CASE OF PARRILLO v. ITALY

11. Reclamantul s-a născut în 1954 și locuiește în Roma. 12. În 2002, ea a avut recurs la tehnicile de reproducere asistate, sub formă de îngrășământ in vitro (“IVF”) tratament cu partenerul ei de la Centrul pentru medicina de reproducere la Spitalul European („centrul”) de la Roma. Cele cinci embrioni obținute din tratamentul FIV au fost plasate în criopreservare. 13. Înainte de implantarea embrionilor, partenerul reclamantului a murit la 12 noiembrie 2003, într-un atac de bombă în Nasiriya (Irak) în timp ce raporta războiul. 14. După ce a decis să nu se implanteze embrionii, reclamantul a încercat să le doneze cercetării științifice și, prin urmare, să contribuie la promovarea avansurilor în tratamentul bolilor care sunt dificile de vindecat.

15. Potrivit informațiilor furnizate la ședința de la Marea Camera, reclamantul a formulat o serie de cereri verbale de eliberare a embrionilor din centrul în care sunt stocate. 16. Într-o scrisoare din 14 decembrie 2011, reclamantul a solicitat directorului centrului să elibereze cele cinci embrioni criopreservate, astfel încât acestea să poată fi utilizate pentru cercetarea cu celule stem. Directorul a refuzat să respecte cererea sa din motivele că acest tip de cercetare a fost interzis și pedepsit ca infracțiune penală în Italia în temeiul articolului 13 din Legea nr. 40 din 19 februarie 2004 („Legea nr. 40/2004”). 17. În prezent, embrionii în cauză sunt stocați în banca de stocare criogenică din centrul în care a fost efectuat tratamentul FIV.

11. The applicant was born in 1954 and lives in Rome. 12. In 2002 she had recourse to assisted reproduction techniques, undergoing in vitro fertilisation (“IVF”) treatment with her partner at the Centre for reproductive medicine at the European Hospital (“the centre”) in Rome. The five embryos obtained from the IVF treatment were placed in cryopreservation. 13. Before the embryos could be implanted the applicant’s partner died, on 12 November 2003, in a bomb attack in Nasiriya (Irak) while he was reporting on the war. 14. After deciding not to have the embryos implanted, the applicant sought to donate them to scientific research and thus contribute to promoting advances in treatment for diseases that are difficult to cure.

15. According to the information provided at the hearing before the Grand Chamber, the applicant made a number of unsuccessful verbal requests for release of the embryos at the centre where they were being stored. 16. In a letter of 14 December 2011 the applicant asked the director of the centre to release the five cryopreserved embryos so that they could be used for stem-cell research. The director refused to comply with her request on the grounds that this type of research was banned and punishable as a criminal offence in Italy under section 13 of Law no. 40 of 19 February 2004 (“Law no. 40/2004”). 17. The embryos in question are currently stored in the cryogenic storage bank at the centre where the IVF treatment was carried out.