CASE OF CHUMAK v. UKRAINE

CASE OF CHUMAK v. UKRAINE (CtEDO, 2016)

CAUZUL CU CHUMAK UKRAINE (Declarația nr. 60790/12) JUDGMENT STRASBOURG 19 mai 2016 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Chumak c. Ucraina, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Cintima secțiune), ședința în calitate de comitet compus din: André Potocki, președinte, Ganna Yudkivska, Síofra O’Leary, judecători și Milan Blaško, secretar adjunct al secțiunii, După deliberarea în particular la 26 aprilie 2016, pronunța următoarea hotărâre, care a fost adoptată la data respectivă: PROCEDURA Cazul a fost originat într-o cerere (n. 60790/12) împotriva Ucrainei depusă la Curte în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) de un național ucrainean, dl Mykhaylo Mykhaylovych Chumak („reclamantul”), în septembrie 2012. Guvernul Ucrainean („ Guvernul”) a fost reprezentat de agenți succesivi. La 11 septembrie 2014 plângerile privind durata și eficacitatea anchetei privind decesul soției solicitante, precum și durata examinării cererii sale civile în contextul procedurii penale și după ce acestea au fost comunicate guvernului și restul cererii a fost declarată inadmisibilă în temeiul articolului 54 § 3 din Regulamentul de procedură. Având în vedere observațiile Guvernului și având în vedere jurisprudența sa bine stabilită în ceea ce privește obiectul cererii (a se vedea, de exemplu, Reus și alții c. Ucraina [Comitetul], nr. 40587/07, § 29, 16 octombrie 2014), Curtea consideră oportună examinarea cererii într-un comitet de trei judecători în temeiul articolului 28 din convenție. CIRCUMSTĂRILE CAUZULUI Reclamantul s-a născut în 1975 și locuiește în Shostka. La 13 noiembrie 2003 soția reclamantului a murit ca urmare a unui accident de trafic cauzat de dl V. a cărei mașină s-a colizionat cu un transport de cal în care soția reclamantului călătoria. Poliția a examinat locul accidentului imediat. Examinarea medicală a dlui V. a fost efectuată și pe 17 ani. Noiembrie 2003 Departamentul de Poliție din districtul Shostka a instituit o anchetă penală asupra accidentului de trafic rutier. La 27 decembrie 2003, după o serie de examene medicale forense și pe baza mărturiilor martorilor, ofițerul de anchetă a încheiat procedura penală pe motiv că a fost imposibil să se stabilească cine a fost responsabil pentru accident. Februarie 2004 Ofițerul de investigație al Departamentului de Poliție din districtul Shostka a hotărât să relueze investigația din cauza incompletității sale și a necesității de a efectua alte acțiuni de investigație. Între februarie 2004 și aprilie 2005 mai multe șase decizii de a întrerupe procedura penală pentru lipsa de corpus delicti în acțiunile șoferului au fost luate (la 5 februarie, 5 martie, 15 aprilie, 17 august, 7 octombrie, 23 decembrie 2004). Toate acestea au fost ulterior anulate și procedurile penale au fost redeschise prin deciziile de poliție a Departamentului de Poliție din districtul Shostka (la 3 martie și 1 aprilie, 11 iunie, 6 octombrie, 10 noiembrie 2004, 1 Martie 2005) în ceea ce privește incompletitatea anchetei, aceasta din urmă a făcut referire, în special, la eșecul ofițerilor solicitanți să pună la îndoială martorii suplimentare și să concilieze discrepanțe de fapt între concluziile experților și conturile unor martori, încheierea examinărilor tehnice, inclusiv reconstruirea evenimentelor. 10. Iulie 2004 reclamantul a fost recunoscut ca fiind o victimă și un reclamant civil în cazul penal și în ianuarie 2005 el a depus o cerere civilă, cerând compensații pentru prejudiciu material și nepecuniare în contextul procedurii penale. 11. La 27 aprilie 2005 Ofițerul de poliție al Departamentului de Poliție din districtul Shostka a instituit proceduri penale împotriva șoferului auto V. La 1 Iulie 2005 inculparea împotriva domnului V. a fost pregătită de Procurorul din districtul Shostka. La iulie 2005, cazul penal a fost depus la Curtea Locală din Shostka pentru a fi examinată cu privire la fondul. La 29 În august 2005, Curtea Locală de Shostka a permis cererea procurorului și a hotărât că cazul ar trebui trimis pentru anchetă suplimentară Biroului Procurorului districtului de Shostka din cauza incompletității anchetei. 12. La 18 martie 2006, Departamentul de Poliție District de Shostka a încheiat procedurile împotriva domnului V. pentru lipsa de dovezi de implicare a acestuia în infracțiuni. Martie 2007 procurorul a anulat rezoluția cu privire la încheierea procedurii în acest caz, după ce a constatat că era necesară ancheta suplimentară. 13. La 19 aprilie 2007, investigatorul Oficiului Procurorului Shostka a încheiat procedura penală împotriva domnului V. pentru lipsa de dovezi împotriva lui. La 1 În iulie 2008, această rezoluție a fost anulată și cazul a fost trimis pentru anchetă suplimentară. 14. La 24 iulie 2008, Procurorul Shostka a instituit o procedură penală împotriva dlui V. La 11 august 2008, cauza penală a fost depusă Curții Locale Shostka pentru a fi examinată cu privire la fondul. 15. La 12 martie 2011, Curtea Locală Shostka a condamnat dl. V. până la cinci ani de închisoare combinată cu o interdicție de conducere timp de trei ani și a acordat leziuni pecuniare și nepecuniare reclamantului și altor victime (doi persoane au fost rănite în accidentul de trafic). 16. La 28 iulie 2011, Curtea de Apel sumy a anulat hotărârea din 12 martie 2011, a încheiat procedura penală și a amnestit dl. La 29 august 2011, reclamantul a instituit o procedură civilă separată împotriva dlui 18. La 29 martie 2012, Curtea Civilă și Penală Specializată Superioră a susținut hotărârea instanței de apel în cauza penală împotriva dlui V. 19. La 8 Curtea Civilă și Penală Specializată Superioră a Ucrainei a susținut hotărârea Curții de Apel Sumy din 15 august 2012 permițând cererea civilă a reclamantului și ordonarea plății de prejudiciu material și nepecuniare legate de moartea soției sale în valoare de UAH 10,774.32. Se pare că hotărârea Curții de Apel nu a fost pe deplin pusă în aplicare din cauza lipsei de fonduri a domnului V. și a imposibilității vânzării proprietăților sale. La 28 noiembrie 2014, decizia a fost parțial pusă în aplicare și reclamantul a fost plătit prejudiciu material și nepecuniare în valoare de 1,942. II UAH. RELEVANT HOTĂRÂREA DOMESTICĂ 20. Dispozițiile relevante ale dreptului intern pot fi găsite în hotărârile din cauza Muravskaya c. Ucraina (nr. 249/03, §§ 35-36, 13 noiembrie 2008) și Igor Shevchenko c. Ucraina (nr. 22737/04, § 31, 12 ianuarie 2012). PRESUPUSA ÎNCĂLCARE A ARTICOLUL 2 DE CONVENȚIE 21. Reclamantul s-a plâns că ancheta asupra circumstanțelor decesului soției sale a fost lungă și ineficace, care se bazează pe articolele 2 și 13 din Convenție. Nikolay Volkogonov și Igor Volkogonov c. Ucraina , nr. 40525/05, § 48-49, 28 noiembrie 2013). Această dispoziție, în măsura în care este relevant, se citește după cum urmează: „1. Dreptul tuturor la viață este protejat prin lege...” Admisibilitate 23. Curtea remarcă că plângerea nu este evident nefondată în sensul articolului 35 § 3 (a) din Convenție, subliniază, de asemenea, că nu este inadmisibilă din alte motive, prin urmare, trebuie declarată admisibilă. Guvernul a susținut că nu a existat nicio încălcare a Convenției, deoarece autoritățile competente au stabilit în mod corespunzător și îndeaproape circumstanțele decesului soției solicitante și persoana responsabilă a fost identificată și condamnată. Potrivit Guvernului, durata procedurii penale este rezonabilă având în vedere circumstanțele prezentului caz. În special, Guvernul a susținut că investigarea cazului a fost complicată de faptul că două vehicule conduse de diferite persoane au fost implicate în accidentul de trafic și, prin urmare, a fost necesară efectuarea unor examene numeroase și costisitoare. 26. Curtea reiterează că investigația pentru a fi eficace trebuie să fie capabilă să conducă la identificarea și pedeapsa celor responsabile, care nu este o obligație de rezultat, ci una dintre mijloacele (a se vedea Gongadze c. Ucraina , nr. 34056/02, CEDH 2005 XI). O investigație efectuată de o autoritate imparțială și care este promptă, completă și deschisă rudelor decedaților trebuie considerată eficientă (a se vedea Kats și alții c. Ucraina , nr. 29971/04 § 113-116, 18 decembrie 2008). 27. În ceea ce privește faptele prezentului caz, Curtea constată, în primul rând, că o perioadă semnificativă, de 8 ani și 5 luni, a decurs între data decesului soției solicitante într-un accident de trafic (la 13 noiembrie 2003) și data deciziei finale care vizează stabilirea circumstanțelor relevante (29 Martie 2012). Curtea reiterează că o întârziere substanțială în ceea ce privește identificarea cauzei decesului, cu excepția cazului în care este justificată de circumstanțe obiective, poate submina în sine încrederea publicului în menținerea statului de drept și, prin urmare, susține o problemă în temeiul Convenției (a se vedea, de exemplu, Prinda c. Ucraina, nr. 10904/05, §§ 48-57, 31 iulie 2012 Merkulova c. Ucraina, nr. 21454/04, §§ 50-51, 3 martie 2011, Sergiyenko c. Ucraina , nr. 47690/07, § 52-53, 19 aprilie 2012 . Acest lucru este cu atât mai mult în cazul în care ancheta este caracterizată, ca în acest caz, prin întreruperea repetată și redeschiderea anchetei ca urmare a insuficienței măsurilor luate de către ofițerii solicitanți (a se vedea, de exemplu, Dudnyk c. Ucraina , nr. 17985/04 , § 36, 10 decembrie 2009; Oleynikova v. Ucraina , nr. 38765/05 , § 81 , 15 decembrie 2011; Zubkova v. Ucraina , nr. 3660/08 , § 40 , 17 octombrie 2013 și Pozhyvotko v. Ucraina , nr. 42752/08 , § 40 , 17 octombrie 2013) și marcat de deteriorarea progresivă a probelor (a se vedea , de exemplu , Khaylo v. Ucraina , nr. 39964/02 , § 68 , 13 noiembrie 2008 și Antonov v. Ucraina , nr. 28096/04 , § 50, 3 În ceea ce privește jurisprudența bine stabilită a Curții și circumstanțele prezentului caz, Curtea consideră că, având în vedere durata procedurii și modul în care au fost conduse, autoritățile competente nu au efectuat o anchetă eficace privind moartea soției reclamantei. 29. 2 din Convenția. II. VIOLAREA ALEGATĂ A ARTICOLUL 6 1 AL CONVENȚIEI 30. Reclamantul s-a plâns cu privire la durata examinării cererii sale civile. El s-a referit la art. 6 1, care se menționează după cum urmează: „În determinarea drepturilor și obligațiilor sale civile ... fiecare are dreptul la o audiere într-un timp rezonabil de [a] ... tribunal ...” Admisibilitatea 31. Curtea constată că plângerea nu este în mod evident nefondată în sensul art. 35 lit. (a) din Convenție și că nu este inadmisibilă din alte motive. Prin urmare, aceasta trebuie declarată admisibilă. Reclamantul s-a plâns că durata procedurii privind reclamația sa civilă în contextul procedurii penale și în continuare a fost irazonabilă. 33. Guvernul a contestat această afirmație. În special, Guvernul a susținut că perioada care urmează să fie luată în considerare a început la 29 august. 011, data la care reclamantul a instituit o cerere civilă separată în fața Curții Locale din Shostka. În această înțelegere și având în vedere că atunci când observațiile guvernului au fost prezentate la 29 decembrie 2014 decizia Curții de Apel din 15 august 2012 nu a fost pusă în aplicare, Guvernul a considerat că procedura a durat doar 3 ani și 4 luni. 34. Curtea remarcă că reclamantul și-a depus în primul rând reclamația civilă în contextul procedurii penale. Întrucât această afirmație a fost lăsată în cele din urmă nedeterminată în acest context, el a depus-o ulterior cu o instanță civilă. Astfel, cele două seturi de procedură de mai sus se referă la aceeași afirmație. Atât instanța penală, cât și instanța civilă au fost invitate să revizuiască aceleași fapte pe baza aceleași probe. Prin urmare, Curtea consideră că ar fi nepotrivit separarea acestor proceduri și evaluarea separată a duratei lor. 35. Curtea observă că perioada relevantă a început la 5 În ianuarie 2005, în cazul în care reclamantul a depus o cerere civilă, care solicită compensare pentru prejudiciu material și nepecuniare în cadrul procedurii penale și a încheiat cu decizia finală a Curții Civile și Penale Specializate Superiore din Ucraina, dată la 8 ianuarie 2013. Prin urmare, se concluzionează că determinarea cererii civile a reclamantului a durat 8 ani înainte de trei niveluri de competență. 36. Curtea reiterează că raționalitatea duratei procedurii trebuie evaluată în funcție de circumstanțele cauzei și în ceea ce privește următoarele criterii: complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului și faptul că autoritățile relevante (a se vedea Svetlana Naumenko c. Ucraina nr. 41984/98, § 77, 9 noiembrie 2004). 37. Curtea a constatat frecvent încălcări ale articolului 6 1 din Convenție în cazurile care pun la punct probleme similare cu cele din acest caz (a se vedea Fedina c. Ucraina citată mai sus). 38. După examinarea tuturor materialelor prezentate în acest caz, Curtea consideră că Guvernul nu a prezentat niciun fapt sau argument capabil de a-l convinge să ajungă la o concluzie diferită în acest caz. Având în vedere jurisprudența sa bine stabilită în această privință, Curtea consideră că, în cazul instantaneu, durata procedurii a fost excesivă și nu a îndeplinit cerința de „temps rezonabil”. 39. Prin urmare, s-a încălcat articolul III. APLICAȚIA ARTICOLUL 41 AL CONVENȚIEI 40. art. 41 din convenție prevede: „Dacă Curtea constată că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocolelor sale, și dacă dreptul intern al Înălțimei Parte contractanți în cauză permite numai reparații parțiale, Curtea permite, dacă este necesar, să ofere satisfacție echitabilă părții vătămate.” 41. Daune 41. Reclamantul a solicitat 50.000 euro (EUR) în ceea ce privește daunele nepecuniare. 42. 43. Curtea, acționând în echitate, acordă reclamantului 6 000 EUR în ceea ce privește daunele nepecuniare. Costuri și cheltuieli 44. Reclamantul a solicitat, de asemenea, 80 de hryvnias (UAH) (3 EUR) în taxele poștale suportate în cazul său. 45. Guvernul nu a formulat comentarii asupra acestei chestiuni. 46. Curtea consideră că este rezonabil să atribuie reclamantului suma solicitată, anume 3, în ceea ce privește cheltuielile poștale. Dobânzile implicite 47. Curtea consideră că rata dobânzii implicite ar trebui să se bazeze pe rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene, la care ar trebui adăugate trei puncte procentuale. plângerile prevăzute la articolele 2 și 6 1 privind durata și eficacitatea anchetei privind decesul soției solicitante și durata examinării cererii sale civile admisibile; deține că a existat o încălcare a articolului 2 din convenție; deține că a existat o încălcare a articolului 6 1 din convenție; deține litera (a) că statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni, următoarele sume, care urmează să fie convertite în moneda statului interesat la rata aplicabilă la data decontare: (i) 6000 EUR (sex mii de euro), plus orice impozit care poate fi taxabil, în ceea ce privește daunele nepecuniare; (ii) 3 EUR (3 euro) în ceea ce privește cheltuielile poștale; (b) că de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe sumele de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumprire plus trei puncte procentuale; respinge restul cererii reclamantului pentru o justă satisfacție. Adoptat în limba engleză și notificat în scris la 19 mai 2016, în conformitate cu art. 77 §§ 2 și 3 din Regulamentul Curții. Milan Blaško André Potocki Președintele adjunct al grefierului

FIFTH SECTION

CASE OF

CHUMAK

v.

UKRAINE

(Application no. 60790/12)

JUDGMENT

STRASBOURG

19 May 2016

This judgment is final but it may be subject to editorial revision.

In the case of Chumak v. Ukraine,

The European Court of Human Rights (Fifth Section), sitting as a Committee composed of:

André Potocki,

President,

Ganna Yudkivska,

Síofra O’Leary,

judges,

and Milan Blaško,

Deputy Section Registrar,

Having deliberated in private on 26 April 2016,

Delivers the following judgment, which was adopted on that date:

PROCEDURE

1.

The case originated in an application (no.

60790/12) against Ukraine lodged with the Court under Article

34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) by a Ukrainian national, Mr

Mykhaylo Mykhaylovych Chumak (“the applicant”), on

5

September

2012.

2.

The Ukrainian Government (“the Government”) were represented by successive Agents.

3.

On 11

September

2014 the complaints concerning the length and effectiveness of the investigation into the death of the applicant’s wife, and the length of examination of his civil claim within the context of the criminal proceedings and after them were communicated to the Government and the remainder of the application was declared inadmissible pursuant to Rule

54 §

3 of the Rules of Court.

4.

Having regard to the Government’s observations and in view of its well-established case-law as regards the subject-matter of the application (see, for example,

Reus and Others v. Ukraine

[Committee], no. 40587/07, §

29, 16 October 2014), the Court considers it appropriate to examine the application in a Committee of three judges pursuant to Article 28 of the Convention.

THE FACTS

I.

THE CIRCUMSTANCES OF THE CASE

5.

The applicant was born in 1975 and lives in Shostka.

6.

On 13 November 2003 the applicant’s wife died as a result of a traffic accident caused by Mr

V. whose car collided with a horse-drawn carriage in which the applicant’s wife was travelling. The police examined the scene of the accident immediately. The medical examination of Mr V. was also conducted.

7.

On 17

November 2003 the Shostka District Police Department instituted a criminal investigation into the road traffic accident.

8.

On 27

December 2003, after a number of forensic medical examinations and on the basis of witnesses’ testimonies, the investigative officer terminated the criminal proceedings on the ground that it was impossible to establish who was responsible for the accident. On 4

February 2004 the investigative officer of the Shostka District Police Department decided to resume the investigation on account of its incompleteness and the necessity to conduct further investigative actions.

9.

Between February 2004 and April 2005 six more decisions to discontinue the criminal proceedings for lack of

corpus delicti

in the driver’s actions were taken (on 5 February, 5 March, 15 April, 17 August, 7 October, 23

December 2004). All of them were subsequently quashed and the criminal proceedings have accordingly been reopened by decisions of the Police Officer of the Shostka District Police Department (on 3

March and 1

April, 11

June, 6

October, 10

November 2004, 1

March 2005) with reference to the incompleteness of the investigation. The latter authority referred, in particular, to the failure of the inquiring officers to question additional witnesses and to reconcile factual discrepancies between the experts’ conclusions and the accounts of some witnesses, the completion of technical examinations, including reconstruction of the events.

10.

On 11

July 2004 the applicant was recognised as being a victim and a civil plaintiff in the criminal case and on

5

January

2005 he lodged a civil claim, seeking compensation for pecuniary and non-pecuniary damage within the context of the criminal proceedings.

11.

On 27

April 2005 the Police Officer of the Shostka District Police Department instituted criminal proceedings against the car driver Mr

V. On 1

July 2005 the indictment against Mr

V. was prepared by the Shostka District Prosecutor’s Office. On

5

July

2005 the criminal case was referred to the Shostka Local Court for consideration on the merits. On 29

August 2005 the Shostka Local Court allowed the prosecutor’s request and decided that the case should be remitted for additional investigation to Shostka District Prosecutor’s Office on account of the incompleteness of the investigation.

12.

On 18

March 2006 the Shostka District Police Department terminated the proceedings against Mr

V. for lack of evidence of his involvement in the crime. On 20

March 2007 the prosecutor quashed the resolution regarding the termination of the proceedings in the case, having found that additional investigation was required.

13.

On 19

April 2007 the investigator of the Shostka Prosecutor’s Office terminated criminal proceedings against Mr

V. for lack of evidence against him. On 1

July 2008 this resolution was quashed and the case was remitted for additional investigation.

14.

On 24

July 2008 the Shostka Prosecutor’s Office instituted criminal proceedings against Mr

V. On 11

August 2008 the criminal case was referred to the Shostka Local Court for consideration on the merits.

15.

On 12

March 2011 the Shostka Local Court sentenced Mr

V. to five years’ imprisonment combined with a driving ban for three

years and awarded pecuniary and non-pecuniary damage to the applicant and other victims (two more persons were injured in the traffic accident).

16.

On 28

July 2011 the Sumy Court of Appeal quashed the judgment of 12

March 2011, terminated the criminal proceedings and amnestied Mr

V. It also left civil claims without examination, indicating that they could be examined in the context of civil proceedings.

17.

On 29

August 2011 the applicant instituted separate civil proceedings against Mr

V.

18.

On 29

March 2012 the Higher Specialised Civil and Criminal Court upheld the decision of the appellate court in the criminal case against Mr V.

19.

On 8

January 2013 the Higher Specialised Civil and Criminal Court of Ukraine upheld the decision of the Sumy Court of Appeal of 15

August 2012 allowing the applicant’s civil claim and ordering payment of pecuniary and non-pecuniary damages relating to his wife’s death in the amount of UAH

10,774.32. It appears that the decision of the Court of Appeal has not been fully enforced due to lack of funds of Mr

V. and the impossibility of selling his property. On 28

November 2014 the decision was partly enforced and the applicant was paid pecuniary and non

‑

pecuniary damages in the amount of UAH

1,942.

II.

RELEVANT DOMESTIC LAW

20.

The relevant provisions of domestic law can be found in the judgments in the cases of

Muravskaya v. Ukraine

(no. 249/03, §§

35-36, 13

November 2008), and

Igor Shevchenko v. Ukraine

(no.

22737/04, §

31, 12

January 2012).

THE LAW

I.

ALLEGED VIOLATION OF ARTICLE

2 OF THE CONVENTION

21.

The applicant complained that the investigation into the circumstances of his wife’s death had been lengthy and ineffective. He relied on Articles 2 and 13 of the Convention.

22.

The Court, which is master of the characterisation to be given in law to the facts of the case, finds that the complaint at issue falls to be examined only under Article

2 of the Convention (see,

Nikolay Volkogonov and Igor Volkogonov v. Ukraine

, no. 40525/05, § 48-49, 28 November 2013). This provision, in so far as relevant, reads as follows:

“1.

Everyone’s right to life shall be protected by law...”

A.

Admissibility

23.

The Court notes that the complaint is not manifestly ill-founded within the meaning of Article 35 § 3

(a) of the Convention. It further notes that it is not inadmissible on any other grounds. It must therefore be declared admissible.

B.

Merits

24.

The applicant alleged that the State authorities had fallen short of their obligation to effectively investigate the death of his wife, which had occurred in a traffic accident.

25.

The Government submitted that there had been no violation of the Convention, as the competent authorities had properly and thoroughly established the circumstances of the applicant’s wife’s death and the responsible person had been identified and sentenced. According to the Government, the length of the criminal proceedings was reasonable in the light of the circumstances of the present case. In particular, the Government alleged that the investigation of the case was complicated by the fact that two vehicles driven by different persons were involved in the traffic accident, and, therefore, it was required to conduct numerous and costly examinations.

26.

The Court reiterates that the investigation in order to be effective must be capable of leading to the identification and punishment of those responsible. This is not an obligation of result, but one of means (see,

Gongadze v. Ukraine

, no.

34056/02, ECHR

2005

‑

XI). An investigation which is carried out by an impartial authority and which is prompt, thorough and open to the relatives of the deceased is to be regarded as effective (see,

Kats and Others v. Ukraine

, no.

29971/04, §

113-116, 18 December 2008).

27.

Turning to the facts of the present case the Court notes, firstly, that a significant period of time, that is 8 years and 5 months, elapsed between the date of the applicant’s wife’s death in a traffic accident (on 13

November 2003) and the date of the final decision aimed at the establishment of the relevant circumstances (29

March 2012). The Court reiterates that a substantial delay in the identification of the cause of a death, unless it is justified by objective circumstances, can in and of itself undermine public confidence in the maintenance of the rule of law and thereby raise an issue under the Convention (see, e.g.,

Prynda v. Ukraine,

no. 10904/05, §§ 48-57, 31

July 2012

Merkulova v. Ukraine,

no. 21454/04, §§ 50-51, 3 March 2011,

Sergiyenko v. Ukraine

, no. 47690/07, § 52-53, 19

April 2012). This is all the more so where the investigation is characterized, as in the present case, by repeated discontinuation and reopening of the investigation as a result of the insufficiency of the measures taken by the inquiring officers (see, e.g.,

Dudnyk v. Ukraine

, no. 17985/04, § 36, 10 December 2009;

Oleynikova v.

Ukraine

, no. 38765/05, § 81, 15 December 2011;

Zubkova v. Ukraine

, no.

36660/08, § 40, 17 October 2013 and

Pozhyvotko v. Ukraine

, no.

42752/08, § 40, 17 October 2013) and marked by the progressive deterioration of evidence (see, e.g.,

Khaylo v. Ukraine

, no. 39964/02, § 68, 13

November 2008 and

Antonov v. Ukraine

, no. 28096/04, § 50, 3

November 2011).

28.

Regard being had to the Court’s well-established case-law and the circumstances of the present case, the Court considers that, in view of the duration of the proceedings and the way in which they were conducted, the competent authorities did not carry out an effective investigation into the applicant’s wife’s death.

29.

There has accordingly been a violation of Article

2 of the Convention.

II.

ALLEGED VIOLATION OF ARTICLE 6

§

1 OF THE CONVENTION

30.

The applicant complained about the length of examination of his civil claim. He referred to Article 6

§

1, which in so far as relevant reads as follows:

“In the determination of his civil rights and obligations ... everyone is entitled to a ... hearing within a reasonable time by [a] ... tribunal ...”

A.

Admissibility

31.

The Court notes that the complaint is not manifestly ill-founded within the meaning of Article 35

§

3

(a) of the Convention. It further notes that it is not inadmissible on any other grounds. It must therefore be declared admissible.

B.

Merits

32.

The applicant complained that the length of the proceedings regarding his civil claim within the context of the criminal proceedings and hereafter was unreasonable.

33.

The Government contested that allegation. In particular, the Government submitted that the period to be taken into consideration commenced on 29

August

011, the date on which a separate civil claim was instituted by the applicant before the Shostka Local Court. On that understanding, and given that when the Government’s observations were submitted on 29

December 2014 the decision of the Sumy Court of Appeal of 15

August 2012 had not been enforced, the Government considered that the proceedings only lasted 3 years and 4 months.

34.

The Court notes that the applicant first filed his civil claim in the context of the criminal proceedings. As that claim was ultimately left undetermined in that context, he subsequently lodged it with a civil court. Thus, the above two sets of proceedings concerned the same claim. Both the criminal and civil courts were called upon to review the same facts on the basis of the same evidence. The Court therefore considers that it would be inappropriate to separate these proceedings and to assess their duration separately.

35.

The Court observes that the relevant period began on 5

January 2005 when the applicant lodged a civil claim, seeking compensation of pecuniary and non-pecuniary damage within criminal proceedings and ended with the final decision of the Higher Specialised Civil and Criminal Court of Ukraine given on 8

January 2013. It concludes, therefore, that the determination of the applicant’s civil claim lasted 8

years before three levels of jurisdiction.

36.

The Court reiterates that the reasonableness of the length of proceedings must be assessed in the light of the circumstances of the case and with reference to the following criteria: the complexity of the case, the conduct of the applicant and that the relevant authorities (see,

Svetlana Naumenko v. Ukraine

,

no.

41984/98, §

77, 9

November 2004).

37.

The Court has frequently found violations of Article 6

§

1 of the Convention in cases raising issues similar to the one in the present case (see

Fedina

v. Ukraine

cited above).

38.

Having examined all the material submitted to it, the Court considers that the Government have not put forward any fact or argument capable of persuading it to reach a different conclusion in the present case. Having regard to its well-established case-law on the subject, the Court considers that in the instant case the length of the proceedings was excessive and failed to meet the “reasonable time” requirement.

39.

There has accordingly been a breach of Article

6

§

1.

III.

APPLICATION OF ARTICLE

41 OF THE CONVENTION

40.

Article

41 of the Convention provides:

“If the Court finds that there has been a violation of the Convention or the Protocols thereto, and if the internal law of the High Contracting Party concerned allows only partial reparation to be made, the Court shall, if necessary, afford just satisfaction to the injured party.”

A.

Damage

41.

The applicant claimed 50,000 euros (EUR) in respect of non-pecuniary damage.

42.

The Government considered that claim unsubstantiated.

43.

The Court, acting in equity, awards the applicant EUR 6,000 in respect of non-pecuniary damage.

B.

Costs and expenses

44.

The applicant also claimed 80 hryvnias (UAH) (EUR 3) in postal fees incurred in respect of legal proceedings in his case.

45.

The Government did not comment on this issue.

46.

The Court considers it reasonable to award the applicant the sum claimed, namely EUR 3, in respect of the postal expenses.

C.

Default interest

47.

The Court considers it appropriate that the default interest rate should be based on the marginal lending rate of the European Central Bank, to which should be added three percentage points.

FOR THESE REASONS, THE COURT, UNANIMOUSLY,

1.

Declares

the complaints under Articles 2 and 6

§

1 concerning the length and effectiveness of the investigation of the applicant’s wife’s death and the length of examination of his civil claim admissible;

2.

Holds

that there has been a violation of Article

2 of the Convention;

3.

Holds

that there has been a violation of Article 6

§

1 of the Convention;

4.

Holds

(a)

that the respondent State is to pay the applicant, within three months, the following amounts, to be converted into the currency of the respondent State at the rate applicable at the date of settlement:

(i)

EUR 6,000 (six thousand euros), plus any tax that may be chargeable, in respect of non-pecuniary damage;

(ii)

EUR

3 (three euros) in respect of the postal expenses;

(b)

that from the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amounts at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points;

5.

Dismisses

the remainder of the applicant’s claim for just satisfaction.

Done in English, and notified in writing on 19 May 2016, pursuant to Rule

77 §§

2 and

3 of the Rules of Court.

Milan Blaško

André Potocki

Deputy Registrar

President