- Dosarul nr.
- 3d-62/26
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 13 octombrie 2026
- Părțile
- Picic Pavel v. Consiliul Superior al Magistraturii
- Pe scurt
- Nerespectarea cerintelor instantei de judecata asupra admisibilitatii actiunii in contencios administrativ
3d-62/26 — Contestarea actulului administrativ
ÎNCHEIERE
cu privire la inadmisibilitatea acțiunii în contencios administrativ depuse de Picic Pavel împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la contestarea actului administrativ, Dosarul nr. 3d-62/26 PIGD 2-26062663-01-3d-19052026) Nerespectarea cerințelor instanței de judecată asupra admisibilității acțiunii în contencios administrativ. Achitarea taxei de timbru – condiție obligatorie pentru punerea pe rol a unei acțiuni de contencios administrativ. Actele care în mod obligatoriu trebuie anexate la cererea de chemare în judecată. 13 octombrie 2026 Textul corespunde originalului Examinând în lipsa părților admisibilitatea acțiunii în contencios administrativ depusă de Picic Pavel, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Diana Stănilă, Preşedinte, Ana Cucerescu Elena Croitor, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT
La 18 mai 2026, Pavel Picic a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii prin care a solicitat anularea actului de însoțire cu nr. 1353m/i din 05 mai 2026; anularea hotărârii nr. 155/10 din 07 aprilie 2026.
Prin încheierea din 06 iulie 2026 a Curții Supreme de Justiție, reclamantului Pavel Picic i s-a acordat un termen de 10 zile, calculat de la data primirii încheierii, pentru a remedia neajunsurile cererii de chemare în judecată. Acestea constau în: prezentarea cererii de chemare în judecată, în care să fie indicat pârâtul, pretențiile reclamantului și circumstanțele de fapt și de drept și dovada achitării taxei de timbru, în contul Curții Supreme de Justiție.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
3. Art. 24 alin. (1) din Codul administrativ: „Participanții la procedura administrativă şi procedura de contencios administrativ trebuie să îşi exercite drepturile şi să îşi îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”
Art. 207 alin. (1), (2) lit. h) și (4) din Codul administrativ: „Instanţa verifică din oficiu dacă sânt întrunite condiţiile pentru admisibilitatea unei acţiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acţiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. Acţiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când: cererea de chemare în judecată nu corespunde cerinţelor prevăzute la art. 211 alin. (1) şi (2) şi art. 212 alin. (1) şi reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanţa de judecată. Declararea acţiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor specificate la alin.(2) lit.f) – h) nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiaşi reclamant cu aceeaşi acţiune.”
Art. 212 alin. (1) lit. e) din Codul administrativ: „La cererea de chemare în judecată se anexează: e) dovada achitării taxei de stat şi/sau a taxei de timbru, în cazurile prevăzute în Legea taxei de stat nr.213/2023.”
Art. 213 din Codul administrativ: 1 „Dacă cererea de chemare în judecată nu corespunde prevederilor art. 211 alin. (1) şi (2) şi ale art. 212 alin. (1), judecătorul stabileşte reclamantului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor. Dacă reclamantul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanţă, cererea se consideră depusă la data iniţială.”
Art. 219 alin. (2) și (3) din Codul administrativ: „Instanţa de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greşelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete şi pentru depunerea tuturor declaraţiilor necesare constatării şi aprecierii stării de fapt. Instanţa de judecată indică asupra aspectelor de fapt şi de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanţii la proces. Instanţa de judecată nu are dreptul să depăşească limitele pretenţiilor din acţiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanţii la proces.”
Art. 2 alin. (1) și (4) din Legea taxei de stat nr. 213 din 31 iulie 2023: „Taxa de timbru este o sumă de bani care se percepe, o singură dată, de la persoanele fizice şi juridice pentru intentarea unui proces judiciar civil, de contencios administrativ, precum şi pentru fiecare contestaţie împotriva deciziei agentului constatator asupra cauzei contravenţionale atât în primă instanţă, cât şi în căile de atac. Taxa de timbru constituie 200 de lei.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
9. Completul de judecată subliniază importanța verificării din oficiu a cererii de chemare în judecată pentru a se asigura că toate condițiile legale sunt îndeplinite înainte de a se pronunța asupra fondului cauzei. Această măsură a instanței contribuie la menținerea integrității procesului judiciar și la prevenirea admiterii acțiunilor care nu respectă cerințele legale.
Așadar, respectarea cerințelor legale privind cererea de chemare în judecată este esențială pentru a evita declararea acesteia ca inadmisibilă. În acest context, reclamantul trebuie să corecteze prompt deficiențele procedurale identificate, pentru a preveni apariția unor obstacole în procesul judiciar.
Completul de judecată menționează că, prin încheierea din 03 iulie 2026 a Curții Supreme de Justiție, reclamantului Pavel Picic i s-a acordat un termen de 10 zile, calculat de la data primirii încheierii, pentru a remedia neajunsurile cererii de chemare în judecată. Acestea constau în prezentarea cererii de chemare în judecată, în care să fie indicat pârâtul, pretențiile reclamantului și circumstanțele de fapt și de drept și dovada achitării taxei de timbru, în contul Curții Supreme de Justiție.
La 07 iulie 2026, încheierea menționată a fost expediată reclamantului Picic Pavel, la adresa specificată în cererea de chemare. Potrivit avizului de recepție Picic Pavel a recepționat copia încheierii la 17 iulie 2026.
În termenul acordat de instanța de judecată reclamantul nu a înlăturat neajunsurile cererii de chemare în judecată indicate prin încheierea din 03 iulie 2026. Această omisiune a împiedicat instanța să pregătească cauza 2 pentru dezbaterile judiciare în mod corespunzător, afectând continuarea procesului.
În consecință, completul de judecată statuează că neprezentarea dovezii de achitare a taxei de timbru este o neglijență semnificativă din partea lui Picic Pavel, ceea ce a influențat negativ soluționarea cererii sale.
Completul de judecată evidențiază că art. 207 din Codul administrativ stabilește regulile privind admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ, inclusiv procedurile aplicabile și consecințele care decurg din constatarea inadmisibilității acesteia. Această normă juridică asigură echilibrul între respectarea cerințelor legale și protecția dreptului de acces la justiție.
În primul rând, conform alin. (1), instanța are obligația să verifice din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contencios administrativ. Această verificare, realizată fără a fi necesară solicitarea expresă a vreunei părți, reflectă principiul rolului activ al instanței.
În al doilea rând, alin. (2) lit. h) identifică motivele specifice pentru care o acțiune poate fi declarată inadmisibilă, în special atunci când cererea de chemare în judecată nu îndeplinește cerințele prevăzute la art. 211 alin.(1) și (2) și art. 212 alin. (1) din Codul administrativ. Cerințele respective includ elemente esențiale, cum ar fi specificarea obiectului litigiului, indicarea motivelor de fapt și de drept, propunerea probelor și respectarea termenelor procedurale. Totuși, inadmisibilitatea se aplică doar în cazul în care reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță. Această procedură garantează că reclamantul are oportunitatea de a remedia deficiențele cererii sale înainte de declararea acțiunii ca inadmisibilă.
Astfel, completul de judecată statuează că art. 207 din Codul administrativ oferă un mecanism echilibrat între respectarea cerințelor formale și protecția drepturilor procesuale ale părților. Instanța are un rol activ în verificarea admisibilității și oferă reclamantului timp pentru remedierea deficiențelor. În cazul în care cererea este declarată inadmisibilă, reclamantul are posibilitatea de a o reintroduce, asigurând astfel proporționalitatea și echitatea procedurii judiciare.
În contextul circumstanțelor speței, completul de judecată constată că, în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție, reclamantul nu a prezentat documentul original care confirmă achitarea taxei de timbru în valoare de 200 (două sute) de lei.
În aceste circumstanțe, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată depuse de Picic Pavel. Această decizie se bazează pe faptul că cererea a fost depusă fără prezentarea documentului original care confirmă achitarea taxei de timbru în valoare de 200 de lei. Aceste deficiențe determină declararea acțiunii ca inadmisibilă, în conformitate cu prevederile art. 207 alin. (2) lit.h) din Codul administrativ. 3
Culpa neîndeplinirii actului de procedură în termenul stabilit de instanță revine în totalitate reclamantului Picic Pavel, care nu a întreprins acțiuni procesuale pentru remedierea neajunsurilor. Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), reclamantul avea obligația de a-și proteja dreptul de acces la instanță, corectând deficiențele în termenul procedural prevăzut. În acest context, comportamentul său demonstrează rea-credință în exercitarea drepturilor sale procedurale.
Ținând cont de cele expuse şi în temeiul art. 207 alin. (2) lit. h) și 230 din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Picic Pavel împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la contestarea actului administrativ. Încheierea este irevocabilă. Președinte, Diana Stănilă Judecători Ana Cucerescu Elena Croitor 4