CtEDO 08.02.2016 Auto

CERNEA v. ROMANIA

RESPONDENT
ROU
HOTĂRÂRE
08.02.2016
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Communicated
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2016
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
CERNEA v. ROMANIA (CtEDO, 2016)
HUDOC · oficial

Comunicat la 8 februarie 2016 CUARTA SECȚIUNE Aplicația nr. 7486/12 Vasile Gavril CERNEA împotriva României depusă la 3 noiembrie 2011 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Vasile Gavril Cernea, este un național român, care s-a născut în 1954 și trăiește în Oradea. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum a prezentat reclamantul, pot fi rezumate după cum urmează. La o dată neespecificată în 2000 Procurorul Bihor a deschis o procedură penală împotriva reclamantului și un alt co-acusat pentru luarea mităi și pentru abuzul de funcție împotriva interesului public. Agenția pentru capitalizarea activelor de stat din București („BACSA”) s-a alăturat procedurii penale deschise împotriva reclamantului ca parte civilă care solicită recuperarea presupuselor daune suportate de stat ca urmare a acțiunilor reclamantului. La 29 noiembrie 2000, Procurorul Bihor a întrerupt procedura penală inițiată împotriva reclamantului și co-acusată din cauza faptului că nu s-a comis niciun act ilegal. La 10 ianuarie 2001, procurorul ierarhic atașat Biroului Procurorului Bihor a anulat decizia de 29 Noiembrie 2000 cu propunerea sa și a ordonat reluarea procedurii penale împotriva reclamantului și a co-acusatului său. La 16 august 2002, Oficiul Procurorului Bihor a confiscat (asiparator sectrut) ) toate activele mobile și imobile ale reclamantului până la acoperirea concomitentă a supușilor daune suportate de BACSA, și anume 27,863,805,105 lei români (ROL) (aproximativ 1.758.753 dolari SUA (USD) ). La 29 august 2002, Procurorul Bihor a inculpat reclamantul și co-acusatul său și a trimis cazul lor la judecată. La 13 februarie 2006, Curtea județului Bihor a examinat cazul reclamantului cu privire la meritul și l-a achitat pentru abuz de funcție împotriva intereselor publice. Cu toate acestea, l-a condamnat pentru a lua mită și l-a condamnat la trei ani de închisoare, suspendat. În plus, a confiscat ROL 68.008.000 (USD 4.292) de la reclamant și l-a ordonat să plătească USD 1.758.753 în daune aduse BACSA. În plus, instanța a menținut măsura de confiscare impusă pe activele reclamantului la 16 august 2002. La 19 septembrie 2006, Curtea de Apel din Oradea a permis, în fond, apelurile reclamantei și ale co-accusatelor sale, a anulat hotărârea din 13 februarie 2006 și a remis cazul în fața instanței de reexaminare a primei instanțe. La 8 aprilie 2010, Curtea județului Bihor a examinat cazul reclamantului cu privire la meritul și l-a achitat pentru abuzul de funcție împotriva intereselor publice. Cu toate acestea, acesta l-a condamnat pentru a lua mită și l-a condamnat la trei ani de închisoare, suspendat. În plus, a respins reclamațiile civile ale BACSA împotriva reclamantului. În consecință, instanța a ridicat măsura de confiscare impusă pe activele sale la 16 august 2002. La 23 noiembrie 2010, Curtea de Apel Oradea a respins apelurile părților și a susținut hotărârea instanței de primă instanță. Reclamantul, co-acusatul său și BACSA au apelat în privința punctelor de drept (recurse ) împotriva hotărârii. Prin o hotărâre finală din 4 mai 2011, Curtea de Casație a permis, în parte, recursul reclamantului cu privire la punctele de drept și a închis procedura penală deschisă împotriva lui pentru a lua mită din cauza faptului că răspunderea sa penală pentru infracțiunile menționate anterior a devenit limitată la timp. Curtea a susținut părțile rămase din hotărârile pronunțate de instanțele inferiore. Prezenta dispoziție a fostului Cod de Procedură Penală din România privind provocările împotriva măsurilor preventive (concursarea măsurii asiguratorii ), și anume art. 168, este descrisă în Rosengren c. România (dec.), nr. 70786/01, 4 mai 2006. Articolele 370 și 385 din fostul Cod de Procedură Penală română prevede că apelul și apelul asupra punctelor de drept au un efect suspensiv atât pentru infracțiunile, cât și pentru membrele civile ale procedurii. COMPLAINTĂ Reclamantul se plâng în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție cu privire la lungimea necorespunzătoare a procedurii penale deschise împotriva sa. Reclamantul se plânge, în fond, în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția, că a avut pierderi substanțiale deoarece nu a putut elimina în mod liber bunurile sale mobiliare și imobile timp de aproape nouă ani după declanșarea activelor sale în timpul procedurii penale deschise împotriva lui. Lungimea procedurii penale a fost deschisă împotriva reclamantului în acest caz în încălcarea cerinței de „temps rezonabil” de la art. 6 § 1 din Convenție? A existat o ingerință în dreptul reclamantului la bucurarea pașnică a bunurilor în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1, care rezultă din confiscarea activelor sale pentru o perioadă de peste opt ani? A fost necesară această interferență pentru a controla utilizarea proprietăților în conformitate cu interesul general? În special, a impus o sarcină individuală excesivă reclamantului (Immobiliare Saffi v. Italia, [GC], nr. 22774/93, § 59, ECHR 1999-V)?

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă