CtEDO 05.04.2016 Auto

CASE OF SAVIĆ AND OTHERS v. SERBIA

RESPONDENT
SRB
HOTĂRÂRE
05.04.2016
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation of Article 6 - Right to a fair trial (Article 6 - Constitutional proceedings;Article 6-1 - Reasonable time)
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2016
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
CASE OF SAVIĆ AND OTHERS v. SERBIA (CtEDO, 2016)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA TERZĂ CAUZĂ DE SAVI ȘI ALȚII v. SERBIA (Aplicații nr. 22080/09, 56465/13, 73656/14, 75791/14, 626/15, 629/15, 634/15 și 1906/15) HOTĂRÂREA STRASBOURG 5 aprilie 2016 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Savić și alții c. Serbia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), șederea ca comitet al: George Nicolaou, Președintele, Branko Lubarda, Pere Pastor Vilanova, judecători și Marialena Tsirli, grefierul adjunct al secțiunii, care a deliberat în privat la 15 martie 2016, pronunță următoarea hotărâre, adoptată la acea dată: PROCEDIU Cazul a fost originat în opt cereri (nus. 22080/09, 56465/13, 73656/14, 75791/14, 626/15, 629/15, 634/15 și 1906/15) împotriva Serbiei depuse cu Curtea în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”). Reclamanții erau toți cetățenii sârbi și alte detalii personale și relevante ale acestora și sunt prezentate în apendicele prezentei hotărâri. Guvernul sârb (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dna Vanja Rodić. La 9 martie 2015, cererile au fost comunicate guvernului. Guvernul s-a opus examinării cererii de către un comitet. După examinarea obiecției guvernului, Curtea respinge acest lucru. FACTE CIRCUMSTANTELE CAUZULUI Reclamanții se plângeau de lungimea excesivă a diferitelor proceduri penale și civile în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție. Toate reclamanții au obținut decizii ale Curții Constituționale a Serbiei, care au constatat o încălcare a dreptului lor la o audiere în timp rezonabil și le-au acordat anumite sume în ceea ce privește prejudiciile morale suferite (a se vedea apendicele la prezenta hotărâre). HOTĂRÂREA AUTORIZAREA DECIZIELOR Având în vedere subiectul similar al cererilor, Curtea consideră oportun să le examineze împreună într-o hotărâre unică. II. ÎNCĂLCAREA ALEGATĂ A ARTICOLUL 6 § 1 AL CONVENȚIEI Reclamanții se plângea că durata procedurii penale și civile în cauză era incompatibilă cu cerința de „tempă motivabilă” și se bazează pe art. 6 § 1 din convenție, care se menționează după cum urmează: art. 6 § 1 „În determinarea drepturilor și obligațiilor sale civile sau a oricărei acuzații penale împotriva lui... toți au dreptul la o ... audiție într-un timp rezonabil de [a] ... tribunal ...” Admisibilitatea Guvernului a susținut că reclamanții nu au putut pretinde că au fost victime ale presupusei încălcări (a se vedea punctul 12 de mai jos). 10. Curtea consideră că obiecția guvernului este strâns legată de substanța plângerii reclamanților și, prin urmare, trebuie să fie aderată la fondul fondului. 11. Curtea constată, în continuare, că această plângere nu este în mod manifestant nepotrivit în sensul articolului 35 § 3 litera (a) din Convenție. Nu este inadmisibilă din alte motive. Prin urmare, aceasta trebuie declarată admisibilă. Guvernul a susținut că, întrucât toate reclamanții au obținut hotărâri din partea Curții Constituționale, au pierdut astfel statutul de victimă. În opinia Guvernului, constatarea unei încălcări și atribuirea compensației pentru prejudiciile morale suferite constituie o soluție suficientă pentru încălcarea dreptului reclamanților la o audiție într-un timp rezonabil. 13. Reclamanții nu sunt de acord. 14. Curtea reamintește că statutul unei reclamante în calitate de „victima” în sensul articolului 34 din Convenție depinde de faptul că autoritățile interne au recunoscut, fie în mod expres, fie în substanță, presupusa încălcare a Convenției și, dacă este necesar, a furnizat un recurs adecvat în legătură cu aceasta. Numai atunci când sunt îndeplinite aceste condiții, natura subsidiară a mecanismului de protecție a Convenției nu permite examinarea unei cereri (a se vedea Vidaković c. Serbia (dec.) nr. 16231/07, § 24 mai 2011; Cocchiarella c. Italia [GC], nr. 64886/01, § 71, CEDH 2006 V; și Cataldo c. Italia (dec.), nr. 45656/99, 3 iunie 2004). 15. În acest sens, Curtea constată că Curtea Constituțională a constatat că dreptul reclamanților la o audiere a fost încălcat într-un termen rezonabil (a se vedea punctul 6 de mai sus), recunoaștend astfel că încălcarea s-a plâns și, în mod eficient, satisfacând prima condiție prevăzută în jurisprudența Curții. 16. Statutul victimei reclamanților depinde atunci de faptul că remedierea acordată a fost adecvată și suficientă având în vedere satisfacția prevăzută la art. 41 din Convenție (a se vedea Dubjaková c. Slovacia (dec.), nr. 67299/01, 19 octombrie 2004). 17. În acest sens, Curtea reamintește că, în cazurile de lungime a procesului, una dintre caracteristicile unei reparații suficiente, care pot elimina statutul de victimă al litigantului, se referă la suma acordată. Această sumă depinde, în special, de caracteristicile și eficacitatea remediului. Astfel, statele care, la fel ca Serbia, au optat pentru un remediu conceput atât pentru a accelera procedurile, cât și pentru a permite compensații sunt libere de atribuire a sumelor care, în timp ce sunt mai mici decât cele acordate de Curte, nu sunt irazonabile (a se vedea Cocchiarella c. Italia [GC], citată mai sus, §§ 96, 97). 18. În prezent, Curtea Constituțională, în plus față de concluzia menționată privind o încălcare, a declarat că reclamanții au dreptul la diferite sume de prejudiciu moral solicitate (denumite în apendicele prezentei hotărâri). 19. În ceea ce privește sumele reale acordate reclamanților, Curtea constată că compensațiile acordate în prezent sunt semnificativ mai scăzute față de sumele acordate pentru întârzieri comparabile în jurisprudența Curții. Acesta ar sublinia, în acest sens, importanța acordării unei sume rezonabile de o justă satisfacție în sistemul intern pentru remedierea în cauză care trebuie considerată eficace în temeiul Convenției. Cu toate acestea, dacă suma acordată poate fi considerată rezonabilă, este evaluată în lumina tuturor circumstanțelor cazului. Acestea includ nu doar durata procedurii în cazul specific, ci valoarea atribuirii judecat în funcție de standardul de viață în statul în cauză, și faptul că, în general, în cadrul sistemului național de compensare va fi acordat și plătit mai prompt decât ar fi cazul în cazul în care această chestiune a fost hotărâtă de Curte în temeiul articolului 41 din Convenție. 20. Având în vedere materialul din dosare și având în vedere circumstanțele specifice ale cauzelor, Curtea consideră că sumele atribuite reclamanților nu pot fi considerate suficiente și, prin urmare, sunt constituite în cazul unei soluții adecvate pentru încălcările suferite. 21. Prin urmare, Curtea concluzionează că reclamanții nu și-au pierdut statutul de victime în sensul articolului 34 din Convenție. Obiecția guvernului în acest sens trebuie, prin urmare, respinsă. 22. Având în vedere cele de mai sus și, în special, constatarea Curții cu privire la statutul de victimă al reclamantelor, Curtea concluzionează că în prezent durata procedurii a fost excesivă și nu a îndeplinit cerințele de „tempă rațională”. 23. Prin urmare, a existat o încălcare a articolului 6 § 1 din Convenție. III. ALTE VIOLĂȚII ALEGATE A CONVENȚIEI 24. Unele reclamante au formulat, de asemenea, alte plângeri în temeiul diferitelor articole ale Convenției. 25. Curtea consideră că, având în vedere tot materialul în posesie și în măsura în care chestiunile care se plânge sunt de competența sa, aceste plângeri nu dezvăluie nicio apariție a unei încălcări a drepturilor și libertăților prevăzute în Convenția sau în Protocolurile sale. 26. Rezultă că această parte a cererilor este evident nefondată și trebuie respinsă în conformitate cu art. 35 §§ 3 și 4 din Convenție. IV. APLICAREA ARTICOLULUI 41 AL CONVENȚIEI 27. art. 41 din Convenție prevede: „Dacă Curtea constată că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocolelor sale, și dacă dreptul intern al Înaltei Parte contractanți în cauză permite numai reparații parțiale, Curtea oferă, dacă este necesar, satisfacție echitabilă părții vătămate.” 28. Reclamanții au solicitat diverse sume în ceea ce privește prejudiciile morale suferite de fiecare dintre acestea. Sumele solicitate sunt indicate în tabelul anexat. Reclamanții au solicitat, de asemenea, diverse sume în ceea ce privește prejudiciile materiale și pentru costurile juridice suportate în cadrul procedurii în fața Curții. 29. Guvernul a considerat că sumele solicitate sunt excesive. 30. Curtea constată că reclamanții nu au demonstrat că presupusul prejudiciu material a fost de fapt cauzat de durata procedurii în fața instanțelor interne și nu dispune de o legătură de cauzalitate între încălcarea constatată și prejudiciile materiale presupuse. Prin urmare, respinge cererile reclamanților pentru prejudiciu material. 31. Doamna Dragica Kostić (depunerea nr. 56465/13) nu a formulat nici o cerere pentru prejudiciu moral. Cu toate acestea, ea a solicitat 1000 EUR în ceea ce privește costurile și cheltuielile suportate în fața Curții. Având în vedere cele de mai sus, Curtea consideră că ar trebui acordată numai costuri și cheltuieli. 32. Respectând faptul că a avut la dispoziție documentele în posesie și jurisprudenței sale (a se vedea Nemet c. Serbia) , nr. 22543/05, 8 decembrie 2009), Curtea consideră că este rezonabil atribuirea sumelor indicate în tabelul adăugat în ceea ce privește daunele și costurile și cheltuielile morale, mai puțin oricare și toate sumele care ar fi putut fi deja plătite în acest sens la nivel intern. Curtea consideră oportun ca rata dobânzii implicite să se bazeze pe rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene, la care ar trebui adăugate trei puncte procentuale. Pentru aceste motive, TRIBUNALUL, UNANIMOUS, decide să se alăture cererilor; se alăture obiecției guvernului în ceea ce privește statutul de victimă al reclamantului și îl respinge; plângerile privind durata excesivă a procedurii civile/criminale admisibile și restul cererilor inadmisibile; declară că a existat o încălcare a articolului 6 § 1 din Convenție; deține litera (a) faptul că statul pârât trebuie să plătească reclamanților, în termen de trei luni, sumele indicate în tabelul adăugat în ceea ce privește daunele și costurile și cheltuielile morale, precum și orice impozit care poate fi taxabil pentru aceste sume, care urmează să fie convertit în moneda statului interesat la rata aplicabilă la data decontare, după deducerea sumelor care ar fi putut fi deja plătite pe această bază; (b) că, de la expirarea celor trei luni menționate mai sus, până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe sumele de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de neîndeplinire plus trei puncte procentuale. Adoptat în limba engleză și notificat în scris la 5 aprilie 2016, în conformitate cu art. 77 §§ 2 și 3 din Regulamentul de procedură. Marialena Tsirli George Nicolaou Președintele secretar adjunct APENDIX Nr. cerere No. Data introducerii Data solicitării de naștere Data locului de naștere a reședinței Reprezentat prin începutul procedurii Sfârșitul procedurii Lungimea totală și numărul de cazuri începând cu 3 martie 2004 (data în care a intrat în vigoare Convenția) Detalii privind hotărârea Curții Constituționale; doar satisfacția a acordat prejudiciu moral solicitate în euro Sumele acordate pentru prejudiciu moral și costurile și cheltuielile per reclamant în euro (Plus orice impozit care poate fi imputabil reclamanților.) [1] 22080/09 14/04/2009 Vidan SAVI 03/01/1963 Smederevo 03/03/2004 (23/12/2002) 06/06/2012 8 ani și 3 luni 2 nivele de competență Už-6732/2012 din 30 octombrie 2014 400 Euros 15.000 2.200 56465/13 30/08/2013 Dragica KOSTI 73656/14 04/11/2014 Gordana KURLAGIδ 12/05/1964 Užice Verica DULOVI îi-ulafić 14/07/2005 02/02/2012 6 ani și 6 luni 2 nivele de competență Už-5848/2011 din 17 aprilie 2014 300 Euros 10 000 2,800 75971/14 27/11/2014 Romeo VUČENOV 03/04/1980 Futog Dejana SPASOJEVI 2500 626/15 10/12/2014 Rodoljub GRUJIδ 26/06/1955 Čačak Radenko GLAVONJI 05/08/2004 23/09/2011 7 ani și 1 lună 2 nivele de competență Už-6019/2011 din 29 mai 2014 300 Euro 1,000 1,500 629/15 10/12/2014 Vlajko STIŠOVIć 15/05/1963 Čačak Radenko GLAVONJI 05/08/2004 23/09/2011 7 ani și 1 lună 2 nivele de competență Už-6019/2011 din 29 mai 2014 300 Euros 1000 1,500 634/15 10/12/2014 Čačak Radenko GLAVONJIδ 05/08/2004 23/09/2011 7 ani și 1 lună 2 nivele de competență Už-6019/2011 din 29 mai 2014 300 Euro 1,000 1.500 1906/15 10/12/2014 Boriša JOVANOVI Mai puțin orice sume care ar fi putut fi deja plătite pe această bază la nivel intern

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2016-11-08
0,97
CASE OF PROHASKA PRODANIĆ AND OTHERS v. SERBIA
THIRD SECTION CASE OF PROHASKA PRODANIĆ AND OTHERS v. SERBIA (Applications nos. 63003/10, 20441/11 and 3931/14 ) JUDGMENT STRASBOURG 8 November 2016 This judgment is final but it may be subject to editorial revision. In the case of Prohaska
CtEDO 2017-04-11
0,96
CASE OF BOROVIĆ AND OTHERS v. SERBIA
THIRD SECTION CASE OF BOROVIĆ AND OTHERS v. SERBIA (Applications nos. 58559/12 and 3 others – see appended list) JUDGMENT STRASBOURG 11 April 2017 This judgment is final but it may be subject to editorial revision. In the case of Borović an
CtEDO 2018-10-09
0,95
CASE OF KNEŽEVIĆ AND OTHERS v. SERBIA
THIRD SECTION CASE OF KNEŽEVIĆ AND OTHERS v. SERBIA (Applications nos. 54787/16 and 6 others – see appended list) JUDGMENT STRASBOURG 9 October 2018 This judgment is final but it may be subject to editorial revision. In the case of Knežević
CtEDO 2016-11-08
0,95
CASE OF ŠILOVIĆ v. SERBIA
THIRD SECTION CASE OF ŠILOVIĆ v. SERBIA (Application no. 32883/08) JUDGMENT STRASBOURG 8 November 2016 This judgment is final but it may be subject to editorial revision. In the case of Šilović v. Serbia, The European Court of Human Rights
CtEDO 2016-09-20
0,95
BABIĆ v. SERBIA
THIRD SECTION DECISION Application no. 11260/14 Vladimir BABIĆ against Serbia The European Court of Human Rights (Third Section), sitting on 20 September 2016 as a Committee composed of: Pere Pastor Vilanova, President, Branko Lubarda, Geor
Sursă