CtEDO 21.10.2015 Auto

HIERNAUX c. BELGIQUE

RESPONDENT
BEL
HOTĂRÂRE
21.10.2015
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Affaire communiquée
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2015
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
HIERNAUX c. BELGIQUE (CtEDO, 2015)
HUDOC · oficial

Comunicat la 21 octombrie 2015 A DOUA SECȚIUNE Cerere nr. 28022/15 Anne-France HIERNAux împotriva Belgiei introdusă la 5 iunie 2015 EXPOSAT DE FAPTE recurenta, M Anne-France Hiernaux, este un resortisant belgian născut în 1968 și rezident în Nivelles. Ea este reprezentată în fața Curții de către domnul I. Wouters, avocat la Bruxelles. Circumstanțele din speță Faptele cauzei, astfel cum au fost prezentate de reclamantă, pot fi rezumate după cum urmează: în 1997, a fost deschisă o instrucțiune împotriva mai multor persoane, inclusiv reclamanta, pentru fapte legate de apartenența sa între 1994 și 2006 la Biserica de Scientologie. În rechizitoriul său din 26 iulie 2007, Parchetul Federal a solicitat trimiterea recurentei la Tribunalul Corecțional (Tribunalul de Primă Instanță) din Bruxelles al șefului să fi avut, între 31 decembrie 1992 și 26 iulie 2007, parte dintr-o asociație de răufăcători și să fi avut, între 7 martie 1999 și 26 iulie 2007, parte dintr-o organizație criminală. Recurentei i s-a comunicat în mod oficial rechizitoriul din 26 iulie 2007 în cursul anului 2009. În cadrul regulamentului de procedură, recurenta a pledat în fața Camerei Consiliului Tribunalului de Primă Instanță din Bruxelles pentru încălcarea termenului rezonabil și a susținut că, în conformitate cu art. 13 din convenție, a aparținut instanței judecătorești din statul membru în cauză să stabilească sancțiunile și să declare urmărirea penală inadmisibilă. Prin Ordonanța din 27 martie 2014, camera Consiliului a constatat o depășire a termenului rezonabil prin procedura penală, dar a ajuns la concluzia că acest lucru nu a dus la pierderea sau la pierderea probelor și nu a făcut imposibilă exercitarea dreptului la apărare în cadrul procedurii în curs. În consecință, camera consiliului a considerat că nu trebuia să depășească termenul rezonabil în această etapă a procedurii printr-un refuz, printr-un proces penal sau printr-o altă măsură. În ceea ce privește celelalte consecințe posibile ale depășirii termenului rezonabil, acestea rezultă din aprecierea judecătorului din fond, deoarece camera de judecată nu este competentă să se pronunțe cu privire la temeinicia acuzației în materie penală. Această ordonanță a Camerei Consiliului a fost confirmată printr-o hotărâre a Camerei pentru punerea sub acuzare a instanței judecătorești de la Bruxelles din 26 iunie 2014, care, referindu-se la motivele camerei consiliului, a considerat că aceasta din urmă avea În mod rezonabil considerat că nu ar trebui să sancționeze depășirea termenului rezonabil în această etapă a procedurii printr-un refuz, printr-o urmărire penală sau printr-o altă măsură [...]. Prin hotărârea din 10 decembrie 2014 a Curții de Casație a respins recursul recurentei. Fără a contesta faptul că termenul rezonabil este depășit, camera de contestații a considerat că această depășire nu ar trebui să fie sancționată în etapa de soluționare a procedurii printr-o hotărâre de nejudiciare. Adoptând în acest sens motivele pentru care a făcut apel, Comisia a menționat, într-adevăr, că curgerea timpului nu a avut ca consecință nici pierderea, nici pierderea de probe, nici lacuna pentru cererea de a-și exercita drepturile de apărare.Modul critic al acestei decizii, pe care o încalcă articolele [6 alin. (1) ] și 13 din Convenție. În primul său aspect, acesta consideră că, potrivit hotărârii, termenul rezonabil nu ar fi depășit decât dacă s-ar demonstra o încălcare a dreptului la apărare sau o decădere a probelor. În al doilea aspect, consideră că, prin refuzul de a sancționa depășirea, camera reclamanților a încălcat dreptul reclamantei la o cale de atac eficientă. Pe de o parte, camera de acuzații nu a renegat nici faptul că termenul rezonabil a fost depășit, nici că această depășire trebuia sancționată; ea a considerat doar că, în speță, sancțiunea propusă de reclamantă nu putea fi aplicată. În primul său aspect, mijlocul se face printr-o interpretare inexactă a deciziei atacate și, prin urmare, lipsește de fapt. Pe de altă parte, în cazul în care instanța de judecată trebuie să examineze apărarea care invocă depășirea termenului rezonabil, aceasta apreciază modul de sancționare a acesteia. Prin adoptarea motivelor ordonanței în cauză, Tribunalul consideră că, neputând, în speță, să conducă la o nejudiciare, impactul acestei încălcări a termenului garantat prin art. 6 din convenție rezultă din aprecierea instanței de judecată. Astfel, instanța de apel a examinat apărarea care i-a fost supusă și a respectat dreptul la o acțiune efectivă garantată prin art. 13 din Convenție. De asemenea, recurenta a afirmat în fața instanțelor naționale că procedura împotriva sa constituie o încălcare a articolului 3 din convenție. Acest motiv a fost respins pe motiv că pragul minim de gravitate impus de art. 3 nu era atins. Dreptul și practica internă relevante referitoare la recursul de despăgubire pentru răspundere civilă pe durată excesivă de procedură și la măsurile pe care instanțele judecătorești le pot lua pentru a preveni depășirea termenului rezonabil în cursul procedurii judiciare sunt expuse în hotărârea Panju c. Belgia 18393/09, §§ 23-27, 28 octombrie 2014). În etapa de încheiere a procedurii, instanța judecătorească din statul membru în cauză poate sau trebuie să verifice, în cazul în care o parte solicită acest lucru, dacă termenul rezonabil nu este depășit (Cass. 8 aprilie 2008, P.0′03.N și Cass. 28 Mai 2008, P.08.0216.F. Aceasta face parte din misiunea de control al regularității procedurii stabilită în camera Consiliului (art. 131 din CIC) și în camera de punere sub acuzare (articolele 135 și 235a). ) în momentul încheierii procedurii. Jurisprudența Curții de Casație privind competențele instanțelor judecătorești în cazul în care constată depășirea termenului rezonabil în etapa de decontare a procedurii este prevăzută în Tyteca c. Belgia ((dec.), n 483/06, 24 august 2010). GRIEF Invocând art. 13 coroborat cu art. 6 alineatul (1) din Convenție, recurenta se plânge că, în cazul în care instanțele de judecată au constatat că termenul rezonabil a fost depășit, această constatare nu a dus la nicio reparație reală și efectivă a încălcării articolului 6 alineatul (1). Curtea dispune de o cale de atac eficientă în sensul articolului 13 din Convenție, pentru a-și exercita vinovăția în temeiul articolului 6 alineatul (1) din cauza întârzierilor deja acuzate de procedura penală împotriva ei?

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2026-03-05
0,92
AFFAIRE KHATTAB c. BELGIQUE
is, Artūrs Kučs, Anna Adamska-Gallant, juges, et de Ilse Freiwirth, greffière de section, Vu : la requête (n o 40272/18) dirigée contre le Royaume de Belgique et dont un ressortissant de cet État, également de nationalité syrienne, M. Khale
CtEDO 2018-03-06
0,92
FRROKU ET MARINAJ c. BELGIQUE
s en Albanie. 44. Par une ordonnance du 19 octobre 2015, à la demande du procureur général belge, l’affaire fut remise sine die devant la cour d’assises, en attendant que l’affaire puisse être clôturée lorsque les requérants auraient été dé
CtEDO 2015-10-21
0,92
J.R. c. BELGIQUE
Communiquée le 21 octobre 2015 DEUXIÈME SECTION Requête n o 56367/09 J.R. contre la Belgique introduite le 8 octobre 2009 EXPOSÉ DES FAITS Le requérant, M. J.R., est un ressortissant belge. Il est représenté devant la Cour par M e P. Chomé,
CtEDO 2015-02-17
0,92
DHONDT c. BELGIQUE
DEUXIÈME SECTION DÉCISION Requête n o 73963/12 Dries DHONDT contre la Belgique La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant le 17 février 2015 en un comité composé de : Nebojša Vučinić, président, Paul Lemmens, Egid
CtEDO 2011-12-15
0,92
ASBL EGLISE DE SCIENTOLOGIE v. BELGIUM
’automne 2007, dans la presse belge et internationale. La requérante site à cet égard un article paru le 4 novembre 2007 dans un quotidien de Floride, le « Saint Petersburg Times » intitulé « La Belgique en procès contre la Scientologie ; l
Sursă