KILINÇARSLAN v. TURKEY
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Communicated
KILINÇARSLAN v. TURKEY (CtEDO, 2015)
Comunicat la 28 septembrie 2015 SECȚIUNE Cerere nr. 63821/10 Nuran KILINÇARSLAN împotriva Turciei depusă la 17 septembrie 2010 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dna Nuran Kılınçarslan, este un național turc, născut în 1958 și locuiește în Ankara. Ea este reprezentată în fața Curții de către dl Huvaj, un avocat care practică în Ankara. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de reclamant, pot fi rezumate după cum urmează. La 26 ianuarie 2007, reclamantul a introdus o procedură în fața Curții Civile de Jurisdicție Generală din Ankara pentru a-și schimba numele de nume „Kılınçarslan” în „Çetao”, explicând că a avut rădăcini Circassiane (Adyghe) și că familia sa a fost cunoscută sub numele de Çetao. La 20 februarie 2007, Curtea Civilă de Jurisdicție Generală din Ankara a respins cererea reclamantului din cauza faptului că „Çetao” nu este un nume turc și în conformitate cu art. 3 din Codul Turc privind denumirile (Legea nr. 2525) și Secțiunea 7 din Regulamentul privind denumirile, denumirile străine nu pot fi utilizate ca nume de familie. În hotărârea sa, instanța menționată în continuare la Secțiunea 5 din Regulamentul privind denumirile, care necesită numele de familie noi adoptate să fie doar în limba turcă. Reclamantul a recurs. La 17 mai 2007, Curtea de Casație a susținut hotărârea instanței de primă instanță. La 17 decembrie 2009, Curtea de Casație a respins cererea de rectificare a reclamantului. Această decizie a fost depusă în registrul instanței de primă instanță la 30 decembrie 2009. Potrivit argumentului reclamantului, avocatul ei a obținut o copie a acestei decizii la 26 iulie 2010, când a mers la tribunal pentru a afla despre rezultatul cazului. Legea internă relevantă Codul turc privind denumirile (Legea nr. 2525) art. 3 „Numele de origine etnică și națională străină nu pot fi utilizate ca nume de familie.” Regulamentul privind denumirile: Secțiunea 5 „Numele noi adoptate ar trebui să fie în limba turcă.” Secțiunea 7 „Numele de origine etnică și națională străină nu pot fi folosite ca nume.” COMPLAINTS Reclamantul s-a plâns de refuzul autorităților interne de a-i permite să își schimbe numele de familie. Reclamantul s-a plâns în continuare că acest refuz a determinat discriminarea din motive de origine etnică și, prin urmare, a fost incompatibil cu art. 14 din Convenție. 35 § 1 din Convenție? În special, a fost reclamantul sau avocatul ei notificat de decizia finală a Curții de Casație (dată 17 decembrie 2009) înainte de 26 iulie 2010? În sensul articolului 8 § 1 din Convenție s-a interzis în dreptul reclamantului de a-și respecta viața privată și de familie, din cauza refuzului instanțelor interne de a permite reclamantului să își schimbe numele de familie? În cazul în care, această interferență a fost în conformitate cu legea și a fost necesară în temeiul articolului 8 § 2? Hotărârea instanțelor naționale cu privire la refuzul cererii de schimbare a numelui a încălcat drepturile reclamantului în temeiul articolului 14 din Convenție a citit coroborat cu art. 8?