3d-14/26 — Contestarea actului administrativ

La data de 16 februarie 2026, Pavel Picic a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la contestarea actului administrativ (f. d. 1).

Prin încheierea din 18 mai 2026, Curtea Supremă de Justiție i-a acordat reclamantului un termen de 10 zile de la data recepționării încheierii, pentru a prezenta la Direcția evidență și documentare procesuală a cauzelor civile, comerciale și de contencios administrativ a Curții Supreme de Justiție, cu sediul în municipiul Chișinău, str. Petru Rareș, nr.18, cererea de chemare în judecată în care să fie indicat sediul pârâtului; pretențiile reclamantului; circumstanțele de fapt și de drept pe care reclamantul își întemeiază pretenția; să enumere toate probele pe care reclamantul le deține și le poate prezenta; dovada achitării taxei de timbru în contul Curții Supreme de Justiție.

Încheierea instanței a fost expediată reclamantului prin intermediul oficiului poștal, la adresa de domiciliu indicată în buletinul de identitate și în cererea de chemare în judecată.

La data de 29 mai 2026, Pavel Picic a recepționat încheierea din 18 mai 2026, fapt confirmat prin semnătura aplicată pe avizul de recepție nr.DS8025686655AS coroborate cu informația publică pe pagina web a ÎS „Poșta Moldovei” la rubrica „serviciul on-line de urmărire a expedierii (Track&Trace)”(https://posta.md/ro/track-trace/mailing/DS8025686655AS) (f. d. 10).

Art. 97 din Codul administrativ: 1 „Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Notificarea se face în cazurile prevăzute de lege sau prin dispoziţia autorităţii publice. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaştere a recepţionării; b) notificare prin poştă cu act de notificare; c) notificare prin poştă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poştă electronică sau prin mijloace electronice de comunicaţie dedicate.”

Art. 207 alin. (1), (2) lit. h) și (4) din Codul administrativ: „Instanţa verifică din oficiu dacă sânt întrunite condiţiile pentru admisibilitatea unei acţiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acţiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. Acţiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când cererea de chemare în judecată nu corespunde cerinţelor prevăzute la art.211 alin.(1) şi (2) şi art.212 alin.(1) şi reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanţa de judecată. Declararea acţiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor specificate la alin.(2) lit.f) – h) nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiaşi reclamant cu aceeaşi acţiune.”

Art. 211 alin. (1) din Codul administrativ: „În cererea de chemare în judecată se indică: a) instanţa la care a fost depusă; b) numele şi prenumele sau denumirea reclamantului, domiciliul sau sediul acestuia; dacă reclamantul este o persoană juridică, se indică datele bancare şi codul fiscal; c) numele şi prenumele reprezentantului legal sau împuternicit şi adresa lui, în cazul în care cererea se depune de un reprezentant; d) denumirea pîrîtului în calitate de autoritate publică şi sediul acesteia; e) pretenţiile reclamantului; f) circumstanţele de fapt şi de drept pe care reclamantul îşi întemeiază pretenţia; g) enumerarea tuturor probelor pe care reclamantul le deţine şi le poate prezenta; h) datele despre respectarea procedurii prealabile, dacă o astfel de procedură este prevăzută de lege.

Art. 212 din Codul administrativ: „La cererea de chemare în judecată se anexează: a) copia actului administrativ contestat şi copia deciziei cu privire la cererea prealabilă, dacă legea prevede o astfel de procedură; b) copia actului de identitate al reclamantului persoană fizică sau extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice, dacă reclamantul este persoană juridică; c) documentul care confirmă împuternicirile reprezentantului legal sau împuternicit; d) copii de pe cererea de chemare în judecată şi de pe toate înscrisurile anexate, într- un număr egal cu numărul de participanți la proces; e) dovada achitării taxei de stat şi/sau a taxei de timbru, în cazurile prevăzute în Legea taxei de stat nr.213/2023. 2 Reclamantul poate anexa şi alte înscrisuri la cererea de chemare în judecată.”

Art. 213 din Codul administrativ: „Dacă cererea de chemare în judecată nu corespunde prevederilor art. 211 alin. (1) şi (2) şi ale art. 212 alin. (1), judecătorul stabileşte reclamantului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor. Dacă reclamantul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanţă, cererea se consideră depusă la data iniţială.”

Art. 219 alin. (2) și (3) din Codul administrativ: „Instanţa de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greşelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete şi pentru depunerea tuturor declaraţiilor necesare constatării şi aprecierii stării de fapt. Instanţa de judecată indică asupra aspectelor de fapt şi de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanţii la proces. Instanţa de judecată nu are dreptul să depăşească limitele pretenţiilor din acţiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanţii la proces.”

Art. 2 alin. (1) și (4) din Legea taxei de stat nr. 213/2023: „Taxa de timbru este o sumă de bani care se percepe, o singură dată, de la persoanele fizice şi juridice pentru intentarea unui proces judiciar civil, de contencios administrativ, precum şi pentru fiecare contestaţie împotriva deciziei agentului constatator asupra cauzei contravenţionale atât în primă instanţă, cât şi în căile de atac. Taxa de timbru constituie 200 de lei.”

Art. 195 din Codul administrativ coroborat cu art. 111 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.”

Art. 112 alin. (4) din Codul de procedură civilă: „Dacă actul de procedură trebuie efectuat nemijlocit în instanța judecătorească or în o altă organizație, termenul se consideră expirat la ora care încheie programul lor sau la care încetează operațiunile respective.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege or stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Prin încheierea din 18 mai 2026, Curtea Supremă de Justiție i-a acordat reclamantului un termen de 10 zile de la data recepționării încheierii, pentru a prezenta la Direcția evidență și documentare procesuală a cauzelor civile, comerciale și de contencios administrativ a Curții Supreme de Justiție, cu sediul în municipiul Chișinău, str. Petru Rareș, nr.18: cererea de chemare în judecată în care să fie indicată sediul pârâtului; pretențiile reclamantului; circumstanțele de fapt și de drept pe care reclamantul își întemeiază pretenția; să enumere toate probele pe care reclamantul le deține și le poate prezenta; dovada achitării taxei de timbru în contul Curții Supreme de Justiție. De asemenea reclamantului i s-a explicat că, în cazul în care acesta nu va înlătura neajunsurile în termenul stabilit, acțiunea în contencios administrativ va fi declarată inadmisibilă (f. d. 6-10).

Încheierea instanței a fost expediată reclamantului prin intermediul oficiului poștal, la adresa de domiciliu indicată în buletinul de identitate și în cererea de chemare în judecată. La data de 29 mai 2026, Pavel Picic a recepționat încheierea din 18 mai 2026, ceea ce se confirmă prin semnătura aplicată pe avizul de recepție nr.DS8025686655AS (f. d. 12).

Prin urmare, neîndeplinirea cerințelor minime prevăzute de lege pentru formularea unei cereri de chemare în judecată determină inadmisibilitatea acțiunii. Reclamantul avea obligația de a respecta termenul acordat pentru remedierea acestor deficiențe, iar nerespectarea acestuia nu doar că îi afectează propria poziție procesuală, dar influențează și buna desfășurare a actului de justiție.

În concluzie, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată depuse de Pavel Picic, având în vedere că deficiențele stabilite de instanță, prin încheierea din 18 mai 2026 și neînlăturate de reclamant în termenul acordat prin prisma prevederilor art. 207 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ, duc la declararea acțiunii ca inadmisibilă.

Neîndeplinirea actului de procedură în termenul stabilit de instanță revine exclusiv reclamantului Pavel Picic, care nu a întreprins nicio acțiune procesuală pentru remedierea deficiențelor constatate. Potrivit jurisprudenței CEDO, reclamantul avea obligația de a-și proteja dreptul de acces la instanță și de a corecta neajunsurile în termenul procedural stabilit. În acest context, 4 comportamentul său reflectă o atitudine de rea-credință în exercitarea drepturilor sale procedurale, ceea ce justifică inadmisibilitatea cererii.

Ținând cont de cele expuse şi în temeiul art. 207 alin. (2) lit. h) și 230 din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Pavel Picic împotriva Consiliului Superior al Procuraturii cu privire la contestarea actului administrativ. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 5