Comunicat la 17 septembrie 2015 Secțiunea a doua Cerere nr. 56254/09 Ahmida SAUDI împotriva Belgiei introdusă la 13 octombrie 2009 EXPOSAT DE FAPTĂ Reclamantul, dl Ahmida Saudi, este un resortisant belgian născut în 1956 și rezident la Bruxelles. Circumstanțele din speță Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează: Reclamantul se află de mulți ani într-o dispută la adresa vecinului său B., care exploatează la această adresă o unitate ale cărei activități sunt în principal nocturne. El a făcut, de asemenea, obiectul unor amenințări din partea persoanelor care frecventează clădirea vecină, iar mașina și casa sa au fost degradate. Din scrisoarea din data de 28 februarie 2013 a prim-ministrului din Bruxelles rezultă că poliția a deschis cincizeci și patru de dosare administrative în cadrul conflictului dintre reclamant și vecinul său și le-a transmis la Parchet. La 23 mai 2005, reclamantul a lansat un citat direct împotriva lui B. și a reproșat că a încălcat codul Bruxelles-Lois al amenajării teritoriului. În cadrul citatului direct, reclamantul s-a plâns că lucrările efectuate de vecinul său, fără autorizarea necesară, îi cauzau daune (maturitate umedă, inserarea de piulițe de beton în fațada de stradă a reclamantului, scăderea luminii descendente în curtea reclamantului). Prin hotărârea din 13 noiembrie 2008 a Tribunalului de Primă Instanță din Bruxelles, care se afla în materia poliției corecționale, B. a fost condamnat pentru încălcarea legislației în materie de urbanism, printre altele, la o amendă, precum și la predarea locului în pritenul lor aflat într-o stare de arest penal. La civil, B. a fost condamnat să plătească cu titlu provizoriu suma de 1 EUR reclamantului. Ca urmare a acestei hotărâri, avocatul reclamantului a solicitat în repetate rânduri procurorului public să execute rejudecarea. Prin scrisoarea din 15 octombrie 2012, procurorul general al Regelui la mai multe informații a afirmat că punerea în aplicare a procedurii de luare în custodie publică era mai importantă decât competența sa și i-a recomandat să contacteze serviciul urbanism al orașului Bruxelles, în caz contrar, la mai puțin de amenajarea teritoriului și locuința regiunii Bruxelles-Capitală. Parchetul, în urma altor scrisori ale reclamantului, va recita acest răspuns în scrisorile din 20 decembrie 2012 și 10 aprilie 2013. Reclamantul a introdus, de asemenea, o acțiune în anulare împotriva unui permis de urbanism emis vecinului său, în care Consiliul de Stat a dat dreptul prin hotărârea din 25 noiembrie 2010. Reclamantul și-a prezentat problemele de vecinătate diferitelor personalități, inclusiv burgmestrul de la Bruxelles, care i-a indicat că a transmis dosarul la șevinul din domeniul urbanismului și i-a invitat să ia legătura cu acesta din urmă. În urma unei plângeri depuse la Comitetul permanent de control al serviciilor de poliție (Comitetul P), șeful de corp al poliției din Ixelles l-a informat pe reclamant că au fost date directive pentru a asigura o supraveghere sporită a instituției exploatate de B. și pentru a întocmi un raport sau un proces-verbal pentru orice infracțiune constatată. Codul Bruxelles-Lois al amenajării teritoriului din 9 aprilie 2004, astfel cum a fost în vigoare până la 17 aprilie 2009, dispunea în părțile sale relevante de următoarele articole 308 Hotărârea dispune ca, în cazul în care locurile nu sunt refăcute sau lucrările sau lucrările nu sunt executate în termenul prevăzut, funcționarul delegat, colegiul de burgmestru și echevian și, eventual, partea civilă să poată solicita din oficiu executarea sa. ...art. 310 Funcționarul delegat sau colegiul de burgmestru și evividenți pot continua, în fața instanței civile, repunerea în stare anterioară sau lucrările necesare pentru a le reda, în măsura posibilului, aspectul lor anterior. Fiecare persoană poate, cu acordul celeilalte părți, să solicite, fie executarea unor lucrări sau lucrări de amenajare, fie plata unei sume reprezentând valoarea adăugată a bunurilor ca urmare a încălcării dreptului de proprietate, cu excepția cazului în care aceste lucrări sau lucrări de amenajare sau înfășurare se referă la un bun înscris pe lista de salvgardare sau clasată sau în curs de înregistrare sau de clasificare. Dispozițiile art. 307 alin. (2), 308 și 309 se aplică, de asemenea, în cazul unei acțiuni introduse în fața instanței civile. Drepturile terței părți lezate acționând fie în același timp cu autoritățile publice, fie separat, sunt limitate pentru repararea directă la cea aleasă de autoritatea competentă, fără a aduce atingere dreptului la despăgubire al condamnatului. GRIEF Invocând art. 6 din Convenție, reclamantul se plânge de neexecutarea hotărârii Tribunalului de Primă Instanță din Bruxelles din 13 noiembrie 2008 privind poliția corecțională. A fost respectat dreptul reclamantului la o instanță în sensul articolului 6 alineatul (1) din convenție ( Hornsby c. Grecia, 19 martie 1997, § 40, Rec., 1997 II)
Communiquée le 17 septembre 2015
Requête n
o
56254/09
Ahmida SAOUDI
contre la Belgique
introduite le 13 October 2009
Le requérant, M. Ahmida Saoudi, est un ressortissant belge né en 1956 et résidant à Bruxelles.
A.
Les circonstances de l’espèce
Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par le requérant, peuvent se résumer comme suit.
Le requérant se trouve depuis de nombreuses années dans une querelle l’opposant à son voisin B., qui exploite à cette adresse un établissement dont les activités sont surtout nocturnes.
Il fit aussi l’objet de menaces de la part de personnes fréquentant l’immeuble voisin, et sa voiture et sa maison furent dégradées.
Il résulte d’un courrier du bourgmestre de Bruxelles du 28 février 2013 au premier ministre que la police ouvrit cinquante-quatre dossiers administratifs dans le cadre du conflit opposant le requérant à son voisin et les transmit au parquet.
Le 23 mai 2005, le requérant lança une citation directe à l’encontre de B. et lui reprocha d’avoir contrevenu au code bruxellois de l’aménagement du territoire. Dans le cadre de cette citation directe, le requérant se plaignait que les travaux effectués par son voisin sans les autorisations nécessaires lui causaient des dommages (mûrs humides, insertion de pilons de béton dans la façade côté rue du requérant, diminution de la lumière descendant dans la cour du requérant).
Par jugement du 13 novembre 2008 du tribunal de première instance de Bruxelles siégeant en matière de police correctionnelle, B. fut condamné pour violation de la législation en matière d’urbanisme notamment à une amende ainsi qu’à la remise des lieux dans leur pristin état sous peine d’astreinte. Au civil, B. fut condamné à verser à titre provisionnel la somme de 1 EUR au requérant.
Suite à ce jugement, l’avocat du requérant demanda à de nombreuses reprises au ministère public de procéder à l’exécution de la remise en pristin état. Par courrier du 15 octobre 2012, le procureur du Roi l’informa que l’exécution de la remise en pristin état dépassait ses compétences et lui conseilla de contacter le service urbanisme de la ville de Bruxelles, sinon l’Administration de l’aménagement du territoire et du logement de la Région de Bruxelles-Capitale. Le parquet, faisant suite à d’autres courriers du requérant, réitéra cette réponse dans des courriers du 20 décembre 2012 et du 10 avril 2013.
Le requérant introduisit aussi un recours en annulation contre un permis d’urbanisme délivré à son voisin, demande à laquelle le Conseil d’État fit droit par arrêt du 25 novembre 2010.
Le requérant fit part de ses problèmes de voisinage à différentes personnalités, dont le bourgmestre de Bruxelles qui lui indiqua avoir transmis le dossier à l’échevin de l’urbanisme et l’invita à prendre contact avec ce dernier.
Suite à une plainte déposée auprès du Comité permanent de contrôle des services de police (Comité P), le chef de corps de la police d’Ixelles informa le requérant que des directives avaient été données afin d’assurer une surveillance accrue de l’établissement exploité par B. et de dresser un rapport ou un procès-verbal pour toute infraction constatée.
B.
Le droit et la pratique internes pertinents
Le Code bruxellois de l’aménagement du territoire du 9 avril 2004, tel qu’en vigueur jusqu’au 17 avril 2009, disposait en ses parties pertinentes ce qui suit
:
Article 308
«
Le jugement ordonne que lorsque les lieux ne sont pas remis en état ou les travaux ou ouvrages ne sont pas exécutés dans le délai prescrit, le fonctionnaire délégué, le collège des bourgmestre et échevins et éventuellement la partie civile peuvent pourvoir d’office à son exécution.
...
»
Article 310
«
Le fonctionnaire délégué ou le collège des bourgmestre et échevins peut poursuivre, devant le tribunal civil, la remise en état des lieux dans leur état antérieur ou les travaux nécessaires pour leur rendre, dans la mesure du possible, leur aspect antérieur. Chacun d’eux peut, avec l’accord de l’autre, demander, soit l’exécution d’ouvrages ou de travaux d’aménagement, soit le paiement d’une somme représentant la plus-value acquise par le bien à la suite de l’infraction, sauf lorsque ces ouvrages ou travaux d’aménagement ou l’infraction concernent un bien inscrit sur la liste de sauvegarde ou classé ou en cours d’inscription ou de classement.
Les dispositions des articles 307, alinéa 2, 308 et 309 sont également applicables en cas d’action introduite devant le tribunal civil.
Les droits du tiers lésé agissant soit concurremment avec les autorités publiques, soit séparément d’elles sont limités pour la réparation directe à celle choisie par l’autorité compétente, sans préjudice du droit à l’indemnisation à charge du condamné.
»
GRIEF
Invoquant l’article 6 de la Convention, le requérant se plaint du défaut d’exécution du jugement du tribunal de première instance de Bruxelles du 13 novembre 2008 siégeant en matière de police correctionnelle.
1.
Le requérant a-t-il épuisé les voies de recours internes, comme l’exige l’article 35 § 1 de la Convention
?
2.
Le droit du requérant à un tribunal au sens de l’article 6 § 1 de la Convention a-t-il été respecté (
Hornsby c. Grèce
, 19 mars 1997, § 40,
Recueil des arrêts et décisions
1997
‑
II)
?