Dmitriyev împotriva Rusiei și încă o cerere

Comunicat la 3 septembrie 2015 PRIMEA SECȚIUNE Cereri nr. 66231/14 și 8741/15 Aleksandr Anatolyevich DMITRIYEV împotriva Rusiei și Vladimir Ivanovich PASHKEVICH împotriva Rusiei depuse la 12 septembrie 2014 și, respectiv, 18 martie 2015 DECLARAREA FACTELOR Reclamanții sunt resortisanți ruși. Faptele cazurilor, astfel cum au fost prezentate de solicitanți, pot fi rezumate după cum urmează. Cererea nr. 66231/14 depusă la 12 septembrie 2014 de Aleksandr Anatolyevich DMITRIYEV care s-a născut la 1 ianuarie 1974. El este reținut în colonia correctională nr. 2 în orașul Asino, regiunea Tomsk. Fapte La 2 decembrie 2007 Reclamantul a fost arestat pe suspectul de mai multe conturi de infracțiuni penale și plasat în închisoarea nr. IZ-70/1 în Tomsk.

La 13 noiembrie 2008 a fost condamnat și condamnat la unsprezece ani de închisoare. Trei luni mai târziu, el a fost transferat la colonia correctională nr. 4 în Tomsk. La 24 decembrie 2010, el a fost trimis la colonia correctională nr. 2 în Asino. În timpul detenției anterioare, reclamantul s-a plâns de durere de dinti severă administrației închisorii, cerând să fie văzut de un dentist. El a fost informat că instalația de detenție nu are echipament dentist și nu a angajat un dentist. El a fost oferit singura alegere de extragere dintială de către un medic care a vizitat instalația o dată sau de două ori pe lună. A fost transferat la colonia nr. 4, reclamantul a cerut din nou tratamentul dentist, dar a fost refuzat.

Potrivit reclamantului, nu i s-a acordat nicio asistență de la februarie 2009 până la sfârșitul lunii decembrie 2010, deoarece dentist colonia era fie absent sau extrem de ocupat. În momentul transferului reclamantului la colonia nr. 2 unele din dintii lui au fost distruse irreparabil și trei dintre ele au fost extrase. Decembrie 2010 un dentist din colonia nr. 2 a recomandat reclamantului tratament stomatologic urgent de cinci dinti. Cu toate acestea, lucrările stomatologice nu au putut fi efectuate în timp ce un foraj stomatologic a fost rupt. Reclamantul s-a plâns la biroul procurorului pentru lipsa de tratament dentar, inclusiv incapacitatea de a înlocui dinții extrași cu implanturi. Un răspuns pe care reclamantul a primit, cu o întârziere semnificativă, doar a menționat că ar putea primi tratament ortodontic dacă era pregătit să acopere costurile acestui tratament.

În martie 2011 forul dentist a fost reparat, dar un dentist vizitator a refuzat să trateze reclamantul deoarece colonia nu a avut o scanare dentară X-ray. Doctorul a extras doar un alt dinte. Cu toate acestea, un alt dinte a fost extras până în iulie 2011, deoarece dentist in-house considerat incurabil. În iulie 2011 reclamantul a cerut în mod eșuat administrarea coloniei pentru tratamentul ortodontic, fiind de acord să acopere costurile de tratament. Un alt deținut a făcut două proteze dentiste dentiste improvizate de metal pentru el să înlocuiască opt dinti în total. În august 2012, un dentist a diagnosticat reclamantul cu boală periodontală care a afectat trei din dinți. Reclamantul a fost prescris și administrat tratament.

În noiembrie 2013 dentist a confirmat recidiva bolii și a modificat tratamentul. În aprilie 2014 reclamantul a pierdut încă trei dinți. În aprilie 2014, reclamantul a cerut tratament dentar al dinților rămasi. Nu a fost administrat nici un tratament deoarece forul dentist a fost rupt și dentist colonia a fost în vacanță. Pe 14 Iunie 2014 reclamantul a fost transferat temporar la închisoare pentru a lua parte la audieri în instanță. Nu a fost efectuat nici un tratament dentitar în acea instituție și nu a fost acordat analgezice. Nu a putut suporta durerea, reclamantul a fost de acord ca dintele dureros să fie eliminat. Nu mai târziu decât în noiembrie 2014, după sfatul dentistului coloniei, un coleg deținut a făcut încă cinci proteze dentiste pentru reclamantul să înlocuiască șaisprezece dinți lipsă.

Reclamantul a supus că nu se potrivesc bine. În decembrie 2014, reclamantul s-a plâns la un procuror de tratament dentar inadecvat în colonie și a cerut ca administrația coloniei să comite serviciile unui dentist civil pentru a-și evalua starea de sănătate și să prescrie tratamentul necesar. Decembrie 2014 reclamantul a fost examinat de un dentist vizitator al altor colonii corecționale care a recomandat examinarea sa de către un dentist specializat odată eliberat. Denumiri Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 3 din Convenție pentru lipsa asistenței medicale adecvate în detenție. 13 din Convenția privind absența unui remediu eficace pentru a se plânge despre incapacitatea de a obține asistență medicală adecvată în detenție.

Cererea nr. 8741/15 depusă la 18 martie 2015 de Vladimir Ivanovich PASHKEVICH, care s-a născut la 16 septembrie 1952 și este reținută în colonia correctională nr. 7 în satul Olovyannaya, regiunea Zabaykalskiy. Ianuarie 2014 reclamantul a fost condamnat pentru crimă și condamnat la șase ani și șase luni de închisoare. El nu a apelat și la o dată neespecificată în aprilie 2014 el a fost transferat la colonia penitenciară nr. 7 în satul Olovyannaya. Înainte de arestarea sa, reclamantul a fost diagnosticat cu deformarea osteoartrozei și scolioză. A existat, de asemenea, un diagnostic provizoriu de tuberculoză spinării. În plus, reclamantul a susținut că a suferit de fractură de pelvis el a suferit într-o bătălie și a fost lipsit de scaun cu rotile.

Între 3 august și 27 septembrie 2014 reclamantul a fost păstrat în spitalul de închisoare nr. 1 ( ) în cazul în care el a fost examinat medical și tratat. Reclamantul a depus mai multe plângeri la administrarea spitalului penitenciar și a Serviciului Federal de Execuție a Condamnărilor care se referă la lipsa asistenței medicale adecvate în detenție. Răspunsurile primite au fost similare în formulare. Autoritățile au remarcat că reclamantul a suferit toate examenele medicale necesare, a primit consultări în spitalul închisorii și a fost furnizată cu asistența medicală relevantă pentru starea sa și în conformitate cu standardele federale. Nu era nevoie de tratament special urgent. Ei au subliniat, de asemenea, că închisoarea este suficient de echipată pentru a aborda problemele de sănătate ale reclamantului.

La 28 august 2014, o comisie medicală a examinat reclamantul și l-a diagnosticat cu numeroase boli, inclusiv: o dislocare veche a șoldului cu o detașare completă a capului femurului; insuficiență cardiacă cronică; boala cardiacă ischemiei; ateroscleroză a aorta și artere cerebrale; boala pulmonară obstructivă cronică a etapelor moderate; insuficiență respiratorie; după efecte ale leziunilor spinării; fractură de comprimare a două vertebre cu deformare; osteocondroză care afectează întreaga coloană vertebrală; deformarea osteoartritei de articulații șold, articulații genunchilor și gleznă; hernie inguinală pe partea dreaptă, hemoroidele mixte cronice, și piciorul său drept fiind de 3 cm mai scurt decât piciorul stâng.

La 2 octombrie 2014, Curtea de district Olovyanninskiy din regiunea Zabaykalskiy a examinat cererea reclamantului de eliberare timpurie pentru motive de sănătate și a respins-o. Acesta s-a bazat, în special, pe constatările comisioanei medicale din 28 august 2014 și a concluzionat că bolile pe care le-a suferit reclamantul nu au fost incluse în lista bolilor considerate incompatibile în îndeplinirea unei condamnații la închisoare, astfel cum a fost adoptată de Guvern la 6 februarie 2004. Hotărârea instanței a fost susținută prin recurs de către Curtea regională la 16 decembrie 2014. Reclamantul a depus, de asemenea, o plângere la Ministerul Sănătății. În răspunsul la 29 decembrie 2014, oficialii de sănătate au declarat că spitalul închisorii a încălcat normele care reglementează furnizarea asistenței medicale către prizonieri.

În special, reclamantul nu a fost examinat de către un chirurg traumatic Ortopedist în ceea ce privește boala sa principală, deoarece spitalul închisorii nu a avut posibilitatea de a presta acest serviciu. Prin urmare, el nu a primit tratament corespondent. La 6 februarie 2015, reclamantul a solicitat șeful spitalului închisorii pentru un tratament urgent pentru fractura șoldului, tuberculoza spinării și alte traume ale coloanei vertebrale într-un spital specializat. Medicul a explicat că reclamantul ar putea fi tratat în spitale civile din orașul Chita și a sugerat să fie examinat de un chirurg traumatic din spitalul districtual Olovyannaya. Plagă Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 3 din Convenție despre lipsa asistenței medicale adecvate în detenție.

Având în vedere istoria medicală a reclamanților, guvernul și-a îndeplinit obligația de a se asigura că sănătatea și bunăstarea reclamanților sunt asigurate în mod adecvat prin, printre altele, oferindu-le asistența medicală necesară (a se vedea McGlinchey și alții c. Regatul Unit nr. 50390/99, § 46, CEDO 2003 V), astfel cum prevede art. 3 din Convenția, în acest caz? Reclamanții au dispus de căi de recurs interne eficace – după cum se prevede la art. 13 din Convenție – pentru plângerea lor privind lipsa de asistență medicală eficace?

Communicated on 3 September 2015

FIRST SECTION

Applications nos 66231/14 and 8741/15 Aleksandr Anatolyevich DMITRIYEV against Russia and Vladimir Ivanovich PASHKEVICH against Russia lodged on 12 September 2014 and 18 March 2015 respectively

STATEMENT OF FACTS

The applicants are Russian nationals. The facts of the cases, as submitted by the applicants, may be summarised as follows. 1. Application no. 66231/14 lodged on 12 September 2014 by Aleksandr Anatolyevich DMITRIYEV who was born on 1 January 1974. He is detained in correctional colony no. 2 in the town of Asino, Tomsk Region. A. Facts On 2 December 2007 the applicant was arrested on suspicion of several counts of criminal offences and placed in remand prison no. IZ-70/1 in Tomsk. On 13 November 2008 he was convicted and sentenced to eleven years’ imprisonment. Three months later he was transferred to correctional colony no. 4 in Tomsk. On 24 December 2010 he was sent to correctional colony no. 2 in Asino.

During his pre-trial detention the applicant complained of severe toothache to the prison administration, asking to be seen by a dentist. He was informed that the detention facility did not have dental equipment and did not employ a dentist. He was offered the only choice of tooth extraction by a doctor who visited the facility once or twice a month. Having been transferred to colony no. 4, the applicant again asked for the dental treatment but was denied it. According to the applicant, no assistance was provided to him from February 2009 to the end of December 2010 since the colony dentist was either absent or extremely busy. By the time of the applicant’s transfer to colony no. 2 some of his teeth had been irreparably destroyed and three of them had been extracted.

On 30 December 2010 a dentist from colony no. 2 recommended the applicant urgent dental treatment of five teeth. However, the dental works could not be carried out as a dental drill had been broken. The applicant complained to a prosecutor’s office of the lack of dental treatment, including inability to replace the extracted teeth with implants. A reply which the applicant received, with a significant delay, only mentioned that he could receive orthodontics treatment if he was ready to cover the costs of such treatment. In March 2011 the dental drill was repaired but a visiting dentist refused to treat the applicant since the colony did not have a dental X-ray scan. The doctor only extracted another tooth.

Yet another tooth was extracted by July 2011 since the in-house dentist considered it incurable. In July 2011 the applicant unsuccessfully asked the colony administration for orthodontics treatment, having agreed to cover the costs of the treatment. Another inmate made two metal makeshift dental prostheses for him to substitute eight teeth in total. In August 2012 a dentist diagnosed the applicant with periodontal disease that affected three of his teeth. The applicant was prescribed and given treatment. In November 2013 the dentist confirmed the relapse of the illness and amended the treatment. By April 2014 the applicant lost another three teeth. In April 2014 the applicant asked for dental treatment of the remaining teeth.

No treatment was given as the dental drill was broken and the colony dentist was on holiday. On 14 June 2014 the applicant was temporarily transferred to remand prison to take part in court hearings. No dental treatment was carried out in that facility and he was not afforded painkillers. Unable to bear the pain, the applicant agreed to for the aching tooth to be removed. No later than in November 2014, upon the colony dentist’s advice, a fellow inmate made another five dental prostheses for the applicant to replace his sixteen missing teeth. The applicant submitted they did not fit well. In December 2014 the applicant complained to a prosecutor of inadequate dental treatment in the colony and asked that the colony administration should commission services of a civil dentist in order to assess his state of health and prescribe necessary treatment.

On 23 December 2014 the applicant was examined by a visiting dentist of another correctional colony who recommended that his examination by a specialised dentist once released. B. Complaints The applicant complained under Article 3 of the Convention about a lack of proper medical assistance in detention. He further complained under Article 13 of the Convention about the absence of an effective remedy to complain about the inability to obtain proper medical care in detention. 2. Application no 8741/15 lodged on 18 March 2015 by Vladimir Ivanovich PASHKEVICH who was born on 16 September 1952 and is detained in correctional colony no. 7 in the village of Olovyannaya, Zabaykalskiy Region. A. Facts On 29 January 2014 the applicant was convicted of murder and sentenced to six years and six months of imprisonment.

He did not appeal and on an unspecified date in April 2014 he was transferred to correctional colony no. 7 in the village of Olovyannaya. Before his arrest the applicant was diagnosed with deforming osteoarthrosis and scoliosis. There was also a provisional diagnosis of spinal tuberculosis. In addition, the applicant submitted that he suffered from pelvis fracture he had sustained in a brawl and was wheelchair-bound. Between 3 August and 27 September 2014 the applicant was kept in prison hospital no. 1 ( МСЧ-75 ) where he underwent medical examination and treatment. The applicant lodged several complaints with the administration of the prison hospital and the Federal Service for the Execution of Sentences referring to the lack of adequate medical care in detention.

Replies received were similar in wording. Authorities noted that the applicant had undergone all necessary medical examinations, received consultations in the prison hospital and was provided with the medical care relevant to his condition and in compliance with the federal standards. There was no need for urgent special treatment. They also stressed that the prison was adequately equipped to address the applicant’s health problems.

On 28 August 2014 a medical commission examined the applicant and diagnosed him with numerous diseases, including: an old fracture dislocation of the hip with a complete detachment of the head of femur; chronic heart failure; ischaemic heart disease; atherosclerosis of aorta and cerebral arteries; chronic obstructive pulmonary disease of moderate stage; respiratory failure; aftereffects of spinal injury; compression fracture of two vertebrae with deformation; osteochondrosis affecting the whole vertebral column; deforming osteoarthritis of hip joints, knee joints and ankle; inguinal hernia on the right side, chronic mixed haemorrhoids, and his right leg being 3 cm shorter than the left leg. On 2 October 2014 the Olovyanninskiy District Court of the Zabaykalskiy Region examined the applicant’s request for early release on health grounds and rejected it.

It relied, in particular, on the findings of the medical commission of 28 August 2014 and concluded that the diseases the applicant suffered from were not included in the list of diseases deemed incompatible with serving a prison sentence, as adopted by the Government on 6 February 2004. The court decision was upheld on appeal by the Regional Court on 16 December 2014. The applicant also lodged a complaint with the Ministry of Health. In response of 29 December 2014 health officials stated that the prison hospital had breached the rules governing provision of the healthcare to prisoners. In particular, the applicant had not been examined by a trauma surgeon ‑ orthopedist with regard to his main disease since the prison hospital did not have a possibility to render this service.

Hence, he did not receive correspondent treatment. On 6 February 2015 the applicant asked the head of the prison hospital for an urgent treatment for his fracture of the hip, spinal tuberculosis and other traumas of the vertebral column in a specialised hospital. The doctor explained that the applicant could undergo treatment in civil hospitals in the town of Chita and suggested that he should be examined by a trauma surgeon in the district hospital of Olovyannaya. B. Complaint The applicant complained under Article 3 of the Convention about a lack of proper medical assistance in detention.

QUESTIONS 1. Taking into account the applicants’ medical history, have the Government met their obligation to ensure that the applicants’ health and well-being are being adequately secured by, among other things, providing them with the requisite medical assistance (see McGlinchey and Others v. the United Kingdom , no. 50390/99, § 46, ECHR 2003 ‑ V), as required by Article 3 of the Convention, in the present case? 2. Did the applicants dispose of effective domestic remedies – as required by Article 13 of the Convention – for their complaint about the lack of effective medical care?