AGHENIȚEI c. ROUMANIE
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Affaire communiquée
AGHENIȚEI c. ROUMANIE (CtEDO, 2015)
Comunicat la 10 iulie 2015 SECȚIUNEA 3 Cerere nr. 64850/13 Mihaela AGHENIȚEI împotriva României introdusă la 8 octombrie 2013 EXPOSAT DE FAPTĂ CURENTA, Mhaela Agheniței, este un resortisant român născut în 1958 și rezident în Braila. Circumstanțele din speță Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de reclamantă, pot fi rezumate după cum urmează. La 26 martie 2013, reclamanta, procuroră în cadrul Serviciului local Galați al Direcției Naționale Anticorupție, a fost pusă sub acuzare pentru infracțiuni care au afectat executarea justiției (articolele 264, 259 și 268 din Codul Penal). La 3 septembrie 2013, Consiliul Suprem al Magistraturii ( A decis excluderea sa de la magistratură pentru abatere disciplinară și a făcut publică această decizie printr-un comunicat datat din aceeași zi. Acest comunicat arăta că sancțiunea în cauză fusese aplicată pe motivul că, prin faptul că omitea să cunoască o cauză în pofida existenței unei cauze de incompatibilitate de care ar fi avut cunoștință, recurenta afectase încrederea pe care trebuie să o invoce justiția. A fost, de asemenea, reproșat recurentei că a abuzat de funcțiile sale pentru a obține în mod nejustificat pentru un apropiat un tratament mai favorabil de către o autoritate. Acest comunicat nu conține detalii suplimentare cu privire la faptele care au stat la originea sancțiunii. Mai multe articole publicate în versiunile electronice ale mai multor mass-media, cum ar fi ziarul Evementul Zilei, lanțul România sau agenția de presă Mediafax, precum și pe mai multe alte site-uri internet, din aprilie și septembrie 2013, au raportat urmărirea penală a reclamantei și excluderea acesteia de la magistratură. Unele dintre aceste articole citau direct și într-un mod mai mult sau mai puțin extins din extrasele unui raport (reperat) Potrivit acestor articole, autoritățile au reproșat reclamantei că a favorizat un inculpat, B., fost deputat în Parlamentul României, de care s-ar fi îndrăgostit, în timp ce aceasta era responsabilă de investigația penală în ceea ce o privește. Acest inculpat fusese pus anterior în custodia cu titlu provizoriu din cauza acuzațiilor de corupție, iar articolele menționau, printre altele, numărul deosebit de mare de mandate de probă pe care reclamanta le-ar fi emis, în calitate de procuror însărcinat cu investigația, în numele inculpatului, în timp ce acesta din urmă fusese deja trimis la judecată. Din acest motiv, ei s-ar fi întâlnit de peste 70 de ori timp de mai multe luni, în timpul audierilor care ar fi durat până la cinci ore. Potrivit unor articole menționate anterior, biroul recurentei a fost ascultat. Un articol publicat în versiunea electronică a documentului "Iebdomadodar Impact Est" din 6 octombrie 2013 a declarat că recurenta ar fi primit 80 de apeluri pe mobilul său de la L. acuzat B., în timp ce acesta era în detenție provizorie. Atât procedura disciplinară, cât și acuzațiile aduse împotriva sa s-ar fi bazat pe datele obținute prin intermediul acestui mijloc de supraveghere. Recurenta nu a intentat nicio acțiune în justiție împotriva jurnaliștilor sau a întreprinderilor de mass-media în cauză, nici împotriva suspecților responsabili pentru scurgerile de informații în mass-media. GRIEF Invocând art. 8 din Convenție, recurenta se plânge de o încălcare a vieții sale private. Ea reproșează autorităților să fie aduse la informații privind dreptul penal, în special interceptările telefonice care o privesc, și alte documente confidențiale conținute în dosare care o privesc deschise de Parchet și de Consiliu Superioritatea Magistraturii. ÎNTREBARE CU PĂRȚILE A existat o încălcare a dreptului recurentei la respectarea vieții sale private, în sensul articolului 8 din convenție, din cauza scurgerilor către presă a înscrisurilor de procedură penală îndreptate împotriva sa, în special a raportului DICOT