CtEDO 14.09.2015 Auto

CÎȘLARU ET AUTRES c. RÉPUBLIQUE DE MOLDOVA

RESPONDENT
MDA
HOTĂRÂRE
14.09.2015
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Affaire communiquée
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2015
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
CÎȘLARU ET AUTRES c. RÉPUBLIQUE DE MOLDOVA (CtEDO, 2015)
HUDOC · oficial

Comunicat la 14 septembrie 2015 Secțiunea a treia Cerere nr 40799/09 Anatol CîȘLARU și altele împotriva Republicii Moldova introdusă la 27 iulie 2009 EXPOSAT DE FAPTE Primul reclamant, dl A. Cîșlaru, a doua reclamantă, dl Bogdanova și a treia reclamantă, dl Bogdanova, dl A. Cîșlaru G. Florea sunt resortisanți moldovenești, rezidenți în Chișinău și născuți în 1951, 1948 și, respectiv, 1958. Ei sunt reprezentați în fața Curții de către V. Gribincea, avocat în Chișinău. Contextul general al cauzei Faptele cauzei, așa cum au fost expuse de solicitanți, pot fi rezumați după cum urmează. Reclamanții sunt angajați ai societății pe acțiuni C. ( Primul reclamant este directorul general al societății, al doilea reclamant este șeful serviciului economic și financiar al societății, iar al treilea reclamant este șeful serviciului de producție. După ce societatea C a fost dizolvată, societatea C. a fost deschisă privatizării, câteva mii de persoane care și-au cumpărat acțiunile. La sfârșitul anilor '90, societatea C. a inițiat un proces de concentrare a acțiunilor. La începutul lunii decembrie 2004, existau aproximativ 2 160 000 de acțiuni, dintre care 48% aparțineau a unsprezece persoane, dintre care cei trei reclamanți. În ianuarie 2009, societatea C. deținea peste 40% din piața moldovenească a măcelăriei. La 28 decembrie 2004, reclamanții au achiziționat acțiunile deținute de alți opt acționari și au devenit proprietarii a 48% din acțiunile societății C. Această tranzacție ar fi fost atât de dezagregată autorităților, încât reclamanții au cedat la presiunea acestora din urmă, iar la 21 ianuarie 2005, au revândut acțiunile achiziționate la 28 decembrie 2004 celor opt deținători inițiali. În decembrie 2007, șapte dintre acești opt acționari au încheiat acorduri de reziliere a contractelor înregistrate la 21 ianuarie 2005. Acordurile de reziliere au fost prezentate președintelui registrului acționarilor, care a refuzat să înregistreze schimbările necesare. La 18 aprilie 2008, Tribunalul de Primă Instanță de la Centru (Chișinău) prin care s-au înscris reclamanții în registrul acționarilor. În absența unei contestații, această decizie a devenit o forță de lucru judecată. În lunile septembrie și noiembrie 2008, societatea cu răspundere limitată G., cu un capital social de 300 EUR (EUR) și ale căror domenii de activitate sunt transportul și turismul, a cumpărat societății C. 191 000 de acțiuni cu o valoare de 400 000 EUR. În ianuarie 2009, directorul societății G. i-a acuzat pe reclamanți, printr-o scrisoare adresată consilierului prezidențial S.P., că au încheiat tranzacții ilegale în decembrie 2004, iar o copie a hotărârii judecătorești din 18 aprilie 2008 fusese anexată scrisorii 10. Prin două scrisori ale S.P. din 3 și 4 februarie 2009, președintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNMF) și, respectiv, procurorul general au fost somați să prezinte, în termen de 15 zile, concluziile anchetelor lor privind faptele prezentate în scrisoarea din 27 ianuarie 2009. La 13 februarie 2009, CNMF a solicitat revizuirea deciziei din 18 aprilie 2008, la 5 iunie 2009, cererea a fost respinsă. Potrivit ordonanței de inițiere a procedurii, primul reclamant avea obligația, la 29 decembrie 2004, de a-i obliga pe ceilalți acționari, care erau subalternii săi, să-i vândă acțiuni la prețuri reduse. Primul reclamant, contrar alineatului (3) din art. 60 din Legea privind piața bunurilor mobile, ar fi cumpărat acțiuni în loc de o cerere de ofertă și ar fi împiedicat astfel alte persoane să cumpere acțiunile societății C. Numele celorlalte două reclamante nu au fost menționate în ordinul de inițiere a procedurilor penale. Scrisoarea S.P. din 4 La 17 februarie 2009, adjunctul procurorului general a atribuit cauza Parchetului din Chișinău. Pe scrisoarea adjunctului procurorului general se nota că investigația penală pentru control 14. În cursul anchetei, procurorul a primit ca martori două persoane fizice, I.P. și D.V., precum și reprezentantul societății G. Ulterior, aceasta din urmă a devenit parte civilă la proces. În mărturiile lor, I.P. și D.V. au declarat că a cumpărat și înregistrat pe numele lor, cu banii societății C., acțiuni deținute de persoane care nu erau angajați. D.V. a declarat că, între 2004 și 2006, a propus de mai multe ori vânzarea acțiunilor sale către societatea C., pe motiv că se afla într-o situație financiară delicată. La rândul său, I.P. a raportat că, la momentul concedierii sale, în 2007, a cerut societății C. ce să facă cu acțiunile. La rândul său, i s-a propus să le cumpere la prețul de 1 leu moldovene (MDL), adică 6 cenți (EUR) pentru fiecare acțiune și I.P. a acceptat. 15. La 6 aprilie 2009, Parchetul a emis un ordin de investigare a reclamanților și a fost suspectat că aceștia au instituit, printr-un acord prealabil, un plan penal pentru obținerea pachetului de acțiuni de control al societății C. Procurorul a considerat că, începând din 1999, reclamanții au făcut demersuri pentru a grupa acțiunile societății C. în mâinile unui cerc strâns al persoanelor, toate angajate de această societate. Ulterior, folosind starea lor de subordonare, reclamanții le-au obligat, prin contracte fictive, să le transfere în proprietate 40 % din acțiuni. În plus, reclamanții ar fi înșelat judecătorul care a pronunțat hotărârea din 18 aprilie 2008. Procurorul concluzionează că, prin aceste acte, reclamanții au încălcat articolele 59 și 60 din Legea privind piața bunurilor mobiliare și art. 25 alineatul (12) din Legea privind societățile comerciale pe acțiuni, ceea ce a adus atingere drepturilor generale ale acționarilor societății C., în special celor care nu erau angajați de această societate. 000 de lei moldovenești, o sumă calificată ca fiind foarte mare (proporționali deosebit de soț) Prin urmare, primul reclamant, în complicitate cu cele de-a doua și a treia recurente, care își exercită autoritatea, s-ar fi angajat, în scopuri personale, în acte care nu țin de atribuțiile lor, în acte care implică un abuz de funcție cu consecințe grave (abuz de servici cu urmari grave) ), în sensul articolului 335 alineatul (3) litera (b) din Codul penal. Măsurile privative și restrictive de libertate luate împotriva reclamanților 16. La 21 aprilie 2009, primul reclamant a fost reținut. 17. La 23 aprilie 2009, Parchetul a solicitat arestarea provizorie a tuturor reclamanților, susținând, printre altele, că caracterul probabil al acuzării a fost dovedit de documentele anexate la cauza penală și de declarațiile martorilor din care reiese că reclamanții le-au cauzat prejudicii. Ei au invocat lipsa unor motive plauzibile pentru care au comis o infracțiune și au invocat că acuzațiile aduse Parchetului se referă la rapoarte de drept civil. Avocații reclamanților adăugau că instanța nu a indicat nici numele persoanelor acuzate, nici modul în care a fost calculat prejudiciul pretins. 18. La 23 aprilie 2009, un judecător judecător de judecată din cadrul Tribunalului din Rașcani (Chișinău) a primit cererea de arest cu titlu provizoriu pentru primul reclamant. El a considerat că persoana în cauză a cărei încălcare a fost suspectată constituia o gravă amenințare publică, pedepsită cu o pedeapsă cu închisoarea, că documentele din dosar scoteau în evidență motive plauzibile pentru Õ a fi comis această infracțiune și că, în speță, existau indicii serioase care să indice că persoana în cauză ar fi fost în măsură să stabilească adevărul și să se sustragă anchetei și procesului. 19. Judecătorul a respins cererea de arest provizoriu al celorlalte recurente, dar, din aceleași motive ca cele indicate în arestarea provizorie a primului reclamant, a decis arestarea la reședință a acestora. La 30 aprilie 2009, instanța de apel a respins acțiunile reclamanților. În ceea ce îl privește pe primul reclamant, judecătorii și-au motivat hotărârea prin caracterul și gradul prejudiciabil al faptelor reproșate, gravitatea lor, existența unor riscuri de deviere de la calea de atac, de la a stabili adevărul în cauză, de la a distruge sau de la a distruge probe, care rezultă din natura de delincvență reproșată, din personalitatea suspectului și din conduita sa în timpul anchetei. În ceea ce privește existența unor motive plauzibile referitoare la alte recurente, Curtea de apel din Chișinău își motivează decizia după cum urmează: (...) Detenția provizorie nu se aplică decât în cazuri care prezintă motive plauzibile privind existența unei infracțiuni pentru care legea prevede o pedeapsă privativă de libertate mai mare de doi ani... Astfel, colegiul penal consideră că, în speță, toate fundamentele invocate mai sus (...) 23. La 15 mai 2009, procurorul însărcinat cu cauza a solicitat Tribunalului din Rașcani prelungirea cu 30 de zile a detenției provizorii a primului solicitant și a arestului la domiciliu al celui de-al doilea și al treilea reclamant și invoca motive similare celor pe care și-a întemeiat cererile inițiale de detenție provizorie a reclamanților 24. La 19 mai 2009, instanța de judecată a Tribunalului din Rașcani a prelungit cu zece zile arestarea provizorie a primului solicitant și a invocat argumentele în hotărârea din 23 aprilie 2009, fără a face referire de această dată la existența unor motive plauzibile 25. În ceea ce privește cele de-a doua și a treia recurente, instanța de judecată a considerat că motivele care stau la baza arestului la domiciliu au dispărut și, prin urmare, le-a pus sub control judiciar până la 20 iunie 2009. În 2009, Tribunalul de apel din Chișinău a primit recursul procurorului și a prelungit arestarea provizorie a primului solicitant cu 30 de zile, pe motiv că persoana acuzată era gravă, că ancheta penală era în curs de desfășurare și că trebuiau luate în continuare măsuri suplimentare. 27. Primul reclamant susține că, la 25 mai 2009, în jurul orei 9:30, a fost dus într-o mașină în afara închisorii, iar polițiștii l-ar fi urcat într-un taxi, în care se afla o persoană pe care nu o cunoștea. Această persoană i-ar fi oferit primului solicitant o piață, constând în vânzarea acțiunilor sale de la societatea C. în schimbul încetării urmăririi penale. Reclamantul ar fi refuzat să poarte o discuție cu privire la vânzarea acțiunilor atât timp cât a fost încarcerat. 28. La 26 mai 2009, avocatul primului solicitant a solicitat înlocuirea detenției provizorii a reclamantului cu o altă măsură care nu La 29 mai 2009, un judecător judecător judecătoresc a respins această cerere. În urma recursului reclamantului depus în aceeași zi, la 2 iunie 2009, tribunalul judecătoresc a eliberat primul reclamant și l-a pus sub supraveghere judiciară timp de 30 de zile. 29. La 30 iunie 2009, reclamanții au fost acuzați că au cauzat un prejudiciu de 93. 030 MDL către I.P. și D.V. și 6 585 622 MDL către societatea G. Prejudiciul adus societății G. a fost calculat în conformitate cu prețul unei acțiuni la sfârșitul anului 2004. 30. La 15 iulie 2009, Parchetul a solicitat prelungirea plasării sub control judiciar a reclamanților pentru o perioadă de 90 de zile. La 20 iulie 2009, Tribunalul de Primă Instanță din Centru a primit cererea. 31. La 6 noiembrie 2009, Tribunalul de Primă Instană din Centru a respins cererea de Parchet și a interzis reclamanților să părăsească țara. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . La 23 aprilie 2009, instanța de judecată a pus sub sechestru acțiunile reclamanților și le interzice să voteze cu aceste acțiuni, pe motiv că reclamanții ar putea dispune ca societatea să fie lichidată. 34. La 29 aprilie 2009, societatea G. a solicitat consiliului de administrație al societății C. să convoace adunarea generală a acționarilor societății. Cererea a fost respinsă la 4 mai 2009. 35. La 5 mai 2009, societatea G. a publicat de bună voie un anunț prin care a convocat adunarea generală a acționarilor societății C., care a avut loc la 22 mai 2009. În ordinea de zi a reuniunii a fost inclusă realegerea directorului general al societății C. În conformitate cu procesul-verbal al reuniunii au fost înregistrate 946 812 acțiuni cu drept de vot, adică 82,96% din aceste acțiuni. Acțiunile deținute de solicitanți, sub sechestrare la 23 aprilie 2009, nu au fost luate în considerare la calcularea CM. Adunarea generală a ales un nou director general și a modificat statutul societății C. 36. Primul reclamant a contestat procesul-verbal al adunării generale a acționarilor din 22 mai 2009, 37. La 23 septembrie 2009, Tribunalul de Primă Instanță din Botanica (Chișinău) a primit cererea primului solicitant și a anulat toate deciziile luate în cadrul adunării generale a acționarilor din 22 mai 2009. nu deținea suficient de multe acțiuni pentru a convoca adunarea generală a acționarilor, că sechestrul din 23 aprilie 2009 aplicat asupra acțiunilor acestora din urmă nu le-a permis acestora din urmă să participe la adunarea generală a acționarilor, că calculul quarter a fost imputat prin excluderea eronată a acțiunilor lor, decât societatea G. nu respectase termenul legal pentru convocarea adunării generale a acționarilor și că . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . La 18 februarie 2010, Curtea de Apel din Chișinău a confirmat hotărârea din 23 septembrie 2009. În lipsa unei căi de atac, această decizie a trecut în forță de lucru judecat. 39. La 9 noiembrie 2009, a doua și a treia recurente au reînceput să retrimis posturile de muncă deținute înainte de a fi asignate la domiciliu. 40. Soarta acțiunilor puse sub sechestrare la 23 aprilie 2009 nu a fost comunicată Curții. Dreptul intern relevant Legea nr. 1134 privind societățile comerciale pe acțiuni 41. La art. 50 alineatul (3), art. 58 alineatul (1) și art. 61 alineatul (2) citit împreună prevăd că lichidarea unei societăți este reglementată de adunarea generală a acționarilor. Pentru ca adunarea să poată avea loc, acționarii înregistrați trebuie să dețină cel puțin 50 % din acțiunile societății. Deciziile privind lichidarea societății sunt luate de acționari înscriși în adunare, care dețin cel puțin două treimi din acțiunile cu drept de vot. Legea nr 199 privind piața bunurilor mobile 43. Dispozițiile relevante din art. 59 din această lege se pot rezuma după cum urmează: Persoanele inițiate sunt persoanele cu poziții de răspundere în cadrul unei societăți, inclusiv membrii consiliului de observație, consiliul directorilor (...) sau alte organisme de conducere. (...) 44. La art. 60 Õ 3 prevede că confidențialitatea care deține cel puțin 5 % din acțiunile unei societăți are dreptul să vândă sau să cumpere alte acțiuni printr-un apel de ofertă. 45. Alineatul (4) al aceluiași articol prevede că confidențialitatea care nu a respectat dispozițiile alin. (1) - (3) trebuie, în conformitate cu legea, să repare toate prejudiciile cauzate, inclusiv lipsa de câștig. Codul penal 46. Dispozițiile relevante din art. 335 din Cod se pot rezuma astfel. În cazul în care o persoană fizică sau juridică sau privată ar fi afectată în mod semnificativ de interesele publice sau de drepturile persoanelor fizice, este pedepsită în mod expres de către administratorul unei societăți comerciale, al unei organizații non-guvernamentale sau al unei persoane angajate de o astfel de entitate, al bunurilor societății în interes material, al altor interese personale sau în interesul terților, direct sau indirect (...). (...) Acțiunile prevăzute la alin. (1) sau (2) (...) (b) care au avut repercusiuni grave (...) GRIFS Invocând art. 18 din Convenție, coroborat cu art. 5 din Convenție și art. 1 din Protocolul nr. 1, reclamanții se plâng că urmărirea penală împotriva lor și restricțiile aduse libertăților lor nu au fost întemeiate pe motive plauzibile de que que au comis o infracțiune. Scopul real al acestor măsuri a fost de a se asigura că societatea C., privându-i de acțiunile lor. În special, privările de libertate pe care le-au suportat au fost întemeiate pe motive plauzibile de la que .. au comis o încălcare a dispozițiilor din convenție, în conformitate cu litera (c) de la litera (c) a acestei dispoziții. A existat o imigrație în dreptul reclamanților de a respecta bunurile, în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la convenție, ca urmare a sechestrării, la 23 aprilie 2009, a acțiunilor lor? În acest caz, această interferență era prevăzută de lege și era proporțională cu scopul urmărit (Imobilitate Saffi c. Italia, [GC], n 22774/93, § 59, CEDH 1999-V) Restricțiile impuse de statul în speță, în temeiul articolului (c) și al articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, au fost aplicate, în detrimentul articolului 18 din Convenție, în alte scopuri decât cele prevăzute de articolele menționate anterior. Părțile sunt invitate să furnizeze documentele relevante privind desfășurarea ulterioară a procedurii de sesizare pronunțată la 23 aprilie 2009.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2020-12-08
0,93
AFFAIRE BOSTAN c. RÉPUBLIQUE DE MOLDOVA
ressortissants de cet État, M me Silvia Bostan et M. Veaceslav Bostan (« les requérants ») ont saisi la Cour en vertu de l’article 34 de la Convention de sauvegarde des droits de l’homme et des libertés fondamentales (« la Convention ») le
CtEDO 2024-11-19
0,93
AFFAIRE DURLESCU c. RÉPUBLIQUE DE MOLDOVA
voici, adopté à cette date : OBJET DE L’AFFAIRE 1. La requête concerne l’annulation d’un jugement favorable au requérant, à la suite d’un recours qui aurait été formé tardivement par des tiers. 2. Le 24 novembre 2009, le tribunal de Ciocana
CtEDO 2015-09-01
0,93
JUGĂNARU c. RÉPUBLIQUE DE MOLDOVA
TROISIÈME SECTION DÉCISION Requête n o 75448/11 Ion JUGĂNARU contre la République de Moldova La Cour européenne des droits de l’homme (troisième section), siégeant le 1 er septembre 2015 en une chambre composée de : Luis López Guerra, prési
CtEDO 2018-01-09
0,93
EUROPA-TRUST S.A. c. RÉPUBLIQUE DE MOLDOVA
DEUXIÈME SECTION DÉCISION Requête n o 42044/05 EUROPA-TRUST S.A. contre la République de Moldova La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant le 9 janvier 2018 en une chambre composée de : Robert Spano, président, P
CtEDO 2014-02-04
0,93
GROSUL c. RÉPUBLIQUE DE MOLDOVA
TROISIÈME SECTION DÉCISION Requête n o 42565/09 Vitalie GROSUL contre la République de Moldova La Cour européenne des droits de l'homme (troisième section), siégeant le 4 février 2014 en une chambre composée de : Josep Casadevall, président
Sursă