Agheniței împotriva României

Comunicat la 10 iulie 2015 SECȚIUNEA 3 Cerere nr. 64850/13 Mihaela AGHENIȚEI împotriva României introdusă la 8 octombrie 2013 EXPOSAT DE FAPTĂ CURENTA, Mhaela Agheniței, este un resortisant român născut în 1958 și rezident în Braila. Circumstanțele din speță Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de reclamantă, pot fi rezumate după cum urmează. La 26 martie 2013, reclamanta, procuroră în cadrul Serviciului local Galați al Direcției Naționale Anticorupție, a fost pusă sub acuzare pentru infracțiuni care au afectat executarea justiției (articolele 264, 259 și 268 din Codul Penal). La 3 septembrie 2013, Consiliul Suprem al Magistraturii ( A decis excluderea sa de la magistratură pentru abatere disciplinară și a făcut publică această decizie printr-un comunicat datat din aceeași zi.

Acest comunicat arăta că sancțiunea în cauză fusese aplicată pe motivul că, prin faptul că omitea să cunoască o cauză în pofida existenței unei cauze de incompatibilitate de care ar fi avut cunoștință, recurenta afectase încrederea pe care trebuie să o invoce justiția. A fost, de asemenea, reproșat recurentei că a abuzat de funcțiile sale pentru a obține în mod nejustificat pentru un apropiat un tratament mai favorabil de către o autoritate. Acest comunicat nu conține detalii suplimentare cu privire la faptele care au stat la originea sancțiunii. Mai multe articole publicate în versiunile electronice ale mai multor mass-media, cum ar fi ziarul Evementul Zilei, lanțul România sau agenția de presă Mediafax, precum și pe mai multe alte site-uri internet, din aprilie și septembrie 2013, au raportat urmărirea penală a reclamantei și excluderea acesteia de la magistratură.

Unele dintre aceste articole citau direct și într-un mod mai mult sau mai puțin extins din extrasele unui raport (reperat) Potrivit acestor articole, autoritățile au reproșat reclamantei că a favorizat un inculpat, B., fost deputat în Parlamentul României, de care s-ar fi îndrăgostit, în timp ce aceasta era responsabilă de investigația penală în ceea ce o privește. Acest inculpat fusese pus anterior în custodia cu titlu provizoriu din cauza acuzațiilor de corupție, iar articolele menționau, printre altele, numărul deosebit de mare de mandate de probă pe care reclamanta le-ar fi emis, în calitate de procuror însărcinat cu investigația, în numele inculpatului, în timp ce acesta din urmă fusese deja trimis la judecată.

Din acest motiv, ei s-ar fi întâlnit de peste 70 de ori timp de mai multe luni, în timpul audierilor care ar fi durat până la cinci ore. Potrivit unor articole menționate anterior, biroul recurentei a fost ascultat. Un articol publicat în versiunea electronică a documentului "Iebdomadodar Impact Est" din 6 octombrie 2013 a declarat că recurenta ar fi primit 80 de apeluri pe mobilul său de la L. acuzat B., în timp ce acesta era în detenție provizorie. Atât procedura disciplinară, cât și acuzațiile aduse împotriva sa s-ar fi bazat pe datele obținute prin intermediul acestui mijloc de supraveghere. Recurenta nu a intentat nicio acțiune în justiție împotriva jurnaliștilor sau a întreprinderilor de mass-media în cauză, nici împotriva suspecților responsabili pentru scurgerile de informații în mass-media.

GRIEF Invocând art. 8 din Convenție, recurenta se plânge de o încălcare a vieții sale private. Ea reproșează autorităților să fie aduse la informații privind dreptul penal, în special interceptările telefonice care o privesc, și alte documente confidențiale conținute în dosare care o privesc deschise de Parchet și de Consiliu Superioritatea Magistraturii. ÎNTREBARE CU PĂRȚILE A existat o încălcare a dreptului recurentei la respectarea vieții sale private, în sensul articolului 8 din convenție, din cauza scurgerilor către presă a înscrisurilor de procedură penală îndreptate împotriva sa, în special a raportului DICOT

Communiquée le 10 juillet 2015

TROISIÈME SECTION

Requête n o 64850/13 Mihaela AGHENIȚEI contre la Roumanie introduite le 8 October 2013

EXPOSÉ DES FAITS

La requérante, M me Mihaela Agheniței, est une ressortissante roumaine née en 1958 et résidant à Brăila. Les circonstances de l’espèce Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par la requérante, peuvent se résumer comme suit. Le 26 mars 2013, la requérante, procureur au sein du service local de Galați de la Direction nationale anticorruption, fut mise en examen pour des infractions ayant entravé l’accomplissement de la justice (articles 264, 259 et 268 du code pénal). Le 3 septembre 2013, le Conseil supérieur de la magistrature (« le CSM ») décida son exclusion de la magistrature pour faute disciplinaire et rendit publique cette décision par un communiqué daté du même jour.

Ce communiqué indiquait que la sanction en question avait été infligée au motif que, en omettant de s’abstenir de connaître d’une affaire en dépit de l’existence d’une cause d’incompatibilité dont elle aurait eu connaissance, la requérante avait porté atteinte à la confiance que se doit d’inspirer la justice. Il était également reproché à la requérante d’avoir abusé de ses fonctions pour obtenir indument pour un proche un traitement plus favorable par une autorité. Ce communiqué ne comportait pas de précisions supplémentaires quant aux faits à l’origine de la sanction. Plusieurs articles publiés dans les versions électroniques de plusieurs médias, tels que le journal Evenimentul Zilei, la chaîne România TV ou l’agence de presse Mediafax, ainsi que sur plusieurs autres sites Internet, datant d’avril et de septembre 2013 faisaient état des poursuites contre la requérante et de son exclusion de la magistrature.

Certains de ces articles citaient directement et de manière plus ou moins étendue des extraits d’un rapport ( referat ) de la direction d’investigation des crimes relevant de la criminalité organisée (« DIICOT », ci-après). Selon ces articles les autorités reprochaient à la requérante d’avoir favorisé un inculpé, B., ancien député au Parlement de la Roumanie, dont elle serait tombée amoureuse, alors qu’elle était chargée de l’enquête pénale à son égard. Cet inculpé avait été placé, auparavant, en détention provisoire en raison des accusations de corruption. Les articles faisaient état, entre autres, du nombre particulièrement important de mandats de comparution que la requérante aurait émis, en tant que procureur chargé de l’enquête, au nom de l’inculpé, alors que ce dernier avait déjà été renvoyé en jugement.

Ils se seraient, de ce fait, rencontrés à plus de 70 reprises durant plusieurs mois, lors des audiences qui auraient duré jusqu’à cinq heures. Selon certains desdits articles, le bureau de la requérante avait été placé sous écoute. Un article publié dans la version électronique de l’hebdomadaire Impact Est du 6 octobre 2013 titrait que la requérante aurait reçu 80 appels sur son mobile de l’inculpé B., alors qu’il était en détention provisoire. Tant la procédure disciplinaire, que les accusations portées à son encontre se seraient fondées sur les données obtenus à travers ce moyen de surveillance. La requérante n’entama pas d’action en justice contre les journalistes ou les entreprises de média en question, ni contre les présumés responsables des fuites d’informations dans les médias.

GRIEF Invoquant l’article 8 de la Convention, la requérante se plaint d’une atteinte à sa vie privée. Elle reproche aux autorités de s’être livrées à des fuites d’informations de l’instruction pénale, en particulier des interceptions téléphoniques la concernant, et d’autres documents confidentiels contenus dans des dossiers la concernant ouverts par le parquet et par le Conseil Supérieur de la Magistrature.

QUESTION AUX PARTIES

Y a-t-il eu violation du droit de la requérante au respect de sa vie privée, au sens de l’article 8 de la Convention, en raison des fuites à la presse des pièces de l’instruction pénale dirigée à son encontre, en particulier du rapport de la DIICOT ?