AFFAIRE PORCEL TERRIBAS ET AUTRES c. ESPAGNE

RESPONDENT

ESP

HOTĂRÂRE

08.03.2016

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Violation de l'article 6 - Droit à un procès équitable (Article 6 - Procédure pénale;Article 6-1 - Procès équitable)

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2016
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

AFFAIRE PORCEL TERRIBAS ET AUTRES c. ESPAGNE (CtEDO, 2016)

HUDOC · oficial

Secțiunea a treia din STRASBURG 8 martie 2016 Această hotărâre este definitivă. Această hotărâre poate fi supusă unor modificări de formă. În cauza Purcell Terribas și alții c. Spania, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), care se află într-un comitet compus din Helen Keller, președinte, Johannes Silvis, Alena Poláčková, judecători, și Marialena Tsirli, adjunctă a secțiunii, După ce a deliberat în camera Consiliului la 9 februarie 2016, a luat hotărârea, adoptat la această dată de procedură La originea cauzei se află o cerere (n 475/53/13) îndreptată împotriva Regatului Spaniei și din care patru resortisanți ai acestui stat (a se vedea lista din anexă) ( . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . La 16 iulie 2013, Curtea a sesizat Curtea în temeiul articolului 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ( La 7 octombrie 2013, cererea a fost comunicată guvernului. ÎN FAVOAREA CIRCONSTANCES DE LA L Acestea din urmă printr-o hotărâre contradictorie pronunțată la 12 iulie 2010 după ce au avut loc audieri publice în cursul căreia au fost audiați reclamanții, judecătorul penal nr. 3 din Grenada i-a acuzat pe aceștia din urmă de un delict de corupție urbanistică, în sensul articolului 320 alineatul (2) din Codul penal Acest articol pedepsește autoritățile publice care, conștiente de proiectele de urbanism, le aprobă sau le votează aprobarea. Judecătorul de primă instanță a considerat în special că (...) în ceea ce privește acuzații M.A.P.T., D.R.G., J.P.F. și F.S.O.M., (...) nu a fost suficient stabilit, după aprecierea mijloacelor de probă administrate, existența elementului de fapt sau subiectiv necesar pentru tipul de [penal], care (...) necesită existența de dol, adică, de la indemanare deliberată și deplina conștiință a actului realizat. (...). Prin urmare, este necesar să se acuze [inculpații] Pentru a ajunge la concluzia sa, judecătorul a informat, de asemenea, avocatul municipiului Armilla (Grenade), secretarul său general și șeful departamentului d Acuzatorul și procurorul au făcut apel. Acesta din urmă a solicitat să se țină o audiență, astfel încât instanța de apel să poată auzi martorii care își declaraseră declarația în fața judecătorului penal 3. L din Grenada a considerat că nu a fost necesar să se ia o hotărâre în instanță, în măsura în care, în orice caz, ea nu era competentă să reproducă la o nouă recuperare mijloacele de probă administrate în mod corespunzător de instanța a quo La 28 iulie 2011, la din Grenada a făcut o hotărâre prin care declara că reclamanții erau vinovați de infracțiunea prevăzută în art. 320 alin. (2) din Codul penal. În hotărârea sa, audiencia s-a referit la mărturiile aduse în fața judecătorului penal nr. 3 din Grenada și a considerat că (...) atunci când [inculpații] au votat, erau conștienți că comportamentul lor nu era corect din punct de vedere juridic (...) Nu avem nici o îndoială că inculpații au votat conștient de dreptul [urbanistic]. Împotriva acestei hotărâri reclamanții au depus o cerere de declarare a nulității. Invocând art. 24 Õ 1 din Constituție, ei se plângeau de lipsa de audiență publică la apel, în timp ce condamnarea lor a avut loc după o examinare a cauzei de fapt și de drept. Audiencia Provincial a respins cererea printr-o decizie din 30 ianuarie 2012, considerând că principiile de imprimantă și de contradicție au fost respectate în recurs. 10. Reclamanții au formulat o acțiune în fața Tribunalului Constituțional. Printr-o decizie din 23 ianuarie 2013, înalta instanță a declarat acțiunea inadmisibilă. În măsura în care obiecțiunile se referă la fondul hotărârii la Audiencia Provencial și privind decizia de respingere a cererii în nulitate, Înalta Instană a constatat că nu a existat nicio încălcare a Constituiei. În ceea ce privește t ă ț ii întemeiat pe lipsa de c o n d i ț i e a t ă ț ii, Tribunalul Constitu ț i o n al e nota că in t e n ț ii nu l-au invocat în procedura prealabilă și l-a respins pentru neobosirea căilor de a c ț i un ea internă. 11. La 3 aprilie 2013, Curtea Supremă a respins cererea și a confirmat motivele refuzului de a respinge decizia amgaro II. DREPTUL ȘI PRACTICA INTERNE PERTINENTE Constitution Articol Orice persoană are dreptul de a obține protecția efectivă a judecătorilor și tribunalelor pentru a-și exercita drepturile și interesele legitime, fără ca aceasta să fie în nici un caz pusă în imposibilitatea de a se apăra. De asemenea, orice persoană are dreptul la un judecător de drept comun stabilit în prealabil de lege, la apărare și la asistență din partea unui avocat, la informare cu privire la acuzațiile aduse împotriva sa, la un proces public fără întârzieri nejustificate și cu respectarea tuturor garanțiilor, la utilizarea mijloacelor de probă pertinente pentru apărarea sa, la neincriminarea sinelui, la necondamnare și la presupusa vinovăție (...) Codul penal art. 320 alineatul (1): autoritatea sau funcționarul public care, în mod conștient, informează în mod favorabil [despre] proiectele de construcție sau [de] concesiunea de permise care încalcă normele de urbanism în vigoare va fi pedepsită cu pedeapsa stabilită la art. 404 din acest cod, precum și la [o pedeapsă] de șase luni la doi ani de închisoare sau o amendă de douăsprezece până la douăzeci și patru de luni. (2) Aceeași pedeapsă este prevăzută pentru orice autoritate sau funcționar public care, prin sine sau în calitate de membru al unui organ colegial, a aprobat sau a votat conștient în favoarea aprobării proiectelor de urbanism (...) menționate anterior Codul de procedură penală art. 791 § În cazul în care memoriile de depunere a cererii [din rejudecare] sau declarațiile conțin o propunere de probă sau solicită reproducerea unei înregistrări, instanța va decide admisibilitatea cererii în termen de trei zile și, dacă este cazul, îi va cere grefierului să stabilească o dată pentru comunicarea publică. De asemenea, va fi posibil să se țină o audiere în cazul în care, din oficiu, la cererea unei părți, instanța consideră că este necesar pentru stabilirea unei convingeri întemeiate a Tribunalului Constituțional Hotărârea 230/2002, din 9 decembrie 2002, pe baza hotărârii din 16 mai 2002 a acestui Tribunal (...), precum și a jurisprudenței Curții de la Strasbourg în cauzele Ekbatani c. Suedia, Cooke c. Austria, Stefanelli c. Saint-Marin, Constantinescu c. România și Tierce și alții c. San Marino , [se poate concluziona că] cerința garanției [îndeplinirii unei audieri publice] în fața instanței de apel depinde de specialitățile procedurii în cauză. (...) [În special], aprecierea probelor cu caracter documentar nu necesită ca reclamantul să se afle în persoană în fața instanței de recurs (...). Pe de altă parte, audiencia Provincial nu poate, fără desfășurarea unei audieri, să aprecieze din nou o dovadă cu caracter personal, și anume depunerea unui martor sau a unui acuzat. Într-adevăr, acest lucru ar fi contrar principiilor de publicitate, de imprimantă și de contradicție, care fac parte din dreptul la un proces cu toate garanțiile îndreptățite privind violarea dispozițiilor art. 6 alin. Fără a fi ascultate în cursul unei audieri publice, ei vor decide la art. 6 alineatul (1) din Convenție, ale căror părți relevante sunt astfel formulate Orice persoană are dreptul la o audiere echitabilă a cauzei sale (...) de către o instanță (...) care va decide (...) asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptată împotriva ei. Cu privire la admisibilitatea Tezei părților 14. Guvernele scot la iveală neobosirea căilor de atac interne și le reproșează reclamanților că nu au solicitat și nici nu au ținut o instanță judecătorească sau administrarea de probe în cadrul recursului la recurs în fața Tribunalului Constituțional din 23 ianuarie 2013. În ceea ce le privește, reclamanții nu au fost la originea acțiunii de recurs, interjudecată de partea pârâtă și de procurorul public, deoarece aceștia s-au limitat să prezinte memorii pentru a contesta aceste acțiuni de recurs formulate împotriva acestora. În acest sens, ei atrag atenția asupra incoerenței de a le cere să solicite să aibă loc o ședință publică în măsura în care hotărârea pronunțată de instanța penală nr. 3 din Grenada a ajuns la concluzia achitarea lor. În acest sens, nu se specifică care sunt căile de atac pe care ar fi trebuit să le utilizeze reclamanții pentru a-și ridica pretențiile și constată că: rezultă din conținutul cererii de declarare a nulității depuse de reclamanți împotriva hotărârii din 28 iulie 2011, care figurează în dosar, pe care le-au ridicat în acest sens din lipsa de motivare. 17. Pe de altă parte, Curtea constată că, în ceea ce-l privește, procurorul public a solicitat să aibă loc o ședință pentru a se asigura că audierea martorilor care au depus mărturie în fața judecătorului penal nr. 3 de grenadă a respins cererea, pe motiv că nu era competentă să reproducă mărturii corect auzite de instanța a quo 18. În lumina argumentelor de mai sus, Curtea consideră că reclamanții au epuizat căile de atac de care dispuneau în dreptul intern pentru a-și ridica cauza, în conformitate cu cerințele prevăzute la art. 35 alineatul (1) din convenție. Curtea constată, pe de altă parte, că nu este în mod evident întemeiat greșit în sensul articolului 35 alineatul (3) litera (a) din convenție și că nu se confruntă cu niciun alt motiv de nevinovăție. Prin urmare, acest lucru trebuie declarat admisibil. Pe fondul Tezei părților 20. Guvernul apreciază că, în hotărârea sa, la a respectat în totalitate faptele declarate dovedite de judecătorul penal, modificarea efectuată limitată la o chestiune pur juridică, și anume dacă cel care votează în favoarea unui proiect urbanistic, deși este conștient de ilegalitatea sa, poate fi considerat responsabil prin concurența unui dol direct din partea sa. Prin urmare, nu era necesar să se țină o audiență publică în acest caz. 21. La rândul lor, reclamanții se plâng că au fost condamnați de instanța de apel pe baza unor dovezi cu caracter personal, cum ar fi declarațiile celor trei martori, fără a ține o audiere publică. După o nouă apreciere a acestor probe care nu ar fi respectat principiile de immediatitate și de contradictoriu, audiencia Provincial concluzionează, spre deosebire de judecător a quo , în privința existenței elementului juridic al infracțiunii de corupție urbanistică.Evaluarea Curții Principii Generale 22. În ceea ce privește principiile generale relevante în speță, Curtea face trimitere la punctele 36-38 din Hotărârea Lacadena Calero c. Spania 23002/07, 22 noiembrie 2011). Aplicarea acestor principii în speță 23. Curtea subliniază că prezenta cauză se bazează pe aceeași problematică ca cea prezentată în hotărârea Valbuena Redondo c. Spania 21460/08, 13 decembrie 2011). 24. Curtea constată că . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Prin urmare, pentru a determina dacă a avut loc o încălcare a articolului 6 din Convenție, acesta a luat în considerare rolul de "audiencia" și natura chestiunilor de care avea nevoie. În celelalte cauze examinate de Curte privind aceeași problematică (a se vedea, pentru toți, Hotărârea Valbuena Redondo , citată anterior), Curtea a statuat că este necesar să se ia o hotărâre judecătorească în cazul în care instanța judecătorească din acțiunea în cauză a efectuat o nouă apreciere a faptelor estimate dovedite în primă instanță și le reconsidere mai departe de considerațiile strict de drept. În astfel de cazuri, o hotărâre în cunoștință de cauză înainte de a ajunge la o hotărâre cu privire la vinovăția reclamantului (a se vedea Hotărârea Igual Coll c. Spania , nr. 37496/04 , § 36, 10 martie 2009). 26. În concluzie, va trebui să se decidă, având în vedere circumstanțele specifice ale fiecărui caz în speță, dacă instanța responsabilă cu judecarea cauzei a procedat la o nouă apreciere a faptelor (a se vedea, de asemenea, Spinu c. România, n 32030/02, § 55, 29 aprilie 2008). din Grenada, pentru a ajunge la o nouă interpretare juridică a comportamentului inculpaților, se pronunță asupra unor circumstanțe subiective care îi privesc, și anume conștiința lor de la data acordării permiselor urbanistice (punctul 7 de mai sus). Acest element subiectiv a fost decisiv în stabilirea vinovăției inculpaților. Într-adevăr, infracțiunea de corupție urbană impune ca acuzatul să acționeze intenționat. După ce au ținut o audiență publică în cursul căreia au fost audiați reclamanții, precum și mai mulți martori, judecătorul penal a considerat că această cerință subiectivă cu privire la infracțiunea în cauză nu era îndeplinită. Audiencia Provencial a, în ceea ce o privește, a concluzionat că există o astfel de intenționalitate a reclamanților, fără a fi efectuat la aprecierea directă a mărturiilor reclamanților și în contradicție cu concluziile instanței judecătorești din statul membru în cauză. În special, contrar judecătorului a quo , Comisia a considerat că depozițiile celor trei angajați ai municipalității ar trebui interpretate ca implicând în mod clar reclamanții în comisia pentru infracțiuni, în măsura în care cunoștințele lor privind permisele de urbanism nu prezentau nici o îndoială. Această nouă apreciere a elementului subiectiv al infracțiunii de corupție urbanistică este efectuată fără ca reclamanții să fi avut posibilitatea de a fi auziți personal pentru a contesta, printr-o examinare contradictorie, noua apreciere efectuată de către Audiencia provincial 28. Argumentele de mai sus permit Curții să observe că instanța de apel a reinterpretat faptele declarate dovedite și a efectuat o nouă calificare juridică, fără a respecta cerințele principiului "immediat" (a se vedea, a inverso Bazo González c. Spania, n 30643/04, § 36, 16 decembrie 2008). În această privință, trebuie să se constate că, în cazul în care inculpanța unui tribunal se referă la elemente subiective (cum ar fi, în speță, existența unei incriminări), nu este posibil să se procedeze la aprecierea juridică a comportamentului inculpaților fără a fi încercat în prealabil să se demonstreze realitatea acestui comportament, ceea ce implică în mod necesar verificarea inculpaților cu privire la faptele care le sunt imputate ( Lacadena Calero, citată anterior, punctul 47). 29. În lumina celor de mai sus, Curtea concluzionează că, în speță, domeniul de aplicare al examinării efectuate de către alienatia făcea necesară audierea reclamanților în ședință publică. Prin urmare, a existat o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din Convenție în această privință. II. PRIVIND APLICAREA ARTICOLULUIUI 41 DIN CONVENȚIA 30. În conformitate cu art. 41 din Convenție, În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei P ă r ț i contractante nu permite să se dea ștearsă ^ i ^ i ^ i ^ i , pe deplin, consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții care, dacă este cazul, acordă o satisfacție echitabilă. Pagubă 31. Reclamanții solicită anularea hotărârii pronunțate la 28 iulie 2011 de către Audiencia Provencial de Grenada. Subsidiar, ei solicită 100 000 EUR fiecare pentru prejudiciul moral pe care l-ar fi suferit. 32. În cazul în care se constată o încălcare, reclamanții pot solicita răspunderea patrimonială a statului sau răspunderea pentru eroarea judiciară. 33. Curtea nu percepe o legătură de cauzalitate între încălcarea constatată și prejudiciul material pretins și respinge această cerere. Întradevăr, aceasta nu ar putea specula cu privire la rezultatul la care Curtea ar fi ajuns dacă ar fi autorizat desfășurarea unei audieri publice (a se vedea hotărârea Igual Coll În schimb, Comisia consideră că reclamanții au suferit un prejudiciu moral. Având în vedere circumstanțele cauzei și hotărând pe o bază echitabilă, astfel cum prevede art. 41 din convenție, aceasta decide să dea fiecărui solicitant suma de 6 400 EUR pentru prejudiciul moral. Comisioane și cheltuieli de judecată 34. De asemenea, reclamanții solicită 12 176,24 EUR fiecare, suma corespunzătoare cheltuielilor de procedură pe care le-au fost condamnate să plătească în fața instanțelor interne. 35. În ceea ce privește cheltuielile de avocatură, în ceea ce privește înțelepciunea Curții pentru a stabili suma. 36. Guvernul solicită respingerea acestor revendicări. 37. Potrivit jurisprudenței Curții, un solicitant nu poate obține rambursarea cheltuielilor și cheltuielilor sale de judecată decât în măsura în care se stabilesc realitatea, necesitatea și caracterul rezonabil al ratei lor. În plus, cheltuielile judiciare nu pot fi recuperate decât în măsura în care se referă la încălcarea constatată. În cazul de față, Curtea constată că tribunalul nu a justificat rambursarea sumelor aferente cheltuielilor de procedură. În cele din urmă, Curtea constată că a fost furnizată nici o notă de cauză a unui avocat. Prin urmare, având în vedere lipsa documentelor aflate în posesia sa și jurisprudența sa, Curtea respinge cererea prezentată de reclamanți în acest sens. Interese moratorii 38. Curtea consideră că este oportun să se stabilească rata dobânzii moratorii pe rata dobânzii a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene plus trei puncte procentuale. PRIN CES MOTIVE, CURTEA, LA L pe care statul pârât trebuie să le plătească fiecărui solicitant, în termen de trei luni, suma următoare 400 EUR (șase mii patru sute de euro) pentru daune morale de la data expirării termenului menționat și până la data de plată, această sumă va crește de la o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene care se aplică în această perioadă, plus trei puncte procentuale resping cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. În limba franceză, apoi comunicat în scris la 8 martie 2016, în temeiul articolului 77 alineatul (2) și al articolului 3 din Regulamentul de procedură al Curții. Marialena Tsirli Helen Keller Grefier Adjunct Președinte ANEXA Miguel Ángel TERRIBAS s-a născut în 1947 și locuiește în Armilla. Francisco de Sales OCAÑA MORALES s-a născut în 1952 și locuiește în Los Ogíjars. José PÉREZ FLORES s-a născut în 1956 și locuiește în Armilla. Dina ROMERO GÓMEZ s-a născut în 1968 și locuiește în Armilia.