SARIKAYA AND OTHERS v. TURKEY

SEGUNDA SECȚIUNE DECIZIE Nr. 20363/07 Mehmet Nesih SARIKAYA împotriva Turciei și alte 6 cereri (a se vedea lista anexată) Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a doua secțiune), ședința la 24 noiembrie 2015 în calitate de comitet compus din: Paul Lemmens, președinte, Ksenija Turković, Jon Fridrik Kjølbro, judecători și Abel Campos, grefier adjunct al secțiunii; Având în vedere cererile depuse mai sus la diferitele date indicate în tabelul adăugat, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTELE O listă a reclamanților este prezentată în apendice. Guvernul turc (“ Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum sunt prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamanții își îndeplineau condamnarea la închisoare în diferite unități la momentul depunerii cererilor.Toate reclamanții au fost împiedicați de autoritățile închisoare să își desfășoare conversații telefonice în curdă. Obiecțiile reclamanților în fața judecătorilor de executare și apelurile lor în fața instanțelor de susținere au fost respinse. În cererile nr. 35306/08 și 37790/08, reclamanții au fost, de asemenea, împiedicați de deciziile consiliilor disciplinare din închisoare să trimită scrisori scrise în curdă. Obiecțiile reclamanților în fața judecătorilor de executare și apelurile lor în fața instanțelor de susținere pentru a anula deciziile consiliilor disciplinare au fost respinse. În cererea nr. 53408/07, reclamantul a fost, de asemenea, refuzat printr-o decizie a comitetului educațional al închisorii de a primi anumite copii ale unui ziar și a unei cărți publicate în curdă. Obiecția reclamantului în fața judecătorului de executare și apelul său în fața instanței de asemănare pentru a anula decizia consiliului disciplinar a fost respinsă. În cererea nr. 20363/07, reclamantul a solicitat judecătorului de executare pentru a asigura îndepărtarea unei presupuse restricții asupra dreptului său de a fi vizitat de către prietenii săi și de anumite rude. Cererea sa a fost respinsă de judecătorul de executare și ulterior de judecătorul asizei, bazat pe secțiunea 83 din Legea nr. 5275. Legea internă relevantă privind dreptul deținut la conversații telefonice O descriere completă a dreptului și practicii interne la momentul respectiv poate fi găsită în Nusret Kaya și alții c. Turcia (nr. 43750/06, 43752/06, 32054/08, 37753/08 și 60915/08, §§ 22-25, CEDH 2014 (extracte)). În ceea ce privește dreptul deținuților la corespondență O descriere deplină a dreptului și practicii interne la momentul respectiv poate fi găsită în Mehmet Nuri Özen și alții c. Turcia c. (n. 15672/08, 24462/08, 27559/08, 28302/08, 28312/08, 34823/08, 40738/08, 41124/08, 43197/08, 51938/08 și 58170/08, §§ 30-34, 11 ianuarie 2011). În ceea ce privește dreptul deținuților de a primi periodice Se poate găsi o descriere completă a dreptului intern și a practicii la momentul respectiv la Mesut Yurtsever și alții c. Turcia (n. 14946/08, 2109/08, 24309/08, 24505/08, 26964/08, 26966/08, 277088/08, 27090/08, 27092/08, 38752/08, 38778/08 și 38807/08, §§ 78-80, 20 ianuarie 2015). În ceea ce privește competența Comisiei de compensare instituită prin Legea nr. 6384, se poate găsi o descriere deplină a dreptului intern în Yıldız și Yanak v. Turcia (dec.), nr. 44013/07, §§ 9-17, 21 mai 2014), și Özbil v. Turcia (dec.), nr. 45601/09, § 6, 22 octombrie 2015). COMPLAINTE 10. Reclamanții se plâng de o ingerință în dreptul lor de a respecta corespondența lor din cauza faptului că autoritățile închisoare și-au restrâns conversațiile telefonice în curdă. 35306/08 și 37790/08, reclamanții au declarat că scrisorile lor nu au fost postate de către administrația penitenciară așa cum au fost scrise în curdă. În cererea nr. 53408/07, reclamantul s-a plâns de o ingerință în dreptul său de a primi informații ca carte și un ziar nu i-a fost predat în închisoare. În cele din urmă, în cerere nr. 20363/07, reclamantul a susținut că a existat o interferență nejustificată cu drepturile sale de vizită. În ceea ce privește plângerile lor, reclamanții se bazează pe articolele 3, 6, 8, 10, 13 și 14 din Convenție. Având în vedere similaritatea dintre principalele chestiuni din cadrul Convenției în prezent, Curtea decide să se alăture cererilor și să le examineze într-o singură decizie. 12. Guvernul a remarcat că, în urma procedurii de judecată pilot aplicate în cazul Ümmühan Kaplan c. Turcia (n. 24240/07, 20 martie 2012), la 9 ianuarie 2013, Adunarea Națională Turcă a adoptat Legea nr. 6384 privind rezoluția, prin intermediul compensației, a cererilor depuse la Curte în ceea ce privește durata procedurilor judiciare și neexecuția sau aplicarea întârziere a deciziilor judiciare. Competența Comisiei de compensare a fost ulterior extinsă prin decret adoptat la 10 februarie 2014, și publicată în Jurnalul Oficial la 16 Martie 2014 de examinare a plângerilor referitoare, printre altele, la plângerile depuse de deținuți/prizoni cu privire la restricția dreptului deținuților la corespondență/comunicare într-o limbă diferită de Turcia; și refuzul autorităților închisoare de a preda periodicele pe baza unor motive diferite. Având în vedere cele de mai sus, Guvernul a solicitat Curtea să respingă cererile de neepuizare a căilor de recurs interne, deoarece reclamanții nu au aplicat Comisiei de compensare. 13. Curtea observă că, după cum a subliniat Guvernul, s-a instituit în Turcia un nou remediu intern, reamintind că acesta a examinat deja cereri similare și le-a declarat inadmisibile din cauza faptului că reclamanții nu au epuizat căile de recurs interne, adică noul remediu (a se vedea Bozkurt c. Turcia (dec.), nr. 38674/07, 10 Martie 2015, privind restrictii privind conversatiile telefonice ale deținuților în curda; Çelik v. Turcia (dec.), nr. 23772/13, 16 iunie 2015 privind restrictiunea corespondenței deținuților în curda și Özbil v. Turcia (dec.), nr. 45601/09, 29 septembrie 2015, privind refuzul autorităților penitenciare de a furniza periodice. În acest sens, Curtea a considerat în special că acest nou remediu a fost a priori accesibil și capabil de a oferi o perspectiva rezonabilă de remediere pentru plângeri similare. 14. Prin urmare, ținând cont de obiecția preliminară a Guvernului în ceea ce privește neutilizarea noii căi de recurs interne stabilite prin Legea nr. 6384, Curtea își reiterează concluzia în cazul Turgut și alții c. Turcia ((dec.), nr. 4860/09, 26 Prin urmare, se concluzionează că aceste plângeri ar trebui respinse în temeiul articolului 35 §§ 1 și 4 din Convenția pentru neepuizarea recourslor interne. 15. În ceea ce privește reclamația rămasă prezentată de reclamant în cererea nr. 20363/07, Curtea remarcă că, după examinarea depunerii părților și în lumina tuturor materialelor în posesia sa, constată că, în măsura în care chestiunile reclamate sunt în competența sa, acestea nu dezvăluie nici o apariție a încălcării drepturilor și libertăților prevăzute în Convenția sau în Protocolurile sale. Rezultă că această parte a cererii trebuie să fie declarată inadmisibilă, vădit nefondată, în conformitate cu art. 35 §§ 3 litera (a) și cu art. 4 din Convenție. Din aceste motive, Curtea decide, în unanimitate, să se alăture cererilor; declară că cererile sunt inadmisibile. Adoptate în engleză și notificate în scris la 17 decembrie 2015, Abel Campos Paul Lemmens Președintele adjunct al Registrului Apendice No. Cerere nr. Lodged on Solicitant Data nașterii Locația de reședință Reprezentat până la 20363/07 26/04/2007 Mehmet Nesih SARIKAYA 20/04/1971 Rize Închisoarea Davut ERKAN Istanbul 42789/07 24/09/2007 Mehmet Murat DE UNE 17/02/1982 Batman 53408/07 07/11/2007 Mehmet Nuri TANIȘ 15/08/1975 Bolu Închisoarea Murat VARGÜN Germania 35306/08 04/07/2008 Osman KAPAN 01/01/1965 Bolu Prizon Derya BAYIR Istanbul 37790/08 22/07/2008 Cemal YILMAZ 04/01/1965 Prizona İzmir Mazlum DİNÇ Istanbul 18337/09 17/03/2009 Aziz GEZİK 01/05/1979 Adresă necunoscută Enver GÜNGÖR 01/01/1982 Elazığ Mehmet Nur ÇELEBİ 05/07/1974 Prizona Sincan Murat VARGÜN Germania (reprezintă Aziz Gezik și Enver Güngör) 31514/09 21/04/2009 Nedim ÖZALP 01/04/1963 Prizona Bolu Murat VARGÜN Germania

SECOND SECTION

DECISION

Application no. 20363/07

Mehmet Nesih SARIKAYA against Turkey

and 6 other applications

(see list appended)

The European Court of Human Rights (Second Section), sitting on 24

November 2015 as a Committee composed of:

Paul Lemmens,

President,

Ksenija Turković,

Jon Fridrik Kjølbro,

judges,

and Abel Campos,

Deputy Section Registrar,

Having regard to the above applications lodged on the various dates indicated in the appended table,

Having deliberated, decides as follows:

THE FACTS

A list of the applicants is set out in the appendix. The Turkish Government (“the Government”) were represented by their Agent.

A.

The circumstances of the case

1.

The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows.

2.

The applicants were serving their prison sentences in various establishments at the time of lodging their applications. All of the applicants were prevented by the prison authorities from conducting their telephone conversations in Kurdish. The applicants’ objections before the enforcement judges and their appeals before the assize courts were rejected.

3.

In applications nos. 35306/08 and 37790/08, the applicants were also prevented by the decisions of the prison disciplinary boards from sending letters which were written in Kurdish. The applicants’ objections before the enforcement judges and their appeals before the assize courts in order to set aside disciplinary boards’ decisions were rejected.

4.

In application no. 53408/07, the applicant was also refused by a decision of the prison’s educational committee to receive certain copies of a newspaper and a book which were published in Kurdish. The applicant’s objection before the enforcement judge and his appeal before the assize court in order to set aside disciplinary board’s decision were rejected.

5.

In application no. 20363/07, the applicant applied to the enforcement judge to ensure removal of an alleged restriction on his right to be visited by his friends and certain relatives. His request was rejected by the enforcement judge and subsequently by the assize court based on Section 83 of Law no. 5275.

B.

Relevant domestic law

1.

Regarding the prisoners’ right to telephone conversations

6.

A full description of the domestic law and practice at the relevant time may be found in

Nusret Kaya and Others v. Turkey

(nos.

43750/06, 43752/06, 32054/08, 37753/08 and 60915/08, §§ 22-25, ECHR 2014 (extracts)).

2.

Regarding the prisoners’ right to correspondence

7.

A full description of the domestic law and practice at the relevant time may be found in

Mehmet Nuri Özen and Others v. Turkey

(nos. 15672/08, 24462/08, 27559/08, 28302/08, 28312/08, 34823/08, 40738/08, 41124/08, 43197/08, 51938/08 and 58170/08, §§ 30-34, 11 January 2011).

3.

Regarding the prisoners’ right to receive periodicals

8.

A full description of the domestic law and practice at the relevant time may be found in

Mesut Yurtsever

and Others v. Turkey

(nos.

14946/08, 21030/08, 24309/08, 24505/08, 26964/08, 26966/08, 27088/08, 27090//08, 27092/08, 38752/08, 38778/08 and 38807/08, §§ 78-80, 20 January 2015).

4.

Regarding the competency of the Compensation Commission established by Law no. 6384

9.

A full description of domestic law may be found in

Yıldız and Yanak v.

Turkey

((dec.), no. 44013/07, §§ 9-17, 21 May 2014), and

Özbil v. Turkey

((dec.), no. 45601/09, § 6, 22 October 2015).

COMPLAINTS

10.

The applicants complained of an interference with their right to respect for their correspondence on account of the fact that the prison authorities have restricted their telephone conversations in Kurdish. In applications nos. 35306/08 and 37790/08, the applicants stated that their letters were not posted by the prison administration as they were written in Kurdish. In application no. 53408/07, the applicant complained of an interference with his right to receive information as a book and a newspaper had not been handed over to him in prison. Finally, in application no.

20363/07, the applicant alleged that there had been an unjustified interference with his visiting rights. In connection with their complaints, the applicants relied on Articles 3, 6, 8, 10, 13 and 14 of the Convention.

THE LAW

11.

Having regard to the similarity of the main issues under the Convention in the present cases, the Court decides to join the applications and consider them in a single decision.

12.

The Government noted that following the pilot judgment procedure applied in the case of

Ümmühan Kaplan v. Turkey

(no. 24240/07, 20

March 2012), on 9 January 2013 the Turkish National Assembly enacted Law no.

6384 on the resolution, by means of compensation, of applications lodged with the Court concerning length of judicial proceedings and non-enforcement or delayed enforcement of judicial decisions. The competence of the Compensation Commission was subsequently enlarged by a decree adopted on 10 February 2014, and published in the Official Gazette on 16

March 2014 to examine complaints relating to, among other issues, complaints lodged by detainees/prisoners about the restriction of the right of detainees to correspondence/communicate in a language other than Turkish; and the refusal of the prison authorities to hand over periodicals based on different grounds. In the light of the foregoing, the Government asked the Court to reject the applications for non-exhaustion of domestic remedies, since the applicants had not applied to the Compensation Commission.

13.

The Court observes that, as pointed out by the Government, a new domestic remedy has been established in Turkey. It further recalls that it has already examined similar applications and declared them inadmissible on the ground that the applicants had failed to exhaust domestic remedies, that is to say the new remedy (see

Bozkurt v. Turkey

(dec.),

no.

38674/07, 10

March 2015, concerning restrictions on detainees’ telephone conversations in Kurdish;

Çelik v. Turkey

(dec.), no. 23772/13, 16

June 2015 concerning restriction of detainees’ correspondence in Kurdish and

Özbil v. Turkey

(dec.), no. 45601/09, 29 September 2015, concerning refusal of prison authorities to provide periodicals). In so doing, the Court considered in particular that this new remedy was a priori accessible and capable of offering a reasonable prospect of redress for similar complaints.

14.

As a result, taking into account the Government’s preliminary objection with regard to the applicants’ failure to make use of the new domestic remedy established by Law no. 6384, the Court reiterates its conclusion in the case of

Turgut and Others v. Turkey

((dec.), no.

4860/09, 26

March 2013). It therefore concludes that these complaints should be rejected under Article 35 §§ 1 and 4 of the Convention for non-exhaustion of domestic remedies.

15.

As to the remaining complaint raised by the applicant in application no.

20363/07, the Court notes that having considered the parties’ submissions and in the light of all the material in its possession, it finds that, in so far as the matters complained of are within its competence, they do not disclose any appearance of a violation of the rights and freedoms set out in the Convention or its Protocols. It follows that this part of the application must be declared inadmissible as manifestly ill-founded, pursuant to Article

35 §§ 3 (a) and 4 of the Convention.

For these reasons, the Court, unanimously,

Decides

to join the applications;

Declares

the applications inadmissible.

Done in English and notified in writing on 17 December 2015.

Abel Campos

Paul Lemmens

Deputy Registrar

President

APPENDIX

No.

Application No.

Lodged on

Applicant

Date of birth

Place of residence

Represented by

20363/07

26/04/2007

Mehmet Nesih SARIKAYA

20/04/1971

Rize Prison

Davut ERKAN

Istanbul

42789/07

24/09/2007

Mehmet Murat DEĞER

17/02/1982

Batman

53408/07

07/11/2007

Mehmet Nuri TANIȘ

15/08/1975

Bolu Prison

Murat VARGÜN

Germany

35306/08

04/07/2008

Osman KAPAN

01/01/1965

Bolu Prison

Derya BAYIR

Istanbul

37790/08

22/07/2008

Cemal YILMAZ

04/01/1965

İzmir Prison

Mazlum DİNÇ

Istanbul

18337/09

17/03/2009

Aziz GEZİK

01/05/1979

Address not known

Enver GÜNGÖR

01/01/1982

Elazığ

Mehmet Nur ÇELEBİ

05/07/1974

Sincan Prison

Murat VARGÜN

Germany

(represents Aziz Gezik and Enver Güngör)

31514/09

21/04/2009

Nedim ÖZALP

01/04/1963

Bolu prison

Murat VARGÜN

Germany