- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 24 august 2015
- Stat pârât
- POL
- Concluzia
- Comunicată guvernului
Zhernin împotriva Poloniei
Traducere în română Auto
Comunicat la 24 august 2015 CUARTĂ SECȚIUNE Cerere nr. 2669/13 Vitaliy ZHERNIN împotriva Poloniei depusă la 10 decembrie 2012 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Vitaliy Zhernin, este un național ucrainean, care s-a născut în 1985 și trăiește în Varșovia. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum a prezentat reclamantul, pot fi rezumate după cum urmează. La 11 aprilie 2009, reclamantul a fost reținut în reținere în legătură cu acuzațiile penale împotriva lui. La 15 decembrie 2010, Curtea Regională de Varșovia a condamnat reclamantul de omucidere și l-a condamnat la 25 de ani de închisoare. Hotărârea a fost reținută în apel de Curtea de Apel din Varșovia la 29 aprilie 2011. Curtea regională din Varșovia a dat o hotărâre în care a convenit transferul către reclamant în Ucraina.
Curtea a considerat că reclamantul este un cetățean ucrainean și, la momentul arestării sale, nu avea un loc de reședință în Polonia. Curtea a concluzionat că condițiile de preluare a executării sentinței poloneze au fost îndeplinite și nu au găsit obstacole juridice care împiedică transferul. La 19 noiembrie 2012, ministrul Justiției a informat reclamantul într-o scrisoare pe care Ministrul a opus transferului său în Ucraina. Scrisoarea a declarat după cum urmează: „În legătură cu procedura privind transferul dumneavoastră în Ucraina în scopul de a continua să vă îndeplinească condamnarea la închisoare acolo, [Eu] vă informez că Ministrul Justiției nu a fost de acord cu transferul dvs. în Ucraina.
Având în vedere poziția ministrului considerem chestiunea ca fiind terminată.” Reclamantul a repetat cererea de transfer. La 28 noiembrie 2014, el a primit o altă scrisoare de la Ministrul Justiției. Scrisoarea se citește după cum urmează: „În legătură cu procedura privind transferul în Ucraina în scopul de a continua să-ți îndeplinească condamnarea la închisoare, vă informez că Ministrul Justiției nu a acceptat transferul în Ucraina. Nu există nici un remediu pentru a contesta decizia ministrului. Motivul refuzului [ministrului] a fost natura infracțiunii comise de tine și de sistemul juridic în Ucraina, care prevede pedeapsa maximă de 15 ani de închisoare pentru infracțiunile comise de tine.” Reclamantul continuă să își îndeplinească condamnarea la închisoare în Polonia.
Legea internă și practică relevante Codul de procedură penală art. 160 din Codul de Procedură Penală, în măsura în care este cazul, se citește după cum urmează: „1. În cazul în care un cetățean străin a fost condamnat în mod valabil și în sfârșit de către o instanță poloneză la o pedeapsă de privare a libertății supuse execuției ..., Ministrul Justiției poate solicita o agenție adecvată a statului străin al cărui național este persoana condamnată ... să-l prevadă în scopul îndeplinirii condamnării.
Ministrul Justiției înainte de a formula cererea menționată la § 1 de mai sus se aplică instanței competente pentru a emite o decizie privind dacă hotărârea poate fi executată în străinătate.” Convenția privind transferul persoanelor condamnate (ETS nr. 112) și Protocolul adițional al acesteia (ETS nr. 167) Obiectivul Convenției de Transfer din 1983, inclusiv Protocolul său suplimentar din 1997, este de a dezvolta cooperarea internațională în domeniul dreptului penal și de a promova sfârșitul justiției și reabilitarea socială a persoanelor condamnate. Preamblul de la Convenția de Transfer prevede că aceste obiective impun ca străinii care sunt privați de libertate să își dea posibilitatea să își îndeplinească condamnările în societatea lor.
Dispozițiile sale, în măsura în care este relevant, să citească după cum urmează: art. 1 – Definițiile „În sensul prezentei Convenții: ... c. „Statul de acordare” înseamnă statul în care s-a impus sentința persoanei care pot fi transferate sau care au fost transferate; d. „Statul de administrare” înseamnă statul în care persoana condamnată poate fi sau a fost transferată pentru a-și îndeplini sentința”. art. 3 – Condițiile de transfer „1. O persoană condamnată poate fi transferată în temeiul prezentei Convenții numai în următoarele condiții: a. dacă persoana respectivă este un național al statului administrator; ...” COMPLAINTE Reclamantul se plânge, fără să se bazeze pe niciun articol al Convenției, despre refuzul autorităților poloneze de a-l transfera în Ucraina.
El susține că îndeplinirea condamnării sale în Ucraina ar permite să aibă un contact mai bun și mai frecvent cu familia sa. În plus, deciziile ministrului au fost luate fără participarea sa și nu au conținut nici un raționament. art. 6 § 1 din Convenție s-a aplicat în conformitate cu șeful său penal procedurii în cursul perioadei 2012 privind cererea reclamantului de transfer în Ucraina (a se vedea Buijen c. Germania, nr. 27804/05, 1 aprilie 2010)? În caz afirmativ, reclamantul a avut o audiere echitabilă, în special în cadrul procedurii dinaintea ministrului Justiției, în determinarea acuzației penale împotriva acestuia, în conformitate cu art. 6 § 1 din Convenție? Neexecuția deciziei din 17 iulie 2012 a fost compatibilă cu drepturile reclamantului garantate de art. 6 § 1 din Convenție?
A existat vreo ingerință în dreptul reclamantului de a respecta viața sa privată și de familie, în sensul articolului 8 § 1 din Convenție? Dacă este cazul, a fost că interferența în conformitate cu legea și este necesară în conformitate cu art. 8 § 2? Statul nu a reușit să respecte obligațiile sale pozitive de a proteja dreptul reclamantului de a respecta viața sa privată și de familie în temeiul articolului 8 din Convenție? Guvernul este invitat să prezinte copii ale cererilor reclamantului de transfer depuse la ministrul Justiției.
Communicated on 24 August 2015
FOURTH SECTION
Application no. 2669/13 Vitaliy ZHERNIN against Poland lodged on 10 December 2012
STATEMENT OF FACTS
The applicant, Mr Vitaliy Zhernin, is a Ukrainian national, who was born in 1985 and lives in Warsaw. A. The circumstances of the case The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows. On 11 April 2009 the applicant was detained on remand in connection with criminal charges against him. On 15 December 2010 the Warsaw Regional Court convicted the applicant of homicide and sentenced him to twenty-five years of imprisonment. The judgment was upheld on appeal by the Warsaw Court of Appeal on 29 April 2011. It is final. Subsequently the applicant applied to the court to be transferred to Ukraine in order to serve the remainder of his sentence. On 17 July 2012 the Warsaw Regional Court gave a decision in which it agreed for transfer to the applicant to Ukraine.
The court considered that the applicant was a Ukrainian national and at the time of his arrest he had not had a place of residence in Poland. The court concluded that the conditions for taking over execution of the Polish sentence were met and found no legal obstacles preventing the transfer. On 19 November 2012 the Minister of Justice informed the applicant in a letter that the Minister objected to his transfer to Ukraine. The letter stated as follows: “In connection with the proceeding concerning your transfer to Ukraine for the purpose of continuing to serve your prison sentence there, [I] inform you that the Minister of Justice did not agree to your transfer to Ukraine. Given the Minister’s position we consider the matter as finished.” The applicant repeated his request for transfer.
On 28 November 2014 he received another letter from the Minister of Justice. The letter reads as follows: “In connection with the proceeding concerning your transfer to Ukraine for the purpose of continuing to serve your prison sentence there, [I] inform you that the Minister of Justice did not agree to your transfer to Ukraine. There is no remedy to challenge the Minister’s decision. The reason for [the Minister’s] refusal was the nature of the offence committed by you and the legal system in Ukraine which provides the maximum penalty of fifteen years’ imprisonment for the offence committed by you.” The applicant continues serving his prison sentence in Poland. B. Relevant domestic law and practice 1. The Code of Criminal Procedure Article 160 of the Code of Criminal Procedure, in so far as relevant, reads as follows: “1.
If a foreign national has been validly and finally sentenced by a Polish court to a penalty of deprivation of liberty subject to execution ..., the Minister of Justice may request an appropriate agency of the foreign state whose national is the sentenced person ... to take him over with the purpose of serving his sentence. 2. The Minister of Justice before making the request referred to in § 1 above shall apply to the relevant court to issue a decision on whether the ruling may be executed abroad.” 2. The Convention on the Transfer of Sentenced Persons (ETS no. 112) and the Additional Protocol thereto (ETS no. 167) The objectives of the 1983 Transfer Convention, including its Additional Protocol of 1997, are to develop international cooperation in the field of criminal law and to further the ends of justice and social rehabilitation of sentenced persons.
The Preamble to the Transfer Convention states that these objectives require that foreigners who are deprived of their liberty as a result of their commission of a criminal offence should be given the opportunity to serve their sentences within their own society. Its provisions, in so far as relevant, read as follows: Article 1 – Definitions “For the purposes of this Convention: ... c. “sentencing State” means the State in which the sentence was imposed on the person who may be, or has been, transferred; d. “administering State” means the State to which the sentenced person may be, or has been, transferred in order to serve his sentence”. Article 3 – Conditions for transfer “1.
A sentenced person may be transferred under this Convention only on the following conditions: a. if that person is a national of the administering State; ...” COMPLAINTS The applicant complains, without relying on any Article of the Convention, about the Polish authorities’ refusal to transfer him to Ukraine. He submits that serving his sentence in Ukraine would allow him to have better and more frequent contacts with his family. Moreover the decisions of the Minister were taken without his participation and did not contain any reasoning.
QUESTIONS TO THE PARTIES
1. Was Article 6 § 1 of the Convention under its criminal head applicable to the proceedings pending since 2012 concerning the applicant’s request for transfer to Ukraine (see Buijen v. Germany , no. 27804/05, 1 April 2010)? If so, did the applicant have a fair hearing, in particular in the proceedings before the Minister of Justice, in the determination of the criminal charge against him, in accordance with Article 6 § 1 of the Convention? Was the non ‑ execution of the decision of 17 July 2012 compatible with the applicant’s rights guaranteed by Article 6 § 1 of the Convention? 2. Has there been an interference with the applicant’s right to respect for his private and family life, within the meaning of Article 8 § 1 of the Convention?
If so, was that interference in accordance with the law and necessary in terms of Article 8 § 2? 3. Has there been a failure by the State to comply with its positive obligations to protect the applicant’s right to respect for his private and family life under Article 8 of the Convention? 4. The Government are invited to submit copies of the applicant’s requests for transfer lodged with the Minister of Justice.