SĂLĂJAN v. ROMANIA and 12 othe cases

RESPONDENT

ROU

HOTĂRÂRE

16.12.2015

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Communicated

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2015
DESCARCĂ: PDF · DOCX

Citează această cauză

SĂLĂJAN v. ROMANIA and 12 othe cases (CtEDO, 2015)

HUDOC · oficial

Comunicat la 16 decembrie 2015 CUARTA SECȚIUNE Cererea nr. 39435/15 Gavril SĂLĂJAN împotriva României și alte 11 cereri (a se vedea lista anexată) DECLARAREA FACTELOR Reclamanții sunt toți cetățenii români. Detaliile personale ale reclamanților, precum și detaliile evenimentelor și procedurilor interne la care au fost părți sunt prezentate în tabelul adăugat. Potrivit comitetului de procuror prezentat în dosarele, reclamanții sunt reprezentați în fața Curții de către dl Vasile Tudor, un avocat care practică în Brașov. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de solicitanți, sunt similare cu cele prezentate în Asociația “21 decembrie 1989” și alții c. România (n. 33810/07 și 18817/08, §§ 12-41, 24 mai 2011). Ele aparțin la același context istoric și se referă la aceleași proceduri penale interne care se confruntă în cazul menționat anterior. Acestea pot fi rezumate după cum urmează. După demonstrații împotriva Guvernului, la 17 Decembrie 1989, cu ordin de la Nicolae Ceaușescu, Președintele Republicii, operațiunile militare au fost desfășurate la Timișoara și în zilele următoare în alte orașe, inclusiv Brașov, care au provocat numeroase victime civile. Potrivit unei scrisori din 5 iunie 2008 de la procurorul militar de la Curtea Înaltă de Casare și Justiție, „mai mult de 1200 de persoane. Oamenii au murit, peste 5.000 de persoane au fost răniți și câteva mii de persoane au fost private ilegal de libertate și supuși unui tratament bolnav”, în București, Timișoara, Reșița, Buzău, Constanța, Craiova, Brăila, Oradea, Cluj, Brașov, Târgu Mureș, Sibiu și alte orașe din România. În plus, aceasta apare din documentele Ministerului Apărării, desclasificat prin decizia nr. 94/2010 din 10 februarie 2010, mii de servitori, echipați cu tancuri de luptă și alte vehicule înarmate, au fost desfășurați în București și în alte orașe. În perioada 17-30 decembrie 1989, au folosit cantități considerabile de muniții. În Brașov, orașul unde evenimentele relevante pentru cererile prezente au avut loc, treizeci și nouă de persoane au fost uciși de împușcături în noaptea nopții 22 Potrivit unui document intitulat „Concluzii privind rezultatul anchetelor efectuate în legătură cu evenimentele care au avut loc la Brașov în perioada 23-25 decembrie 1989”, prezentat de Guvernul în cadrul Asociației „21 decembrie 1989” și alții c. România caz și redactat de un grup comun de șapte procurori și șapte ofițeri de poliție militară, după anunțul oficial la radio publică și la televiziunea națională pe care dictatura a căzut, forțele militare dispuse pentru apărarea regimului totalitar împotriva manifestanților au fost inițial retrase în baracă și reprezentanții manifestanților au fost capabili să ocupe sediul consiliului județului. După informații cu privire la probabilitatea că elementele contra-revoluționale ( elemente contra-revoluționare ) ar lansa un atac, în seara 22 decembrie 1989 Generalul F., comandant al garnizoanei Brașov, a fost instruit să coordoneze „acțiunile de apărare” realizările revoluției. El a ordonat 657 de soldați din șase unități militare din baracă. Primele focuri au fost trase în timpul nopții, la aproximativ 3 a.m. Ancheta penală privind evenimentele care au avut loc în timpul nopții din 22-23 decembrie 1989 la Brașov a fost obiectul cauzei nr. 158/P/1990 înaintea procurorului militar Brașov. Prin decizia din 28 decembrie 1994 a fost întreruptă procedura în acest caz. Prin decizia din 30 august 1999, autoritățile militare de urmărire au anulat decizia din 28 decembrie 1994, din cauza faptului că investigația era incompletă și că nu există dovezi care să justifice exonerarea de la răspundere penală a persoanelor care aveau obligația de a direcționa și de a coordona acțiunile serviciilor [...], astfel încât să mențină controlul situației și să evite pierderea vieții sau a leziunilor persoanelor nevinovate”. În concomitent, cazul nr. 97/P/1990, care se ocupă la nivel național de principala anchetă penală privind utilizarea violenței, în special împotriva manifestanților civili, atât înainte cât și după răsturnarea Nicolae Ceaușescu, a fost în așteptare. Cazul este, până în prezent, încă în așteptare în cazul nr. 11/P/2014 și cele mai importante etape procedurale pot fi rezumate după cum urmează: La 20 septembrie 1995, procurorul S. în biroul procurorilor militari de la Curtea Supremă de Justiție a emis o decizie de discontinuare a procedurilor în cazul nr. 97/P/1990. Prin decizia din 7 decembrie 2004, procurorul militar de la Curtea Înaltă de Casare și Justiție a anulat decizia din 20 septembrie 1995 ca fiind ilegal și nefondat. În aceeași zi, biroul procurorului militar a ordonat inculparea a 102 de persoane, în esență ofițeri, inclusiv ofițeri de rang înalt, de la armată, poliție și forțe de securitate, pentru crimă (articolele 174-176 din Codul Penal), genocid (art. 357 din Codul Penal), tratament inuman (art. 358 din Codul Penal), încercarea, ajutarea și abținerea în comisia acestor infracțiuni și participarea lato sensu participatie improprie ) în ele, acte comise “în perioada 21-30 decembrie 1989 . Șase civili , inclusiv un fost președinte al României și un fost șef al Serviciului de Informații din România , au fost, de asemenea, acuzați. Mai multe anchete penale cu privire la reprimarea fatală a demonstrațiilor din decembrie 1989, care au fost inițial desfășurate separat, s-au alăturat anchetei care era subiectul cauzei nr. 97/P/1990; cazul nr. 158/P/1990 a fost alăturat printr-o decizie din 9 ianuarie 2006 a procurorului militar Brașov. Prin decizia din 15 ianuarie 2008, autoritățile militare de urmărire la Curtea Înaltă de Casare și Justiție au hotărât să încheie ancheta cu privire la cei șaisprezece acuzați civili (inclusiv un fost președinte al României și un fost șef al Serviciului de Informații din România) din cadrul anchetei care implică personalul militar, și să renunțe la jurisdicția sa în favoarea biroului procurorului de la Curtea Înaltă de Casare și Justiție. Prin o ordonanță din 18 octombrie 2010, autoritățile militare judecătorești au hotărât să nu inițieze proceduri penale cu privire la actele comise de către armată, parțial pentru prescripție și parțial ca nefondate. Investigația privind crimele comise de civili, membrii gărzilor patriotice, membrii milicienilor iar personalul penitenciarului a fost retras și jurisdicția a fost renunțată în favoarea autorităților de judecată la Curtea Înaltă de Casare și Justiție. Aceste anchete sunt în prezent în așteptare. COMPLAINT În baza articolului 2 din Convenție, reclamanții se plâng de lipsa unei anchete penale eficace deschise de autoritățile pentru a pedepsi pe cei responsabili pentru a anula violentele demonstrații anticomuniste din decembrie 1989. [GC], nr. 2886/93, ECHR 2000-VII), a fost ancheta în cazul în care autoritățile interne au încălcat art. 2 din convenție? Apendicele cererea nr. și data introducerii Data reclamantului de reședință a locului de naștere Reprezentat prin circumstanțe speciale ale cererii 394335/15 31/07/2015 Gavril SĂLĂJAN 05/08/1956 Brașov Vasile TUDOR Numărul actual: 11/P/2014) 39443/15 31/07/2015 Dan Ilie STOICA 19/07/1970 Brașov Vasile TUDOR Lesionat în explozie de grenade la 24 decembrie 1989, cu dovezi medicale. Partidul în dosarul intern nr. 97/P/1990 (numărul actual: 11/P/2014) 39446/15 31/07/2015 Vasile ISTUDOR 17/01/1948 Brașov Vasile TUDOR Lesionat de foc de armă la 23 decembrie 1989, cu sprijin de probe medicale. Partidul în dosarul intern nr. 97/P/1990 (numărul actual: 11/P/2014) 39449/15 31/07/2015 Viorel CATANA 28/02/1957 Brașov Vasile TUDOR Lesionat de foc de armă pe 23 decembrie 1989, cu sprijin de probe medicale. Partidul în dosarul intern nr. 97/P/1990 (număr actual: 11/P/2014) 39663/15 31/07/2015 Radu CRISTIAN 21/04/1958 Brașov Vasile TUDOR Lesionat de foc de armă pe 23 decembrie 1989, cu sprijinul probei medicale. Partidul în dosarul intern nr. 97/P/1990 (numărul actual: 11/P/2014) 39670/15 31/07/2015 Răzvan Mircea DORIN 17/04/1989 Brașov Vasile TUDOR Son al D.C.T. ucis de foc de armă pe 23 decembrie 1989. Partidul în dosarul intern nr. 97/P/1990 (numărul actual: 11/P/2014) 39672/15 31/07/2015 Bela BEREȘ 27/09/1948 Brașov Vasile TUDOR Lesionat de foc de armă pe 23 decembrie 1989, cu sprijin de probe medicale. Partidul în dosarul intern nr. 97/P/1990 (numărul actual: 11/P/2014) 39674/15 31/07/2015 Lorena Ioana DOBRIN 07/12/1984 Brașov Vasile TUDOR Fiica unui D.C.T. ucis de foc de armă pe 23 decembrie 1989. Partidul în dosarul intern nr. 97/P/1990 (numărul actual: 11/P/2014) 39676/15 31/07/2015 Sorin GEORGESCU 03/09/1964 Brașov Vasile TUDOR Lesionat de foc de armă pe 23 decembrie 1989, cu sprijinul probelor medicale. Partidul în dosarul intern nr. 97/P/1990 (numărul actual: 11/P/2014) 39678/15 31/07/2015 Vasile CIOBAN 18/01/1957 Vama Buzăului Vasile TUDOR Lesionat de foc de armă pe 23 decembrie 1989, cu sprijinul probelor medicale. Partidul în dosarul intern nr. 97/P/1990 (numărul actual: 11/P/2014) 39679/15 31/07/2015 Adrian Valentin GÂSCĂ 01/07/1955 Brașov Vasile TUDOR Lezit de foc de armă pe 23 decembrie 1989, cu sprijinul probelor medicale. Partidul în dosarul intern nr. 97/P/1990 (numărul curent: 11/P/2014) 39682/15 31/07/2015 Emma ȘANDOR 22/01/1955 Brașov Vasile TUDOR Lezit de foc de armă pe 23 decembrie 1989, cu sprijinul probelor medicale. Partidul în dosarul intern nr. 97/P/1990 (număr curent: 11/P/2014)