- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 23 mai 2016
- Stat pârât
- HUN
- Concluzia
- Comunicată guvernului
Politikatörténeti Intézet KFT și Mszosz împotriva Ungariei
Traducere în română Auto
Comunicat la 23 mai 2016 CUARTA SECȚIUNE Cerere nr. 53996/12 POLITIKATÖRTÉNETI INTÉZET KFT și MSZOSZ împotriva Ungariei depusă la 14 august 2012 OBIECTUL CAUZEI Reclamanții sunt o fundație și un sindicat. Fundația, care a funcționat în prezent ca arhive private, a fost odată un institut al partidului comunist, în timp ce Sindicatul a fost un protagonist important al vieții politice sub regimul comunist. Fundația a fost, în conformitate cu un statut din 1991, deținătorul materialului arhivistic important privind fosta mișcare, partid și organizații comuniste și, în plus, depozitarul arhivelor Sindicatului, conform contractului. În temeiul Legii Fundamentale 2012 și al statutului 2012, ambele arhive au fost declarate proprietăți de stat care au fost transferate în Arhivele Naționale.
Raportul se pare că organizațiile a căror documente sunt vizate erau organisme publice în timpul epocii comuniste și, prin urmare, arhivele lor trebuie să beneficieze de o protecție sporită doar de Arhivele Naționale. Reclamanții au contestat aceste dispoziții în Curtea Constituțională, dar în vadă. Acțiunile Fundației în justiție nu au reușit, de asemenea,. Curtea Supremă a susținut în esență că Fundația nu a fost de fapt proprietarul fiecărei arhive, deoarece acestea au constituit proprietate de stat deja în temeiul normelor anterioare. Reclamanții se plâng de expropriare necompensată și discriminatorie, se bazează pe art. 1 din Protocolul nr. 1 citit singur și în conjuncție cu art. 14 din Convenție.
În sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1, materialele susținute naționalizate constituie „posesiuni” în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1? În sens afirmativ, reclamanții au fost privați de posesiunile lor în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1? În acest caz, această privație a fost justificată în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1? În special, a impus unei sarcini individuale excesive reclamanților (a se vedea Immobiliare Saffi v. Italia, [GC], nr. 22774/93, § 59, CEDH 1999-V) având în vedere absența aparentă a compensației pentru activele naționalizate?
Communicated on 23 May 2016
FOURTH SECTION
Application no. 53996/12 POLITIKATÖRTÉNETI INTÉZET KFT and MSZOSZ against Hungary lodged on 14 August 2012
SUBJECT MATTER OF THE CASE
The applicants are a foundation and a trade union. The Foundation, currently operating as private archives, was once an institute of the Communist party, whereas the Trade Union was an important protagonist of political life under the Communist regime. The Foundation was, under a 1991 statute, the keeper of large archival material concerning the former Communist movement, party and organisations and, moreover, the depositary of the archives of the Trade Union, as per contract. Under the 2012 Fundamental Law and a 2012 statute, both archives were declared State property to be transferred to the National Archives. The rationale behind was apparently that the organisations whose documents are concerned were public bodies during Communist times and therefore their archives must enjoy enhanced protection afforded only by the National Archives.
The applicants challenged these provisions in the Constitutional Court but in vain. The Foundation’s action in justice was also unsuccessful. The Supreme Court held in essence that the Foundation was actually not the owner of either archives, since they had constituted State property already under the earlier rules. The applicants complain about uncompensated and discriminatory expropriation, relying on Article 1 of Protocol No. 1 read alone and in conjunction with Article 14 of the Convention.
QUESTIONS tO THE PARTIES 1. Did the materials allegedly nationalised constitute “possessions” for the purposes of Article 1 of Protocol No. 1? 2. In the affirmative, were the applicants deprived of their possessions within the meaning of Article 1 of Protocol No. 1? 3. If so, was that deprivation justified for the purposes of Article 1 of Protocol No. 1? In particular, did it impose an excessive individual burden on the applicants (see Immobiliare Saffi v. Italy, [GC], no. 22774/93, § 59, ECHR 1999-V) given the apparent absence of compensation for the nationalised assets?