDH 2003-VI). Având în vedere natura concesiunilor pe care le conține declarația guvernului, precum și cuantumul taxei de judecată propuse, care corespunde sumelor acordate în cauze similare (a se vedea, de exemplu, Bieniek c. Polonia, nr. 46117/07, 1 iunie 2010 sau Banasiak c. Polonia, 31580/06, 23 octombrie 2007) În plus, având în vedere cele de mai sus, în special existența unei jurisprudențe clare și abundente cu privire la problema formulată în speță, Comisia consideră că respectarea drepturilor omului garantate prin Convenție și a protocoalelor sale nu impune ca aceasta să nu fie supusă examinării cererii [art. 37 alineatul (1) în fine 10. Prin urmare, trebuie eliminată din rol. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, ia act de termenii declarației guvernului pârât cu privire la articolele 5 alineatul (3) și 6 alineatul (1) din convenție și de modalitățile prevăzute pentru a asigura respectarea angajamentelor astfel asumate, decide să elimine cererea de participare în temeiul articolului 37 alineatul (1) litera (c) din convenție. În limba franceză și apoi comunicat în scris la 23 iulie 2015. Fatoș Arac
Requête n
o
70717/12
Jesus Yesid SARRIA
contre la Pologne
La Cour européenne des droits de l’homme (quatrième section), siégeant le 30 juin 2015 en un comité composé de
:
Nona Tsotsoria,
présidente,
Paul Mahoney,
Faris Vehabović,
juges,
et de Fatoș Aracı,
greffière adjointe de section,
Vu la requête susmentionnée introduite le 12 janvier 2012
;
Vu la déclaration déposée par le gouvernement défendeur le 2 juillet 2013 et invitant la Cour à rayer la requête du rôle, ainsi que la réponse de la partie requérante à cette déclaration
;
Après en avoir délibéré, rend la décision suivante
:
1.
Le requérant, M. Jesus Yesid Sarria, né en 1974, résidant à Ciudad Capri en Colombie, possède les nationalités vénézuélienne et colombienne.
2.
Le gouvernement polonais («
le Gouvernement
») a été représenté par son agent, Mme J. Chrzanowska, du ministère des Affaires étrangères.
3.
Citant les articles 5 § 3 et 6 § 1 de la Convention, le requérant se plaignait de la durée
: de sa détention provisoire et de la procédure pénale dirigée à son encontre.
4.
Le 9 janvier 2013, la requête a été communiquée au Gouvernement
.
5.
Par une lettre du 2 juillet 2013, le Gouvernement a informé la Cour qu’il entendait faire une déclaration unilatérale tendant à résoudre la question soulevée par la requête. Il a en outre invité la Cour à rayer l’affaire du rôle en vertu de l’article 37 de la Convention.
La déclaration se lit ainsi
:
«
(...) The Government hereby wish to express – by way of unilateral declaration – their acknowledgment of the violation of Articles 5 § 3 and 6 § 1 of the Convention on account of unreasonable duration of the judicial proceedings and detention on remand in the present case. Simultaneously, the Government declare that they are ready to pay the applicant the sum of PLN 20
000 which they consider to be reasonable in the light of the Court’s case law (
Slobodowski v. Poland
, application no.
36321/08, decision of 21 February 2012;
Zambrzycki v. Poland
, application no.
10949/10, judgment of 25 December 2011). The sum referred to above, which is to cover any and all pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses, will be free of any taxes that maybe applicable. It will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertake to pay simple interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default periods plus three percentage points....”
6.
Par une lettre du 9 octobre 2013, le requérant a indiqué qu’il n’était pas satisfait des termes de la déclaration unilatérale, et a demandé à la Cour de poursuivre l’examen de la requête.
7.
La Cour rappelle que l’article 37 de la Convention dispose que, à tout moment de la procédure, la Cour peut décider de rayer une requête du rôle lorsque les circonstances permettent de tirer l’une des conclusions exposées aux alinéas a), b) ou c) du paragraphe 1 de cet article. En particulier, l’article 37
§
1
c) autorise la Cour à rayer une requête du rôle lorsque
:
«
pour tout autre motif dont [elle] constate l’existence, il ne se justifie plus de poursuivre l’examen de la requête.
».
8.
Elle rappelle aussi que, dans certaines circonstances, elle peut rayer une requête du rôle en vertu de l’article 37
§
1
c) de la Convention sur la base d’une déclaration unilatérale du gouvernement défendeur même si le requérant souhaite que l’examen de l’affaire se poursuive.
En pareil cas, pour déterminer si elle doit rayer la requête du rôle, la Cour examine attentivement la déclaration à la lumière des principes se dégageant de sa jurisprudence, en particulier de l’arrêt
Tahsin Acar
(
Tahsin Acar c. Turquie
[GC], n
o
9.
Compte tenu de la nature des concessions que renferme la déclaration du Gouvernement ainsi que du montant de l’indemnité proposée – qui cadre avec les sommes octroyées dans des affaires analogues (voir, par exemple,
Bieniek c. Pologne
, n
o
46117/07, 1
er
juin 2010, ou
Banasiak c. Pologne
, n
o
31580/06, 23 octobre 2007) – la Cour estime qu’il ne se justifie plus de poursuivre l’examen de la requête (article
37
§
1
c) de la Convention).
En outre, eu égard à ce qui précède, et en particulier à l’existence d’une jurisprudence claire et abondante sur la question posée en l’espèce elle considère que le respect des droits de l’homme garantis par la Convention et ses protocoles n’exige pas qu’elle poursuive l’examen de la requête (article
37 § 1
in fine
).
10.
Dès lors, il y a lieu de la rayer du rôle.
Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,
Prend acte
des termes de la déclaration du gouvernement défendeur concernant les articles 5 § 3 et 6 § 1 de la Convention et des modalités prévues pour assurer le respect des engagements ainsi pris
;
Décide
de rayer la requête du rôle en application de l’article 37 § 1 c) de la Convention.
Fait en français puis communiqué par écrit le 23 juillet 2015.
Fatoș Aracı
Nona Tsotsoria
Greffière adjointe
Présidente