Stibilj împotriva Sloveniei

Reclamanții, fiica și mama, s-au născut în 1949 și, respectiv, 1921, și trăiesc în Ajdovščina. La 2 februarie 1989, Comisia de consolidare a terenurilor municipale Ajdovščina (denumită în continuare „Comisia”) a adoptat un program de consolidare a terenurilor privind, printre altele, terenurile deținute de predecesorul legal al primului reclamant și o bucată de teren separat deținută de cel de-al doilea reclamant. La 4 martie 1989, predecesorul juridic al primului reclamant și al doilea reclamant au apelat împotriva deciziei Comisiei în fața Autorității slovene de examinare și de cartografiere („autoritatea”), argumentând că nu au fost compensate corespunzător pentru parcele deținute de Comisie și care au fost transferate la programul de consolidare a terenurilor.

La 6 noiembrie 1990, Comisia a modificat programul de consolidare a terenurilor prin atribuirea celui de-al doilea reclamant o altă parcelă de terenuri. Al doilea reclamant a apelat împotriva deciziei. La 21 decembrie 1990, predecesorul primului reclamant a depus un recurs pentru nerespectarea faptului că Autoritatea nu a adoptat o decizie în termenul stabilit. 10. La 1 februarie 1991, Autoritatea a acordat apelul predecesorului legal al primului reclamant, respingând cazul Comisiei pentru a fi examinat în continuare. Autoritatea a constatat că partea operativă a deciziei nu era clară și că Comisia nu a aplicat legea. 11. La 28 iunie 1994, Convenția a devenit operațională în ceea ce privește Slovenia.

12. La 16 noiembrie 1994, Autoritatea a acordat apelul celui de-al doilea reclamant împotriva deciziei din 6 noiembrie 1990, constatand că partea operativă a deciziei nu era în conformitate cu raționamentul său. Cazul a fost trimis Comisiei pentru a fi examinat în continuare. 13. La 15 decembrie 1994, 15 martie 1996, 24 aprilie 1996 și 20 februarie 1997, primul predecesor al reclamantului și al doilea reclamant au depus în fața Comisiei propuneri informale, cerând accelerarea procedurii. 14. La 10 aprilie 1997 – Comisia nu a efectuat o examinare suplimentară a cauzelor lor – predecesorul juridic al primului reclamant și al doilea reclamant fiecare a depus un recurs separat la Ministerul Agriculturii, Forestierei și Alimentelor („Ministul”) susținând că Comisia nu a adoptat o decizie în termenul stabilit.

În plus, la 30 iunie 1997, amândoi au apelat la Minister pentru a accelera rezoluția deciziilor lor respective de consolidare a terenurilor. 15. La 25 septembrie 1997 – Ministerul nu a răspuns la apelul lor – predecesorul legal al primului reclamant și al doilea reclamant au introdus o acțiune în fața Curții de Administrație pentru incapacitatea Ministerului de a adopta o decizie în termenul stabilit. 16. La 24 septembrie 1999, Curtea Administrativă a permis acțiunile respective și a ordonat Ministerului să decidă cu privire la chestiunea în cauză în termen de treizeci de zile de la data în care hotărârea sa a devenit finală. 17. Între timp, la 16 august 1999, Unitatea Administrativă Ajdovščina (denumită anterior Comisia, denumită în continuare „Unitatea Administrativă”), care a dobândit competența de a decide în materie de consolidare a terenurilor, a adoptat noi decizii privind terenurile în cauză.

18. La 23 septembrie 1999, predecesorul legal al primului reclamant și al doilea reclamant au apelat în fața Ministerului împotriva acestor decizii. 19. La 25 august 2000, apelurile lor au fost permise de Ministerul, care le-a atribuit din nou diferite parcele de teren pentru a le compensa pentru pierderea parcelelor lor originale. 20. La 10 noiembrie 2000, predecesorul legal al primului reclamant și al doilea reclamant au introdus acțiuni de reexaminare judiciară (acțiunea administrativă) în fața Curții administrative împotriva hotărârilor Ministerului din 25 august 2000, din motivele că Ministerul nu a luat în considerare în mod corespunzător criteriile aplicabile programului de consolidare a terenurilor și a încălcat astfel dreptul la egalitate în fața legii.

21. La 23 ianuarie 2001, predecesorul legal al primului reclamant a murit și primul reclamant a moștenit o parte din terenul său, inclusiv parcele supuse procedurii de consolidare a terenurilor. Apoi a intervenit în proces ca moștenitor. 22. La 11 aprilie 2003 și, respectiv, 9 mai 2003, Curtea Administrativă a permis reclamanților acțiunile de reexaminare judiciară și a anulat hotărârile Ministerului din 25 august 2000 din cauza faptului că reclamanții nu au fost familiarizați cu avizul expert pe care Ministerul și-a bazat hotărârile și că nu au fost furnizate motive pentru concedierea obiecțiilor privind distribuția terenurilor. Curtea Administrativă a trimis cazurile Ministerului pentru a fi examinate în continuare.

23. La 15 mai 2007, Ministerul a adoptat noi decizii privind distribuția terenurilor în ceea ce privește primul și al doilea reclamant. 24. La 17 iunie 2007, reclamanții au introdus o altă acțiune de revizuire judiciară (acțiunea administrativă) împotriva noilor hotărâri în fața Curții administrative. 25. La 11 februarie 2008 și 3 martie 2009, reclamanții au depus o propunere informală în fața Curții administrative pentru a accelera rezoluția acțiunii lor. 26. La 19 iunie 2009 și, respectiv, 23 octombrie 2009, Curtea de Administrație a permis primele și a doua acțiuni de reexaminare judiciară, anulând hotărârile Ministerului din 15 mai 2007, și a trimis din nou cauzele Ministerului pentru a fi examinate în continuare.

27. La 23 noiembrie 2009 și 10 mai 2010, prima și a doua solicitanți au depus în fața Ministerului propuneri informale, solicitând accelerarea procedurii. În plus, au fost depuse în fața Ministerului trei alte propuneri similare de către primul reclamant la 27 august 2012, 4 decembrie 2012 și 27 ianuarie 2013. 28. La 5 aprilie 2013, Ministerul a emis o decizie de anulare a deciziei Unitului Administrativ din 16 august 1999 (a se vedea punctul 17 de mai sus) și a trimis cauzele. 29. La 20 mai 2014 și 2 iunie 2014, unitatea administrativă a programat audieri orale pentru 12 iunie 2014 și, respectiv, 19 iunie 2014. Înainte de audiere, prima reclamantă a informat Unitatea Administrativă că nu a putut participa la audiere din cauza unui tratament medical și că al doilea reclamant nu a putut participa deoarece a fost grav bolnavă și în pat.

30. La 28 august 2014, Unitatea Administrativă a organizat o audiere orală cu privire la cazurile reclamanților. Cercetarea terenurilor și experții în agricultură au fost desemnați pentru a lua în considerare cererile primului reclamant cu privire la terenuri și un expert în agricultură a fost desemnat în legătură cu cererile celui de-al doilea reclamant. 31. Procedura de consolidare a terenurilor era încă în așteptare la data ultimei comunicări ale Guvernului cu Curtea.

5. The applicants, daughter and mother, were born in 1949 and 1921, respectively, and live in Ajdovščina. 6. On 2 February 1989 the Ajdovščina Municipality Land Consolidation Commission (hereinafter “the Commission”) adopted a land consolidation programme concerning, inter alia, land owned by the first applicant’s legal predecessor and a separate piece of land owned by the second applicant. 7. On 4 March 1989 the first applicant’s legal predecessor and the second applicant appealed against the Commission’s decision before the Slovenian Surveying and Mapping Authority (“the Authority”), arguing that they had not been duly compensated for the plots which they had owned and which had been transferred to the land consolidation programme.

8. On 6 November 1990 the Commission amended the land consolidation programme by assigning the second applicant a different plot of land. The second applicant appealed against the decision. 9. On 21 December 1990 the first applicant’s predecessor lodged an appeal for the failure of the Authority to adopt a decision within the prescribed time-limit. 10. On 1 February 1991 the Authority granted the first applicant’s legal predecessor’s appeal, remitting the case to the Commission for further consideration. The Authority found that the operative part of the decision lacked clarity and that the Commission had misapplied the law. 11. On 28 June 1994 the Convention became operational in respect of Slovenia.

12. On 16 November 1994 the Authority granted the second applicant’s appeal against the decision of 6 November 1990, finding that the operative part of the decision was inconsistent with its reasoning. The case was remitted to the Commission for further consideration. 13. On 15 December 1994, 15 March 1996, 24 April 1996 and 20 February 1997 the first applicant’s predecessor and the second applicant lodged informal motions before the Commission, asking that the proceedings be expedited. 14. On 10 April 1997 – the Commission having failed to undertake further examination of their cases – the first applicant’s legal predecessor and the second applicant each lodged a separate appeal with the Ministry of Agriculture, Forestry and Food (“the Ministry”) alleging that the Commission had failed to adopt a decision within the prescribed time-limit.

Moreover, on 30 June 1997 they both appealed to the Ministry to expedite the resolution of their respective land consolidation decisions. 15. On 25 September 1997 – the Ministry not having responded to their appeal – the first applicant’s legal predecessor and the second applicant brought an action before the Administrative Court for the failure of the Ministry to adopt a decision within the prescribed time-limit. 16. On 24 September 1999 the Administrative Court allowed those actions and ordered the Ministry to decide on the matter at issue within thirty days from the date on which its judgment became final. 17. Meanwhile, on 16 August 1999 the Ajdovščina Administrative Unit (previously the Commission, hereinafter “the Administrative Unit”), which had acquired competence to decide on matters of land consolidation, adopted new decisions on the land at issue.

18. On 23 September 1999 the first applicant’s legal predecessor and the second applicant appealed before the Ministry against those decisions. 19. On 25 August 2000 their appeals were allowed by the Ministry, which again assigned them different plots of land to compensate them for the loss of their original plots. 20. On 10 November 2000 the first applicant’s legal predecessor and the second applicant brought actions for judicial review (administrative action) before the Administrative Court against the Ministry’s decisions of 25 August 2000 on the grounds that the Ministry had failed to properly consider the criteria applicable to the land consolidation programme and had thereby violated their right to equality before the law.

21. On 23 January 2001 the first applicant’s legal predecessor died and the first applicant inherited a part of his land including plots subject to land consolidation proceedings. She then intervened in the proceedings as the heir. 22. On 11 April 2003 and 9 May 2003, respectively, the Administrative Court allowed the applicants’ actions for judicial review and annulled the Ministry’s decisions of 25 August 2000 on the grounds that the applicants had not been acquainted with the expert opinion on which the Ministry had based its decisions and that no reasons had been provided for the dismissal of the objections to the distribution of land. The Administrative Court remitted the cases to the Ministry for further consideration.

23. On 15 May 2007 the Ministry adopted new decisions concerning the distribution of land in respect of the first and second applicant. 24. On 17 June 2007 the applicants each brought another action for judicial review (administrative action) against those new decisions before the Administrative Court. 25. On 11 February 2008 and 3 March 2009 the applicants each lodged an informal motion before the Administrative Court to expedite the resolution of their action. 26. On 19 June 2009 and 23 October 2009, respectively, the Administrative Court allowed the first and second applicants’ actions for judicial review, annulling the Ministry’s decisions of 15 May 2007, and again remitted the cases to the Ministry for further consideration.

27. On 23 November 2009 and 10 May 2010 the first and second applicants lodged informal motions before the Ministry, asking that the proceedings be expedited. Moreover, three other similar motions were lodged before the Ministry by the first applicant on 27 August 2012, 4 December 2012 and 27 January 2013. 28. On 5 April 2013 the Ministry issued a decision annulling the Administrative Unit’s decision of 16 August 1999 (see paragraph 17 above) and remitted the cases to it. 29. On 20 May 2014 and 2 June 2014 the Administrative Unit scheduled oral hearings for 12 June 2014 and 19 June 2014, respectively. Prior to the hearings, the first applicant informed the Administrative Unit that she was unable to participate in the hearing due to medical treatment and that the second applicant could not participate as she was seriously ill and bedridden.

30. On 28 August 2014 the Administrative Unit held an oral hearing regarding the applicants’ cases. Land survey and agriculture experts were appointed to consider the first applicant’s requests regarding the land and an agriculture expert was appointed in connection with the second applicant’s requests. 31. The land consolidation proceedings were still pending on the date of the Government’s last communication with the Court.