Antonyuk împotriva Ucrainei

Comunicat la 7 septembrie 2015 CIFTH SECȚIUNE Cerere nr. 48040/09 Roman Grigorievich ANTONYUK împotriva Ucrainei depusă la 24 august 2009 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Roman Grigorievich Antonyuk, este un național ucrainean, care s-a născut în 1972 și îndeplinește în prezent o sentință de închisoare. La 21 noiembrie 2007 reclamantul a fost adus la secția de poliție din districtul Saksaganskiy, din Kryvyy Rig, cu suspiciune că a participat la jaf a casei I.G. și ulterior a fost retras în custodie printr-un ordin judecătoresc. Potrivit reclamantului, până la sfârșitul lunii noiembrie 2007, el a fost reținut în condiții neadecvate în secția de poliție. Potrivit reclamantului, la 22 sau 23 noiembrie.

2007 polițist R. împreună cu un alt ofițer neidentificat l-a adus la birou nr. 418 din secția de poliție, l-au bătut la scaun și i-a cerut să mărturisească jafului. În timp ce reclamantul a protestat, ofițerii l-au bătut cu picioarele și cu un obiect de lemn și-au strâns dinții din față cu plini, provocând durere severă. Reclamantul s-a plâns de acțiunea acestor ofițeri la T., investigatorul responsabil cu cazul său, aceste plângeri au fost ignorate. La 27 noiembrie 2007, reclamantul a mărturisit că a participat la jaf. La 4 decembrie 2007, reclamantul a văzut-o pe mama sa și a cerut-o să se plângă de răul său la biroul procurorului, ceea ce a făcut. La 10 decembrie 2007 T. a comandat o evaluare expertă a rănilor presupuse ale reclamantului.

La 11 decembrie 2007, T. și doi ofițeri de convoi au adus reclamantul pentru o examinare la Biroul de evaluare a expertilor forense Kryvyy Rig, unde expertul K. le-a instruit să obțină o rază X a degetului umflat al reclamantului la Spitalul Prim Municipal și un aviz de către un specialist dentar. În aceeași zi T. a adus reclamantul la Primul Spital Municipal pentru o radiografie și la un dulap dentist privat al doctorului G. pentru o consultare dentară. Potrivit concluziei de către un specialist de radiografii X, degetul reclamantului a fost umflat din cauza unui traumatisme din vârstă de 1,5-2 ani și artroză (o boală cronică). Potrivit unui certificat furnizat de G., medicul dentist, reclamantul nu a avut leziuni ale cavității bucale.

Pe de altă parte, el a avut chips-uri de smalt pe cele două incisii anterioare superioare, care au fost descrise în certificatul respectiv ca „vechi”. După colectarea documentelor de la specialiștii în radiografie și dentare, T. le-a prezentat K., care a emis o concluzie, potrivit căreia reclamantul a suferit leziuni corporale minore în diferite momente. Această concluzie, în măsura în care este relevantă pentru acest caz, a citit după cum urmează: „1. [ reclamantul] are ..: o cicatrice de piele în locul unei foste rane de piele pe cap. Parceluri de piele pe partea stângă superioară și partea dreaptă inferioră - locații de posibile abraziuni ale pielii anterioare.

Natura rănilor corporale ale suspectului indică că rănile sale au fost cauzate de impactul unui obiect dur (obiecte) brusc cu suprafață de contact limitată, cum ar fi o mână goală [sau] un picior booted; [impactul] ar putea fi o lovitură sau o lovitură în obiectele dure brusce (obiect), care avea caracteristici similare… Nu este exclus faptul că aceste leziuni ar putea rezulta dintr-o singură cădere din înălțimea proprie… cicatricea pielii de pe cap se remonta la șase luni - un an și jumătate înainte de examinare; parcele de piele de pe partea superioară stângă și partea inferioră dreaptă... se reîntoarce la cel puțin 11 până la 16 zile înainte de examinare... chipsuri ... dinți, conform certificatului furnizat de specialist dentar, sunt vechi, timpul lor nu este posibil de stabilit.” La 20 decembrie 2007, reclamantul s-a angajat să fie judecat în fața Curții de district Saksaganskiy din Kryvyy Rig, fiind acuzat că a participat la jaful casei lui I.G..

În timpul procesului, reclamantul a afirmat că a dat declarații false de autoincriminare ca urmare a fost tratată rău de R. și de un alt polițist neidentificat la arestarea sa. La 9 ianuarie 2008, Curtea a ordonat Procurorului din districtul Saksaganskiy să efectueze o anchetă cu privire la plângerile de rău tratament ale reclamantului. La 23 ianuarie 2008, Oficiul Procurorului a emis o hotărâre de a nu înființarea unei proceduri penale (nedepuse Curții), în care a remarcat că nu există niciun caz de maltratare care să răspundă. Această decizie a fost însoțită de documentele de caz. Întrucât reclamantul a insistat asupra plângerilor sale, instanța a chemat T., R., K. și G. pentru interogare în legătură cu plângerile reclamantului.

În timpul procesului, R. a respins orice acuzații și a susținut că la datele presupusului maltrat pe care l-a fost în concediu. A susținut că ea a făcut tot ce este în puterea ei pentru a asigura dovezi în vederea unei examinări prompte a plângerilor de maltrat ale reclamantului. În special, a adus reclamantul la expert, a aranjat consultarea cu radiografii și dentară și a plătit pentru serviciile specialiștilor de radiografie și dentară. După ce a ajuns la spitalul municipal pentru o radiografie, T. descoperă că nu aveau specialiști dentisti disponibili, așa că ea a ales primul doctor privat disponibil practicant în vecinătate. Ea nu a fost familiarizată cu acest medic înainte de examinarea reclamantului.

K. a confirmat evaluarea anterioară și a susținut că el nu a avut nici un motiv să falseze nici o dovadă. Mărturia G., dată în martie 2008 și înregistrată în procesul-verbal al instanței, în măsura în care este relevant, a citit după cum urmează: “La 11 decembrie 2007, investigatorul și doi ofițeri de convoi mi-au adus [reclamantul] pentru examinare a cavității bucale… La început a venit o femeie și doi bărbați de la poliție, femeia a plătit pentru tot... [ea] a spus că era nevoie să examinez un pacient, am fost de acord, și apoi doi bărbați au adus [reclamantul]...

Chips-uri pe dintii superioare nu au fost distruse, dar eu nu pot spune nimic de vârsta lor, astfel de lucruri pot fi învățate doar de la pacienți ... Eu nu sunt un expert, eu sunt pur și simplu un dentist ... pacientul a spus că dintii din față au fost răniți, dar eu nu sunt un expert, și nu au existat leziuni evidente în cavitatea bucală ... chips-uri mici pot fi cauzate de orice ... Poliția era în coridor, se poate auzi tot ce fac de acolo, nu închideam ușile biroului meu... chipsurile erau ascuțite, era posibil să le provoace de plieri, fără să dăunească membrana mucosă... [candidatul] a spus că dinții lui au fost răniți, dar când, prin care și cum, el nu a spus, și nu am introspect această situație...

Un cip vechi este [cel] care datează la jumătate de an, un an, adică nu taie limba, buza ... nu au existat plângeri cu privire la disconfort. O buză [și] limba nu a fost rănit, membrana mucosă nu a fost rănit, chipsurile au fost mici ...” La 4 martie 2008, Curtea de district Saksaganskiy a ordonat o nouă evaluare a experților în vederea stabilirii mecanismului leziunilor dinților reclamantului și a momentului de infligere a acestora, precum și dacă chips-urile de smalt au fost ascuțite și dacă acestea ar fi putut fi infligute prin aplicarea de obiecte de fier, cum ar fi pietrele. Potrivit reclamantului, el nu a fost examinat personal de către experți. La 18 martie 2008, biroul de experți criminaliști Kryvyy Rig a depus o concluzie care, în măsura în care este relevant, a citit după cum urmează: „2.

Aceste leziuni ar putea rezulta din impactul unui obiect dur (obiecte) brusc cu suprafață de contact limitată, inclusiv prin aplicarea obiectelor metalice (pliere)... sau prin înghețarea ... a unui obiect dur brusc între dinti... cu aplicarea forței fizice. Natura chips-urilor nu a fost stabilită de medicul dentist în cursul consultării din 11 decembrie 2007. La 12 mai 2008, Curtea de district Saksaganskiy a condamnat reclamantul și co-apărătorii săi că au participat la un jaf și le-a condamnat la diferite condiții de închisoare. Curtea a susținut concluziile sale cu privire la vina reclamantului prin trimiteri la declarațiile unuia dintre co-apărătorii săi, mărturii martorilor, registrele telefonice mobile, declarațiile proprii ale reclamantului prezentate în cursul anchetei preliminare și alte dovezi examinate în cadrul procesului.

Curtea a remarcat că, în măsura în care reclamantul a susținut că a dat declarații auto-incriminante ca urmare a maltratării de către ofițeri de poliție, aceste acuzații au fost nefondate.

Partea relevantă a hotărârii se citește după cum urmează: „Declarările [de către solicitant] că a fost bătut [și că] dinții lui au fost deteriorați nu sunt justificate și sunt refutate nu numai de concluzia expertă din 12 decembrie 2007, care spune că ... cicatricea de pe cap și [trase de leziuni] de la membrele date până la perioada de șase luni până la un an și jumătate [înainte de evaluare], cipul de ... dinții sunt vechi, și acest lucru este confirmat de ... o evaluare suplimentară de experți din 18 martie 2008, care certifică prezența vechilor chips-uri pe dinti, și dentist G., interogat în instanță ca martor, a depus mărturie că cu chips-uri proaspete buzele și gumele trebuie rănit, care a fost stabilit să nu fie cazul în timpul [aplicantului] examinarea ...” La 26 mai 2008, reclamantul s-a plâns la Procurorul că, când s-a familiarizat cu materialele de caz, a descoperit o falsificare a certificatului privind examinarea dentară din 11 decembrie 2007. În special, atunci când a martorit redactarea acestui certificat în biroul lui G., el a văzut-o scrie că a avut „chips-uri de enamel” și nu „chips-uri vechi de smalt”.

Între timp, certificatul inclus în dosarul său a afirmat că avea chipsuri de smalt vechi. Cuvântul “vechi” în opinia sa a fost adăugat mai târziu, de un stilou injector (pen) diferit și de o mână diferită, care a încercat să imite scrisul lui G... Potrivit suspiciunilor reclamantului, falsificarea ar putea fi făcută fie de T., K., fie de I.G. Prin urmare, reclamantul a cerut o evaluare grafică a acestui certificat. Potrivit reclamantului, aceasta și mai multe cereri analogice ulterioare au fost lăsate fără reacție. La 20 ianuarie 2009, Curtea Regională de Apel Dnipropetrovsk a susținut condamnarea și condamnarea reclamantului. Pe 16 iulie 2009, Curtea Supremă a respins recursul reclamantului, iar condamnarea și condamnarea reclamantului au devenit finale.

3 din Convenția că a fost tratat rău de către autoritățile de investigație în vederea extragerii unei mărturisiri a unei infracțiuni și în conformitate cu art. 13 din Convenție că nu are niciun remediu eficace pentru această plângere. Reclamantul se plânge în continuare în temeiul art. 6 din Convenție că procesul său a fost nedrept. din Convenția, altul decât menționat în secțiunea A de mai sus: neconvenționat și, în orice caz, nu se referă la o plângere argumentată. Întrebări către părți a fost reclamantul supus unui maltrat în încălcarea articolului 3 din Convenție în noiembrie 2007? având în vedere protecția procedurală împotriva maltraturilor (a se vedea Labita c. Italia) [GC], nr. 26772/95, § 131, CEDO 2000-IV), a fost efectuată ancheta privind acuzațiile reclamantului de tratament necorespunzător articolului 3 din Convenție?

Guvernul este invitat, în special, să formuleze observații cu privire la independența anchetei, având în vedere implicarea investigatorului responsabil cu cazul reclamantului în colectarea inițială a probelor și în calitatea procedurilor în vederea colectării dovezilor referitoare la presupusul maltrat al reclamantului. Reclamantul a avut o audiere echitabilă în determinarea acuzațiilor penale împotriva sa, în conformitate cu art. 6 1 din Convenție? În special, a existat o încălcare a dreptului său de a nu se incrimina (a se vedea Gäfgen v. Germania [GC], nr. 22978/05, § 166, CEDO 2010, cu alte referințe; Tarasov v. Ucraina , nr. 17416/03, §§ 83-85, 31 octombrie 2013 și Zhyzitskyy v. Ucraina . , nr. 57980/11, §§ 64-66, 19 februarie 2015)?

Communicated on 7 September 2015

FIFTH SECTION

Application no. 48040/09 Roman Grigoryevich ANTONYUK against Ukraine lodged on 24 August 2009

STATEMENT OF FACTS

The applicant, Mr Roman Grigoryevich Antonyuk, is a Ukrainian national, who was born in 1972 and is currently serving a prison sentence. On 21 November 2007 the applicant was brought to the Saksaganskiy District Police Station of Kryvyy Rig on suspicion of having participated in robbery of I.G.’s house and subsequently remanded in custody by a court order. According to the applicant, until the end of November 2007 he was held in unsuitable conditions in the police station. According to the applicant, on either 22 or 23 November 2007 police officer R. together with another unidentified officer brought him to office no. 418 of the police station, handcuffed him to a chair and demanded that he confessed to the robbery.

As the applicant protested, the officers beat him with their legs and a wooden object and squeezed his front teeth with pliers, causing him severe pain. The applicant having complained of the actions of these officers to T., the investigator in charge of his case, these complaints were ignored. On 27 November 2007 the applicant confessed to having participated in the robbery. On 4 December 2007 the applicant saw his mother and requested her to complain of his ill-treatment to the prosecutor’s office, which she did. On 10 December 2007 T. commissioned an expert assessment of the applicant’s purported injuries. On 11 December 2007 T. and two convoy officers brought the applicant for an examination at the Kryvyy Rig Forensic Expert Assessment Bureau, where expert K. instructed them to obtain an X-ray of the applicant’s swollen finger at the First Municipal Hospital and an opinion by a dental specialist.

On the same day T. brought the applicant to the First Municipal Hospital for an X-ray and to a private dental cabinet of Doctor G. for a dental consultation. According to the conclusion by an X-ray specialist, the applicant’s finger had been swollen on account of a trauma dating back to 1,5-2 years and arthrosis (a chronic disease). According to a certificate provided by G., the dental doctor, the applicant had no injuries of the oral cavity. On the other hand, he had enamel chips on his two upper front incisors, which were described in that certificate as “old”. Having collected the documents from the X-ray and dental specialists, T. submitted them to K., who issued a conclusion, according to which the applicant suffered minor bodily injuries inflicted at various times.

This conclusion, insofar as relevant to the present case, read as follows: “1. [the applicant] has ..: a skin scar in place of a former skin wound on the head. Parcels of skin on the left upper limb and right lower limb – locations of possible former skin abrasions. 2. Nature of bodily injuries of the suspect indicates that his injuries had been caused by impact of a blunt hard object (objects) with limited contact surface, such as a bare hand [or] a booted foot; [the impact] could be a blow or bumping into the blunt hard objects (object), which had similar features… 4. It is not excluded that these injuries could result from a single fall from one’s own height… the skin scar on the head dates back to six months - one and a half years prior to the examination; parcels of skin on the left upper limb and right lower limb...

date back to no less than 11 to 16 days before the examination... chips... of the... teeth, according to the certificate provided by the dental specialist, are old, their timing is not possible to establish.” On 20 December 2007 the applicant was committed to stand trial before the Saksaganskiy District Court of Kryvyy Rig on charges of having participated in I.G.’s house’s robbery. During the trial, the applicant alleged that he had given false self-incriminating statements as a result of having been ill-treated by R. and another unidentified police officer upon his arrest. On 9 January 2008 the court instructed the Saksaganskiy District Prosecutor’s Office to conduct an inquiry into the applicant’s ill-treatment complaints.

On 23 January 2008 the Prosecutor’s Office issued a decision not to institute criminal proceedings (not provided to the Court), in which it noted that there was no case of ill-treatment to answer. This decision was joined to the case-file materials. As the applicant insisted on his complaints, the court summoned T., R., K. and G. for questioning in connection with the applicant’s complaints. During the trial, R. denied any accusations and submitted that on the dates of the purported ill-treatment he had been on leave. T. submitted that she had done everything in her power to secure evidence with a view to prompt examination of the applicant’s ill-treatment complaints. In particular, she had brought the applicant to the expert, had arranged for his X-ray and dental consultation, and paid for the services of the X-ray and dental specialists.

Having arrived at the municipal hospital for an X-ray, T. had discovered that they had no dental specialists available, so she had picked the first available private doctor practicing in the neighbourhood. She had not been familiar with this doctor prior to the applicant’s examination. K. confirmed his previous assessment and submitted that he had no reason to distort any evidence. G.’s testimony, given in March 2008 and recorded in the court’s minutes, insofar as relevant, read as follows: “On 11 December 2007 the investigator and two convoy officers brought to me [the applicant] for examination of the oral cavity… At first there came a woman and two men from the police, the woman paid for everything...

[she] said that there was a need to examine a patient, I agreed, and then two men brought [the applicant]... Chips on the upper teeth were not obliterated, but I can’t say anything of their age, such things can be learned only from the patients... I am not an expert, I am simply a dentist... The patient said that his front teeth had been injured, but I am not an expert, and there were no evident injuries in the oral cavity... Small chips may be caused by anything... The police was in the corridor, one can hear everything that I do from there. I did not close the doors of my office... The chips were sharp, it is possible to cause them by pliers, without damaging the mucous membrane... [the applicant] said that his teeth had been injured, but when, by whom and how, he did not say, and I did not introspect into this situation...

An old chip is [the one] which dates back to half a year, a year, i.e. it does not cut the tongue, the lip... there were no complaints concerning discomfort. A lip [and] the tongue were not injured, mucous membrane was not injured, the chips were small...” On 4 March 2008 the Saksaganskiy District Court ordered a further expert assessment with a view to establishing the mechanism of the applicant’s teeth injuries and the timing of their infliction, as well as whether the enamel chips had been sharp and whether they could have been inflicted by application of iron objects such as pliers. According to the applicant, he was not examined in person by the experts. On 18 March 2008 the Kryvyy Rig forensic expert bureau delivered a conclusion, which, insofar as relevant, read as follows: “2.

These injuries could result from impact of a blunt hard object (objects) with limited contact surface, including by application of metal objects (slim pliers)... or by squeezing ... of a blunt hard object between the teeth... with application of physical force. 3. The nature of the chips was not established by the dental doctor in the course of the consultation of 11 December 2007. 4. The timing of these injuries is impossible to establish in view of the lapse of time...” On 12 May 2008 the Saksaganskiy District Court convicted the applicant and his co-defendants of having participated in a robbery and sentenced them to various terms of imprisonment. The court substantiated its findings concerning the applicant’s guilt by references to the statements by one of his co-defendants, witness testimonies, mobile telephone logs, the applicant’s own statements given during the pre-trial investigation and other evidence examined at trial.

The court noted that, insofar as the applicant alleged that he had given self-incriminating statements as a result of ill-treatment by the police officers, these allegations had been unsubstantiated. The relevant part of the judgment read as follows: “Statements by [the applicant] that he had been beaten [and that] his teeth had been damaged are not substantiated and are disproved not only by the expert conclusion of 12 December 2007, which states that...

the scar on the head and [traces of injuries] on the limbs date to the period of six months to one and a half years [before the assessment], the chip on the upper ... teeth is old, and this is confirmed by ... an additional expert assessment of 18 March 2008, which certifies the presence of the old chips on the teeth, and the dentist G., questioned in court as a witness, testified that with fresh chips the lips and the gums must be wounded, which was established not to be the case during the [applicant’s] examination...” On 26 May 2008 the applicant complained to the Prosecutor’s Office that when familiarising himself with the case-file materials, he had discovered a forgery of the certificate concerning his dental examination of 11 December 2007. In particular, when witnessing the drafting of this certificate in G.’s office, he had seen her write that he had “enamel chips”, and not “ old enamel chips”.

In the meantime, the certificate included in his case-file stated that he had “old” enamel chips. The word “old” in his view had been added later, by a different pen and by a different hand, which had tried to imitate G.’s handwriting. According to the applicant’s suspicion, the forgery could be done by either T., K. or I.G. (the crime victim) to cover up the applicant’s ill-treatment by the police officers. The applicant therefore demanded a graphology assessment of this certificate. According to the applicant, this and several subsequent analogous requests had been left without reaction. On 20 January 2009 the Dnipropetrovsk Regional Court of Appeal upheld the applicant’s conviction and sentence.

The applicant appealed in cassation, reiterating, in particular, his arguments concerning the forgery of G.’s certificate. On 16 July 2009 the Supreme Court rejected the applicant’s cassation appeal and the applicant’s conviction and sentence became final. COMPLAINTS The applicant complains under Article 3 of the Convention that he had been ill-treated by the investigative authorities with a view to extracting a confession of a crime and under Article 13 of the Convention that he had no effective remedies for this complaint. The applicant further complains under Article 6 of the Convention that his trial had been unfair. - Article 13 of the Convention other than mentioned in Section A above: unsubstantiated and in any event not related to an arguable complaint.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1. Was the applicant subjected to ill-treatment in breach of Article 3 of the Convention in November 2007? 2. Having regard to the procedural protection from ill-treatment (see Labita v. Italy [GC], no. 26772/95, § 131, ECHR 2000-IV), was the investigation conducted into the applicant’s allegations of ill-treatment in breach of Article 3 of the Convention? The Government are invited, in particular, to comment on the independence of the investigation, regard being had to the involvement of the investigator in charge of the applicant’s case in the initial collection of evidence and on the quality of the procedures with a view to collecting the evidence concerning the applicant’s purported ill-treatment.

3. Did the applicant have a fair hearing in the determination of the criminal charges against him, in accordance with Article 6 § 1 of the Convention? In particular, was there a violation of his right not to incriminate himself (see Gäfgen v. Germany [GC], no. 22978/05, § 166, ECHR 2010, with further references; Tarasov v. Ukraine , no. 17416/03, §§ 83-85, 31 October 2013 and Zhyzitskyy v. Ukraine , no. 57980/11, §§ 64-66, 19 February 2015)?