CtEDO 12.11.2015 Auto

AFFAIRE RIBEIRO MOURA c. PORTUGAL

RESPONDENT
PRT
HOTĂRÂRE
12.11.2015
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation de l'article 6 - Droit à un procès équitable (Article 6 - Procédure pénale;Article 6-1 - Délai raisonnable);Violation de l'article 13 - Droit à un recours effectif (Article 13 - Recours effectif)
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2015
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
AFFAIRE RIBEIRO MOURA c. PORTUGAL (CtEDO, 2015)
HUDOC · oficial

PORTUGALIA Cerere nr. 44097/13) HOTĂRÂREA STRASBURG 12 noiembrie 2015 Această hotărâre este definitivă. Poate fi supusă unor modificări de formă. În cauza Ribeiro Moura c. Portugalia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea întâi), care se află într-un comitet compus din Elisabeth Steiner, președinte, Paulo Pinto de Albuquerque, Erik Møse, judecători și Andrei Wampach, grefier adjunct al secțiunii După ce a intenționat în camera Consiliului la 20 octombrie 2015, se pronunță pronunțarea hotărârii, adoptată la această dată de procedură La originea cauzei se află o cerere (n 44097/13) îndreptată împotriva Republicii Portugheze și al cărei resortisant al acestui stat, M. Maria Emília Lopes Ribeiro Moura, a sesizat Curtea la data de 1 În iulie 2013, în temeiul articolului 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, reclamanta a fost reprezentată de dl Alves, avocat la Matosinhos. Guvernul portughez ( La 2 iunie 2014, obiecțiunile privind durata procedurii și lipsa recursului în această privință au fost comunicate guvernului, iar cererea a fost declarată inadmisibilă pentru surplus. ÎN FAVOAREA CIRCONSTANCES DE LA La 3 octombrie 2002, recurenta și soțul ei au sesizat Tribunalul din Celorico de Basto o acțiune în culpă a unei proprietăți împotriva Primăriei din Celorico de Basto, care solicita despăgubiri pentru prejudiciile suferite (procedura nr. 477/2002). Procedura a fost încheiată printr-o hotărâre din 8 aprilie 2005 care le-a conferit parțial dreptul. La 28 octombrie 2005, recurenta și soțul ei au introdus în fața Tribunalului din Celorico de Basto o acțiune în executare a hotărârii din 8 aprilie 2005, solicitând instanței să stabilească în prealabil suma solicitată pentru despăgubiri (procedura în executare nr. 477-A/2002). La 28 ianuarie 2008, 16 septembrie 2008, 10 martie 2009 și 23 La 21 aprilie 2015, Tribunalul și-a pronunțat hotărârea cu privire la stabilirea cuantumului despăgubirii. 10. La cele mai recente informații primite, care datează din 11 mai 2015, procedura în curs de executare era încă în curs de desfășurare. Cererea nr. 33100/12 în fața Curții 11. La 25 mai 2012, Tribunalul a informat reclamanta cu privire la faptul că dl António Cunha Moura a sesizat Curtea, declarând durata excesivă a procedurilor n 477/2002 și 477-A/2002. El se plângea, de asemenea, de lipsa la nivel intern a unei acțiuni eficiente în acest sens. 12. Prin decizia din 26 martie 2013, Curtea a radiat cauza rolului pe motiv că părțile au încheiat o soluționare pe cale amiabilă a cauzei ale cărei termeni se citeau astfel Prin aceste declarații se angajează să plătească reclamantului suma de 5 200 (cinci mii două sute) euro pentru daune morale și 1 000 (mii) de euro pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată, iar reclamantul a renunțat la orice altă pretenție împotriva Portugaliei privind faptele la originea cererii sale. Aceste sume vor fi plătite în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 37 alineatul (1) din Convenția europeană a drepturilor omului. 13. La 12 iunie 2013, sumele respective au fost plătite în mod direct recurentei. Prin Rezoluția CM/ResDH(2013)265 din 20 decembrie 2013, Comitetul de Miniștri a închis supravegherea executării deciziei care fusese adoptată de Curte. în termen rezonabil, conform dispozițiilor art. 6 alin. (1) din Convenție, astfel de cuvinte Orice persoană are dreptul la audierea cauzei sale (...) într-un termen rezonabil, de către o instanță (...), care va decide (...) contestațiile privind drepturile și obligațiile sale cu caracter civil (...) 15. Perioada luată în considerare a început la 3 octombrie 2002 și nu a încetat încă la 11 mai 2015. Aceasta a durat deja 12 ani, 7 luni, 10 zile, pentru o instanță. Cu privire la admisibilitate 17. Curtea constată că nu este în mod evident întemeiat greșit în sensul articolului 35 alineatul (3) litera (a) din convenție și că nu se confruntă cu niciun alt motiv d Curtea reamintește că caracterul rezonabil al duratei unei proceduri în care se face recurs apreciază în funcție de circumstanțele cauzei și ținând cont de criteriile consacrate de jurisprudența sa, în special complexitatea cauzei, comportamentul recurentei și cel al autorităților competente, precum și de sfera litigiului pentru cei interesați (a se vedea, printre multe altele, Frydlender c. Franța [GC], n 30979/96, § 43, CEDO 2000-VII. 19. Curtea a tratat în repetate rânduri cauze care ridică probleme similare celor din cazul de față și a constatat încălcarea articolului 6 alineatul (1) din convenție (a se vedea Frydlender, citată anterior 20). În urma examinării tuturor elementelor care i-au fost prezentate, Curtea consideră că nu există niciun fapt sau argument care să conducă la o concluzie diferită în acest caz. Având în vedere jurisprudența sa în materie, Curtea consideră că, în speță, durata procedurii în litigiu este excesivă și nu răspunde cerinței termenului rezonabil 21. Prin urmare, a avut loc o încălcare a articolului 6 alineatul (1). II. PRIVIND VIOLAȚIA ALOCATĂ DE LA ARTICOLUL 13 DIN CONVENȚIE. Curtea amintește că art. 13 garantează o cale de atac eficientă în fața unei instanțe naționale care permite să se plângă de o necunoaștere a obligaiei, impusă prin art. 6 Õ 1, de a auzi cauzele într-un termen rezonabil (a se vedea Kudła c. Polonia [GC], n 30210/96, § 156, CEDH 2000 XI. Aceasta arată că excepțiile și argumentele invocate de guvern au fost deja respinse (a se vedea printre altele, Martins Castro și Alves Correia de Castro c. Portugalia, n 3362/06, 10 iunie 2008 Garcia Franco și alții c. Portugalia, n 9273/07, § 50, 22 iunie 2010 Sociedade de Construções Martins & Vieira, Lda. și alții c. Portugalia, n. 56637/10, 59856/10, 72525/10, 7646/11 și 12592/11, § 64, 30 octombrie 2014) și nu vede niciun motiv pentru a ajunge la o concluzie diferită în cazul de față, atât în ceea ce privește admisibilitatea, cât și fondul Ö Õ. Astfel, în speță, Curtea consideră că acțiunea în răspundere extracontractuală a statului nu constituia o cale de atac efectivă. În sensul art. 13 din Convenție. 25. În consecință, a avut loc o încălcare a art. 13 din Convenție. În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei P ă r ț i contractante nu permite să se desprindă de consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții vătămate, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă. În acest caz, Curtea constată că, la 25 mai 2012, domnul António Cunha Moura, soțul recurentei, a introdus deja o cerere (n 33100/12) în fața Curții care denunță durata excesivă a procedurilor interne n 477/2002 și 477-A/2002 și eficiența acțiunii în răspundere extracontractuală pentru obținerea de despăgubiri în acest sens la nivel intern. 30. Aceasta arată că, printr-o decizie din 26 martie 2013, Curtea a decis să elimine această cauză din rolul pe motiv că părțile au încheiat un acord amiabil la sfârșitul căruia Ö Õ era angajat să plătească reclamantului suma de cinci mii două sute de euro (EUR) pentru daune morale și o mie de euro pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată și că reclamantul a renunțat la orice altă pretenție împotriva Portugaliei cu privire la faptele care au stat la baza cererii sale. 31. Curtea nu percepe o legătură de cauzalitate între prejudiciul material aplicat și încălcările convenției constatate. 32. În ceea ce privește prejudiciul moral, Curtea amintește că a declarat deja, în mai multe rânduri, inadmisibile ale hotărârilor care pun în discuție durata procedurilor interne, în lipsa unui raport rezonabil de proporționalitate între domeniul de aplicare al procedurii interne în litigiu și cel prezentat în fața acesteia. În special, Comisia a subliniat în aceste decizii din cauza faptului că reclamanții în cauză, prin utilizarea intensivă a procedurilor judiciare care merg până la sesizarea unei instanțe internaționale, contribuie la înjunghierea acesteia, în timp ce numeroase cereri care ridică probleme grave ale drepturilor omului sunt pendinte în fața ei (a se vedea Jenikc. Austria (dec.), 37794/07, 11568/08, 23036/08, 23044/08, 23047/08, 23053/08, 23054/08 și 48865/08, § 65, 20 noiembrie 2012 Dudek c. Germania (dec.), n 12977/09, 15856/09, 15892/09, 16119/09, 23 noiembrie 2010 și Bock c. Germania (dec.), n 22051/07, 19 ianuarie 2010). La mai puțin de patru luni de la soluționarea amiabilă în cadrul cererii n 33100/12, recurenta a sesizat Curtea, prin intermediul aceluiași avocat, cu privire la aceeași faptă și care ridică obiecțiuni numai pe baza duratei procedurii, o întrebare formulată în repetate rânduri de Curte, inclusiv în ceea ce privește statul pârât. În aceste condiii, Curtea apreciază că . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Curtea reamintește, de asemenea, că o alocare a cheltuielilor și cheltuielilor de judecată în temeiul articolului 41 presupune că se stabilesc realitatea, necesitatea acestora și, în plus, caracterul rezonabil al ratei lor (latridis c. Grecia, (satisfacție echitabilă) [GC], 31107/96, § 55, CEDO 2000-XI. Având în vedere circumstanțele din speță și jurisprudența sa în această privință, Comisia consideră rezonabil să nu acorde nimic pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată. PE ACESURI, CURTEA, LA faptul că constatarea încălcării constituie în sine o satisfacție echitabilă suficientă pentru prejudiciul moral suferit de recurentă. Respinge cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. În limba franceză și apoi comunicat în scris la 12 noiembrie 2015, în temeiul articolului 77 alineatul (2) și al articolului 3 din Regulamentul de procedură al Curții. André Wampach Elisabeth Steiner Adjunct Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2013-04-02
0,95
AFFAIRE FERREIRA ALVES c. PORTUGAL
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE FERREIRA ALVES c. PORTUGAL ( Requête n o 5340/11) ARRÊT STRASBOURG 2 avril 2013 Cet arrêt est définitif. Il peut subir des retouches de forme. En l’affaire Ferreira Alves c. Portugal, La Cour européenne des droits d
CtEDO 2016-07-05
0,95
FERREIRA c. PORTUGAL
QUATRIÈME SECTION DÉCISION Requête n o 72592/13 Duarte de Jesus FERREIRA contre le Portugal La Cour européenne des droits de l’homme (quatrième section), siégeant le 5 juillet 2016 en un comité composé de : Iulia Motoc, présidente, Paulo Pi
CtEDO 2001-04-12
0,95
AFFAIRE RIBEIRO FERREIRA RUAH c. PORTUGAL
QUATRIÈME SECTION AFFAIRE RIBEIRO FERREIRA RUAH c. PORTUGAL ( Requêtes n os 38327/97 et 38329/97 ) ARRÊT (Règlement amiable) STRASBOURG 12 avril 2001 En l’affaire Ribeiro Ferreira Ruah c. Portugal, La Cour européenne des Droits de l’Homme (
CtEDO 2017-02-28
0,95
AFFAIRE CUNHA MARTINS DA SILVA COUTO c. PORTUGAL
QUATRIÈME SECTION AFFAIRE CUNHA MARTINS DA SILVA COUTO c. PORTUGAL (Requête n o 69062/13) ARRÊT STRASBOURG 28 février 2017 Cet arrêt est définitif. Il peut subir des retouches de forme. En l’affaire Cunha Martins Da Silva Couto c. Portugal,
CtEDO 2011-09-20
0,95
AFFAIRE FERREIRA ALVES c. PORTUGAL (N° 7)
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE FERREIRA ALVES c. PORTUGAL (N o 7) (Requête n o 55113/08) ARRÊT STRASBOURG 20 septembre 2011 Cet arrêt est définitif. Il peut subir des retouches de forme. En l’affaire Ferreira Alves c. Portugal, La Cour européenne
Sursă