SIDEA v. ROMANIA and 8 other applications

RESPONDENT

ROU

HOTĂRÂRE

16.12.2015

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Communicated

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2015
DESCARCĂ: PDF · DOCX

Citează această cauză

SIDEA v. ROMANIA and 8 other applications (CtEDO, 2015)

HUDOC · oficial

Comunicat la 16 decembrie 2015 CUARTĂ SECȚIUNE Cererea nr. 889/15 Lenuța SIDEA împotriva României și alte 8 cereri (a se vedea lista anexată) Reclamanții sunt toți cetățenii români. Detalii personale ale reclamanților, reprezentanții acestora, precum și detalii privind evenimentele și procedurile interne la care au fost părți sunt prezentate în tabelul anexat. Contextul cazurilor și procedurilor penale referitoare la toate reclamantele Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de către reclamante, sunt similare cu cele prezentate în Asociația “21 decembrie 1989” și alții c. România (n. 33810/07 și 18817/08, §§ 12-41, 24 mai 2011) și Alecu și alții c. România , nr. 56838/08 și 80 alte cazuri, §§§ 14, 27 ianuarie 2015. Ele aparțin la același context istoric și se referă la aceleași proceduri penale interne ca cele în cauză în cazurile menționate mai sus. Ele pot fi rezumate după cum urmează. După demonstrații împotriva Guvernului, la 17 Decembrie 1989, după cum a ordonat Nicolae Ceaușescu, Președintele Republicii, operațiunile militare au fost desfășurate la Timișoara și în zilele următoare în alte orașe, provocând numeroase victime civile. 2008 din biroul procurorului militar de la Curtea Înaltă de Cassare și Justiție, „mai mult de 1.200 de persoane au murit, peste 5.000 de persoane au fost rănite și mai multe mii de persoane au fost ilicite private de libertate și supuși unui tratament bolnav”, la București, Timișoara, Reșița, Buzău, Constanța, Craiova, Brăila, Oradea, Cluj-Napoca, Brașov, Târgu Mureș, Sibiu și alte orașe din România. În plus, rezultă din documentele Ministerului Apărării, desclasificate prin decizia Guvernului nr. 94/2010 din 10 februarie 2010, că mii de polițiști, echipați cu tancuri de luptă și alte vehicule armate, au fost desfășurați în București și în alte orașe. În perioada cuprinsă între 17 și 30 decembrie 1989, au folosit cantități considerabile de muniții. Mulți oameni, inclusiv reclamanții sau rudele lor, au fost uciși sau răniți de împușcare în timpul participării la demonstrații împotriva regimului comunist, începând cu 17 decembrie 1989 la Timișoara, și începând cu 21 decembrie 1989 la București, Brașov și alte orașe și orașe din toată țara. Potrivit unui raport din 24 iulie 1990 de către Hotărârea Procurorului Militar ( Hotărârea procuraturilor militare ), în noaptea 21-22 decembrie 1989, „48 de persoane au murit și 150 de persoane au fost rănite la București ca urmare a represiunii violente de către forțele armate, inclusiv prin utilizarea armelor de foc”. Multe victime au fost, de asemenea, ucise sau rănite de focuri de armă după 22 decembrie 1989, data în care a fost depus atunci Șeful de Stat. În Brașov, treizeci și nouă persoane au fost uciși de împușcare în noaptea 22-23 decembrie 1989 și chiar mai mult în zilele următoare. Potrivit unui document intitulat „Concluzii privind rezultatul anchetelor efectuate în legătură cu evenimentele care au avut loc la Brașov în perioada 23-25 decembrie 1989”, prezentat de Guvernul în Asociație „21 Decembrie 1989” și alții c. România caz și redactat de un grup comun de șapte procurori și șapte ofițeri de poliție militară, după anunțul oficial la radio publică și la televiziunea națională pe care dictatura a căzut, forțele militare dispuse pentru apărarea regimului totalitar împotriva manifestanților au fost inițial retrase în baracă și reprezentanții manifestanților au fost capabili să ocupe sediul consiliului județului. După informații cu privire la probabilitatea ca elementele contra-revoluționale ( elemente contra-revoluționare ) să lanseze un atac în seara de 22 Decembrie 1989 Generalul F., comandant al garnisonului Brașov, a fost instruit să coordoneze „acțiunile de apărare” realizările revoluției. El a ordonat 657 de soldați din șase unități militare din baracă. Primele focuri au fost trase în timpul nopții, la aproximativ 3 a.m. În cursul anului 1990 birourile procurorilor militari din București, Brașov, Timișoara, Oradea, Constanța, Craiova, Bacău, Târgu Mureș și Cluj Napoca au deschis anchete privind utilizarea forței și privarea ilegală a libertății în ultimele zile ale lunii decembrie 1989. În mai multe cazuri privind evenimentele din Timișoara și Cluj Napoca, investigațiile au culminat în transferul la instanțe și condamnarea anumitor ofițeri militari de rang înalt (în ceea ce privește reprimarea la Timișoara din 17 decembrie 1989, a se vedea cazul Andru și alții c. România , nr. 22465/03 , §§ 6-47, 8 decembrie 2009). Până în prezent, principala investigație penală privind utilizarea violenței, în special împotriva manifestanților civili, atât înainte, cât și după răsturnarea lui Nicolae Ceaușescu, este încă în așteptare și este subiectul dosarului nr. 97/P/1990. Cele mai importante etape procedurale pot fi rezumate după cum urmează. La 20 septembrie 1995, procurorul S. în biroul procurorilor militari de la Curtea Supremă de Justiție a emis o decizie de discontinuare a procedurilor în cazul nr. 97/P/1990, care a avut în vedere persoanele ucise sau rănite prin focuri de armă. 10. Prin decizia din 7 decembrie 2004, fără a comunica reclamanților, biroul procurorului militar de la Curtea Înaltă de Casare și Justiție a anulat decizia din 20 septembrie 1995, eliberată în cazul nr. 97/P/1990, drept ilegal și nefondat. 11. Prin o decizie a aceleiași zile, și anume 7 decembrie 2004, biroul procurorului militar a ordonat inculparea a 102 de persoane, în esență ofițeri, inclusiv ofițeri de rang înalt, din armată, poliție și forțe de securitate, pentru crimă (articolele 174-176 din Codul Penal), genocid (art. 357 din Codul Penal), tratament inuman (art. 174-176 din Codul Penal) 358 din Codul Penal), încercarea, ajutarea și abținerea în comisioanele acestor infracțiuni și participarea lato sens parte improprie ) în ele, acte comise „în perioada între 21 și 30 decembrie 1989”. Șase civili, inclusiv un fost președinte al României și un fost șef al Serviciului de Informații din România, au fost, de asemenea, acuzați. 12. Mai multe anchete penale cu privire la reprimarea fatală a manifestațiilor din decembrie 1989, care au fost inițial efectuate separat, au fost aderate la ancheta care a fost subiectul cauzei nr. 97/P/1990. 13. Ancheta penală privind evenimentele care au avut loc în timpul nopții din 22-23 decembrie 1989 în Brașov a fost obiectul cauzei nr. 158/P/1990 înaintea procurorului militar Brașov. Prin decizia din 28 decembrie 1994, procedurile în acest caz au fost întrerupte. 14. Prin decizia din 30 august 1999, autoritățile militare de urmărire au anulat decizia din 28 decembrie 1994, din cauza faptului că investigația era incompletă și că nu există dovezi care să justifice exonerarea de la răspundere penală a persoanelor care aveau obligația de a direcționa și de a coordona acțiunile serviciilor [...], astfel încât să mențină controlul situației și să evite pierderea vieții sau a leziunilor persoanelor nevinovate”. 15. Prin decizia din 9 ianuarie 2006, autoritățile de urmărire penală militară au ordonat ca dosarul privind investigația privind reprimarea fatală din Brașov să se alăture cazului nr. 97/P/1990. 16. Prin decizia din 15 ianuarie 2008, autoritățile militare de urmărire la Curtea Înaltă de Casare și Justiție au hotărât să încheie ancheta cu privire la cei șaisprezece acuzați civili (inclusiv un fost președinte al României și un fost șef al Serviciului de Informații din România) din cadrul anchetei care implică personalul militar, și să renunțe la jurisdicția sa în favoarea biroului procurorului de la Curtea Înaltă de Casare și Justiție. 17. Prin o poruncă din 18 octombrie 2010, autoritățile militare în judecată au hotărât să nu inițieze o procedură penală cu privire la actele comise de armată, parțial pentru prescripție și parțial ca nefondate. Investigarea crimelor comise de civili, membri ai gărzilor patriotice, membri ai miliției la 15 aprilie 2011, procurorul-șef din biroul procurorului militar a anulat decizia din 18 octombrie 2010 din cauza faptului că ancheta nu a fost încă finalizată și că nu toate victimele și acuzatorii încă nu au fost identificați. 19. La 18 aprilie 2011, biroul procurorului militar a renunțat la jurisdicția în favoarea biroului procurorului de la Curtea Înaltă de Casare și Justiție, pe motivul că ancheta a avut legătură atât cu civilii, cât și cu militarii. 20. La 9 martie 2012 – după deschiderea publicului în 2010 a informațiilor clasificate din dosarul anchetei penale – cazul a fost reînregistrat în temeiul nr. 270/P/2008, în vederea unei anchete în lumina datelor disponibile recent. 21. După intrarea în vigoare a Noului Cod de Procedură Penală în 2014, jurisdicția asupra cazului a fost renunțată în favoarea biroului procurorului militar și reînregistrată în temeiul nr. 11/P/2014. 22. Această anchetă pare să fie în prezent în așteptare. Procedura civilă privind reclamanții în cererile nos 889/15 și 1199/15 23. La 20 decembrie 2010, reclamanții au deschis proceduri civile împotriva Ministerului de Finanțe Publice din România, cerând prejudiciu moral de 500.000 EUR pe baza dispozițiilor articolului 998-99 din Codul Civil din România (valid la acea dată). Reclamanții au invocat răspunderea statului român pentru lipsa diligencei în investigarea evenimentelor violente din decembrie 1989 și pentru identificarea și pedeapsa celor răspunzători pentru moartea rudei lor apropiate. 24. Prin hotărârea din 14 martie 2012, Curtea de District Hunedoara a respins procedurile deschise de către reclamanții în calitate de nefondate, deoarece nu au demonstrat că sunt îndeplinite cerințele de răspundere a torturilor. 25. Reclamanții au depus un recurs împotriva hotărârii. 26. Prin hotărârea din 1 noiembrie 2012, Curtea de Apel Alba Iulia a permis apelul reclamanților și a anulat hotărârea. Curtea a permis deschiderea procedurii de către reclamanți și a ordonat Ministerului României de Finanțe Publice să plătească reclamanților 5.000 EUR ca prejudiciu moral și RON 5.000, ca costuri și cheltuieli. Curtea a susținut că ancheta penală privind moartea rudei apropiate a reclamanților nu a fost eficace și promptă, conform articolului 2 din Convenție, având în vedere perioada lungă de peste 22 de ani de la moartea rudei apropiate a acestora și faptul că autoritățile nu au implicat reclamanții în procedura penală. Prin urmare, instanța a considerat că s-au îndeplinit condițiile pentru declanșarea responsabilității de tortură a Ministerului de Finanțe Publice din România, și anume existența unei prejudecăți pentru reclamanții, în special suferința extinsă derivată de lipsa unui răspuns în ceea ce privește circumstanțele în care rudele apropiate ale reclamanților au fost uciși și identificarea și pedeapsa celor răspunzători și o legătură cauzală între fapta ilegală și daunele suportate. La 11 martie 2014, Curtea Înaltă de Casare și Justiție a permis recursul Ministerului Finanțelor Publice cu privire la punctele de drept și a susținut hotărârea instanței de primă instanță cu privire la concedierea procedurii civile. Acesta a susținut că nu s-a putut considera că autoritățile de investigare au rămas pasive, deoarece au luat decizii în temeiul dispozițiilor juridice procedurale în vigoare în acel moment și nu au reușit să adopte nicio măsură rezonabilă necesară în interesul unei anchete complete și complexe. Având în vedere faptul că obligația pozitivă impusă statelor în temeiul articolului 2 din Convenție a fost de diligență și nu de rezultat și că baza procedurii civile a făcut trimitere la ancheta penală în curs de deces a rudei apropiate a reclamantului, aceasta a concluzionat că autoritățile nu au comis niciun act ilicit care a provocat un prejudiciu direct reclamanților. În consecință, recursul reclamantului asupra punctelor de drept a fost respins ca nefondat. COMPLAINTE 29. Respectând art. 2 din Convenție, reclamanții se plâng de lipsa unei anchete penale eficace deschise de autoritățile pentru a pedepsi pe cei responsabili pentru înființarea violentă a demonstrațiilor anticomuniste din decembrie 1989 la București și Brașov. 30. Invocând art. 6 § 1 din Convenție, reclamanții se plâng de durata procedurii penale deschise după evenimentele din decembrie 1989 la București și Brașov. Asociația „21 decembrie 1989” și alții împotriva României, nr. 33810/07 și 18817/08, 24 mai 2011), au fost ancheta în cazul actual de către autoritățile interne în încălcarea articolului 2 din Convenție? A fost durata procedurii penale în prezent în încălcarea cerinței de „temp rezonabil” de la art. 6 § 1 din Convenție? Apendice nr. de cerere nr. și Data introducerii Data solicitării Data locului de naștere a reședinței Reprezentat de circumstanțele speciale ale cererii Plaintele care urmează să fie comunicate 889/15 22/12/2014 Lenuța SIDEA 14/06/1955 Deva Ovidiu FILIPESCU Sora unei victime ucise de împușcare în București la 24 decembrie 1989. Partidul în dosarul intern nr. 11/P/2014 (fostul 97/P/1990). 2, 6 § 1 1199/15 22/12/2014 Victoria MAN 07/03/1927 Luduș Ovidiu FILIPESCU Mama unei victime ucise de împușcare în București la 24 decembrie 1989. Partidul în dosarul intern nr. 11/P/2014 (fost 97/P/1990). 2, 6 § 1 18449/15 07/04/2015 Claudiu Ștefan FRÂNCU 10/01/1972 Brașov Fiul unei victime ucise de împușcare în Brașov la 23 decembrie 1989. Partidul în dosarul intern nr. 11/P/2014 (fost 97/P/1990). 2, 6 § 1 18520/15 07/04/2015 Constanța FRÂNCU 01/10/1951 Brașov Veduva a unei victime ucise de împușcare în Brașov la 23 decembrie 1989. Partidul în dosarul intern nr.11/P/2014 (fostul 97/P/1990). 2, 6 § 1 22724/15 05/05/2015 Daniel ALEXE 13/06/1971 Brașov Fiul unei victime ucise de împușcare în Brașov la 23 decembrie 1989. Partidul în dosarul intern nr. 11/P/2014 (fostul 97/P/1990). 2, 6 § 1 28561/15 09/06/2015 Viorel ALEXE 19/07/1966 La Ciotat, Franța Vasile TUDOR Fiu al unei victime ucise de împușcare în Brașov la 23 decembrie 1989. Partidul în dosarul intern nr. 11/P/2014 (fost 97/P/1990). 2, 6 § 1 299928/15 11/06/2015 Ciprian – Gabriel ALEXE 17/04/1975 Roznov Vasile TUDOR Fiu al unei victime ucise de împușcare în Brașov la 23 decembrie 1989. Partidul în dosarul intern nr. 11/P/2014 (fost 97/P/1990). 2, 6 § 1 299946/15 09/06/2015 Cristina DONOSĂ 04/05/1969 Torino, Italia Vasile TUDOR Fiica unei victime ucise de împușcare în Brașov la 23 decembrie 1989. Partidul în dosarul intern nr. 11/P/2014 (fost 97/P/1990). 2, 6 § 1 299949/15 09/06/2015 Rodica ALEXE 26/03/1973 Rosta, Italia Vasile TUDOR Fiica unei victime ucise de împușcare în Brașov la 23 decembrie 1989. Partidul în dosarul intern nr. 11/P/2014 (fost 97/P/1990). 2, 6 § 1