CASE OF KLOCHKOV AND RYABIKOVA v. RUSSIA

A treia secțiune CAUZĂ DE KLOCHKOV ȘI RYABIKOVA v. RUSIA (Aplicații nr. 37220/17 și alte 2 – a se vedea lista adăugată) HOTĂRÂREA Strasburg 26 februarie 2026 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Klochkov și Ryabikova v. Rusia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secțiunea A treia), ședința în calitate de comitet compus din: Úna Ní Raihaidaigh , Președintele , Mateja δurović, Vasilka Sancin , judecători și Viktoriya Maradudina, grefierul adjunct al secțiunii interioare , având deliberat în privat la 5 februarie 2026, emite următoarea hotărâre, care a fost adoptată la data respectivă: PROCEDURA 1. Cazul a fost originar în cererile împotriva Rusiei depuse cu Curtea în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) la diferitele date indicate în tabelul adăugat. Guvernul rus („Guvernul”) a primit notificarea cererilor. FACTELE 3. Lista solicitanților și detaliile relevante ale cererilor sunt prezentate în tabelul apendice. Solicitanții au fost reprezentați de dl N. Zborochenko, un avocat practicant la Moscova. Solicitanții s-au plâns de măsuri disproporționate împotriva manifestanților solo. De asemenea, acestea au formulat și alte plângeri în temeiul dispozițiilor Convenției. HOTĂRÂREA PRIVIND APLICAȚIILE 5. Având în vedere subiectul similar al cererilor, Curtea consideră oportun să le examineze în comun într-o hotărâre unică. Competenţa 6. Curtea observă că faptele care dau naștere la presupusele încălcări ale Convenției au avut loc înainte de 16 septembrie 2022, data la care Federația Rusă a încetat să fie parte la Convenție. Prin urmare, Curtea decide că este competentă să examineze prezentele cereri (a se vedea Fedotova și alții c. Rusia [GC], nos. 40792/10 și altele 2, §§ 68 ‐ 73, 17 ianuarie 2023). ÎNCĂLCAREA ALEGATĂ A ARTICOLUL 10 AL Convenției 7. Solicitanții s-au plâns în principal de măsurile disproporționate împotriva manifestanților solo. Acestea se bazează, în mod expres sau substanţial, pe art. 10 din Convenție. În principalul caz Novikova și alții v. Rusia (nus. 25501/07 și altele 4, 26 aprilie 2016) Curtea a constatat deja o încălcare în ceea ce privește chestiuni similare cu cele din acest caz (a se vedea, de asemenea, mutatis mutandis , Ibragimova v. Rusia, nr. 68537/13, 30 august 2022). După examinarea tuturor materialelor prezentate, Curtea nu a constatat niciun fapt sau argument care să-l convingă să ajungă la o concluzie diferită cu privire la admisibilitatea și meritul acestor plângeri. Având în vedere jurisprudenţa sa privind acest subiect, Curtea consideră că, în cazul instantaneu, interferenţele cu libertatea de exprimare a solicitanţilor nu erau „necesare într-o societate democratică”. 10. Prin urmare, aceste plângeri sunt admisibile și dezvăluie o încălcare a articolului 10 din Convenție. ALTE VIOLĂŢI ALEGATE ÎN CAUZA ÎN CAZUL 11. Solicitanții au prezentat alte plângeri care au susținut, de asemenea, probleme în temeiul Convenției, având în vedere jurisprudența relevantă bine stabilită a Curții (a se vedea tabelul apendice). Aceste plângeri nu sunt, vădit nefondate în sensul articolului 35 alineatul (3) litera (a) din Convenție, nici nu sunt inadmisibile pe niciun alt motiv. În consecință, acestea trebuie declarate admisibile. După examinarea tuturor materialelor dinaintea acesteia, Curtea concluzionează că acestea dezvăluie, de asemenea, încălcări ale Convenției în lumina constatărilor sale din Butkevich v. Rusia, nr. 5865/07, §§ 63-65, 13 februarie 2018, Tsvetkova și alții v. Rusia, nos. 54381/08 și alți cinci, §§ 115-31, 10 aprilie 2018 și Korneyeva v. Rusia, nr. 72051/17, §§ 34-36, 8 octombrie 2019, în ceea ce privește diferite aspecte ale privației ilegale de libertate a organizatorilor sau a participanților adunărilor publice; și Karelin c. Rusia, nr. 926/08, §§ 58-85, 20 septembrie 2016, privind absența unei părți judecătorești în cadrul procedurii în temeiul Codului de infracțiuni administrative. Reprezintarea COMPLAINTE 12. Unii solicitanți au formulat plângeri suplimentare în temeiul articolului 6 din Convenție privind alte aspecte ale echitatei procedurilor de infracțiune administrativă. Având în vedere concluziile din punctele 8-11 de mai sus, Curtea consideră că nu este necesar să se ocupe separat de aceste plângeri rămase. APLICAREA ARTICOLULUI 41 AL CONVENŢIEI 13. Fiecare reclamant a solicitat 25.000 de euro (EUR) în legătură cu fiecare dintre evenimentele publice și seturile respective ale procedurilor de infracțiune administrativă enumerate în apendicele de mai jos în ceea ce privește prejudiciile morale. Guvernul a contestat sumele solicitate. 14. având în vedere jurisprudența sa (a se vedea, în special, Ivanov și alții v. Rusia [Comitet], nos. 44363/14 și alte două, § 12, 4 iunie 2020, și Puzanov v. Rusia [Comitet], nos. 26895/14 și 2 alte cereri, § 13, 15 septembrie 2022; a se vedea mai departe , mutatis mutandis , Pleshkov și alții v. Rusia, nos. 29356/19 și 31119/19, § 76, 21 noiembrie 2023, Alekseyev și alții v. Rusia, nos. 14988/09 și 50 altele, § 29, 27 noiembrie 2018), natura plângerilor solicitanților, precum și a acordărilor de către Curte la reclamanții mai devreme (a se vedea Zakharova și alții c. Rusia [Comitet], nos. 43102/15 și 24 altele, 4 iulie 2024, Zhmyrev și alții v. Rusia [Comitet], nos. 69927/17 și 12 altele, 12 septembrie 2024; și Grabeskaya și alții [Comitet], nr. 13024/18 și 19 altele, 16 ianuarie 2025), Curtea consideră că constatarea unei încălcări constituie suficientă satisfacție. 15. Solicitanții au solicitat în continuare diverse sume în rambursarea costurilor juridice suportate la nivel național și în fața Curții, care urmează să fie plătite direct reprezentantului lor, dl N. Zborozhenko. Guvernul a considerat că afirmațiile sunt excesive și nefondate, menționând că reclamanții nu au suportat nicio cheltuieli. 16. Potrivit jurisprudenței Curții, un reclamant are dreptul la rambursarea costurilor și cheltuielilor numai în măsura în care s-a demonstrat că acestea au fost suportate de fapt și neapărat și sunt rezonabile în ceea ce privește cuantitatea. În cazul în cauză, având în vedere documentele în posesia sa și criteriile de mai sus, precum și menționând, în special, caracterul simplu și repetitiv al cererilor, Curtea consideră că este rezonabil atribuirea solicitanților în toate cazurile, în comun, a 1000 EUR în ceea ce privește costurile și cheltuielile, care urmează să fie plătite direct la contul bancar al domnului N. Zborochenko, după cum a fost indicat de solicitanți, plus orice impozit care poate fi taxabil pentru solicitanți. 17. Curtea respinge în continuare restul cererilor pentru satisfacție sub toate șefurile. Pentru aceste motive, CURTEA, UNANIMOUS, decide să se alăture cererilor; deține că este competentă să se ocupe de aceste cereri în ceea ce privește faptele care au avut loc înainte de 16 septembrie 2022; declară plângerile în temeiul articolului 10 privind măsurile disproporționate împotriva manifestanților solo și a celorlalte plângeri în temeiul jurisprudenței stabilite de Curte, astfel cum se prevede în tabelul adăugat, admisibil și hotărăște că nu este necesar să se examineze separat reclamațiile rămase ale reclamanților; deține că aceste cereri dezvăluie încălcarea articolului 10 din Convenția privind măsurile disproporționate împotriva demonstranților solo; deține că a existat o încălcare suficientă pentru daunele nepecuminate suportate de reclamanții; deține în sine faptul că, în cazul jurisprudenței bine stabilite a Curții (a se vedea tabelul nr. 1 000 de milioane de euro) Zborochenko, astfel cum a fost indicat de solicitanți, plus orice impozit care poate fi taxabil solicitanților, care va fi transformat în moneda statului interesat la rata aplicabilă la data de decontare; (c) că, de la expirarea celor trei luni menționate mai sus, până la decontarea dobânzilor simple se achită pe sumele de mai sus, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în cursul perioadei de decontare plus trei puncte procentuale; respinge restul cererilor solicitanților pentru satisfacție echitabilă. Adoptat în limba engleză și notificat în scris la 26 februarie 2026, în conformitate cu art. 77 §§ 2 și 3 din Regulamentul Curții. Viktoriya Maradudina Úna Ní Raihaardtaigh Președintele adjunct al grefierului interimar APENDIX Lista cererilor care prezintă plângeri în temeiul articolului 10 din Convenție (măsuri disproporționate împotriva manifestanților solo) nr. Aplicaţie nr. Data introducerii Denumirea reclamantului Anul nașterii Data locației Scop al demonstrației Taxe administrative Sancțiune Hotărârea internă Finală Data Denumirea instanței Alte plângeri în temeiul jurisprudenței bine stabilite 37220/17 11/05/2017 și 68554/17 04/09/2017 Igor Alekseyeevich KLOCHKOV 1972 Moscova, 05/05/2016, Suportul I. Dadin. (Reclamantul purta o mască a președintelui Putin). Moscova, 09/11/2016, sprijinul I. Dadin şi protest împotriva torturii în detenţie art. 20.2 § 5 din CAO, amendă de RUB 15.000 art. 20.2 § 5 din CAO, amendă de RUB 10.000 12/01/2017 Tribunalul Oraşului de Moscova 22/03/2017 Tribunalul Oraşului de Moscova Art. 5 (1) - detenție ilegală - arestarea, escortarea la o secție de poliție, detenție: (i) la 05/05/2016, în scopul unic de a întocmi un raport de infracțiune, și la 09/11/2016, în scopul unic de a întocmi un raport de infracțiune, Art. 6 (1) - lipsa de imparțialitate a tribunalului având în vedere absența unei părți judecătorești în procedurile de infracțiune administrativă – ambele seturi de procedură 64244/17 01/08/2017 Mariya Aleksandrovna RYABIKOVA 1974 Moscova 22/09/2016 Protest împotriva introducerii articolului 212.1 din Codul Penal art. 20.2 § 5 din Amendă CAO de RUB 20.000 06/02/2017 Curtea de Moscova City Art. 5 (1) - detenție ilegală - arestarea, escortarea la o secție de poliție, detenție la 22/09/2016, în scopul unic de a întocmi un raport privind infracțiunile administrative, Art. 6 (1) - lipsa de imparțialitate a tribunalului având în vedere absența unei părți judecătorești în procedurile de infracțiune administrativă

THIRD SECTION

CASE OF

KLOCHKOV AND RYABIKOVA v. RUSSIA

(Applications nos. 37220/17 and 2 others –

see appended list)

JUDGMENT

STRASBOURG

26 February 2026

This judgment is final but it may be subject to editorial revision.

In the case of Klochkov and Ryabikova v. Russia,

The European Court of Human Rights (Third Section), sitting as a Committee composed of:

Úna Ní Raifeartaigh

, President

,

Mateja Đurović,

Vasilka Sancin

, judges

,

and Viktoriya Maradudina,

Acting

Deputy Section Registrar,

Having deliberated in private on 5 February 2026,

Delivers the following judgment, which was adopted on that date:

PROCEDURE

1.

The case originated in applications against Russia lodged with the Court under Article

34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) on the various dates indicated in the appended table.

2.

The Russian Government (“the Government”) were given notice of the applications.

THE FACTS

3.

The list of applicants and the relevant details of the applications are set out in the appended table. The applicants were represented by Mr

N.

S.

Zboroshenko, a lawyer practising in Moscow.

4.

The applicants complained of the disproportionate measures against solo demonstrators. They also raised other complaints under the provisions of the Convention.

THE LAW

JOINDER OF THE APPLICATIONS

5.

Having regard to the similar subject matter of the applications, the Court finds it appropriate to examine them jointly in a single judgment.

Jurisdiction

6.

The Court observes that the facts giving rise to the alleged violations of the Convention occurred prior to 16 September 2022, the date on which the Russian Federation ceased to be a party to the Convention. The Court therefore decides that it has jurisdiction to examine the present applications (see

Fedotova and Others v. Russia

[GC], nos. 40792/10 and 2 others, §§

68

‑

73, 17 January 2023).

ALLEGED VIOLATION OF ARTICLE 10 of the Convention

7.

The applicants complained principally of the disproportionate measures against solo demonstrators. They relied, expressly or in substance, on Article 10 of the Convention.

8.

In the leading case

Novikova and Others v. Russia

(nos.

25501/07 and

4 others, 26

April 2016) the Court already found a violation in respect of issues similar to those in the present case (see also,

mutatis mutandis

,

Ibragimova v.

Russia

, no. 68537/13, 30 August 2022).

9.

Having examined all the material submitted to it, the Court has not found any fact or argument capable of persuading it to reach a different conclusion on the admissibility and merits of these complaints. Having regard to its case-law on the subject, the Court considers that in the instant case the interferences with the applicants’ freedom of expression were not “necessary in a democratic society”.

10.

These complaints are therefore admissible and disclose a breach of Article

10 of the Convention.

OTHER ALLEGED VIOLATIONS UNDER WELL-ESTABLISHED CASE-LAW

11.

The applicants submitted other complaints which also raised issues under the Convention, given the relevant well-established case-law of the Court (see appended table). These complaints are not manifestly ill-founded within the meaning of Article

35

§

3

(a) of the Convention, nor are they inadmissible on any other ground. Accordingly, they must be declared admissible. Having examined all the material before it, the Court concludes that they also disclose violations of the Convention in the light of its findings in in

Butkevich v. Russia

, no. 5865/07, §§ 63-65, 13 February 2018,

Tsvetkova and Others v. Russia

, nos. 54381/08 and 5 others, §§ 115-31, 10 April 2018, and

Korneyeva v. Russia

, no. 72051/17, §§ 34-36, 8 October 2019, as to various aspects of unlawful deprivation of liberty of organisers or participants of public assemblies; and

Karelin v. Russia

, no. 926/08, §§ 58-85, 20

September 2016, concerning the absence of a prosecuting party in the proceedings under the Code of Administrative Offences.

REMAINING COMPLAINTS

12.

Some applicants raised further additional complaints under Article

6 of the Convention concerning other aspects of fairness of the administrative-offence proceedings. In view of the findings in paragraphs 8-11 above, the Court considers that there is no need to deal separately with these remaining complaints.

APPLICATION OF ARTICLE

41 OF THE CONVENTION

13.

Each applicant claimed 25,000 euros (EUR) in connection to each of the public events and respective sets of the ensuing administrative-offence proceedings listed in the Appendix below in respect of non-pecuniary damage. The Government disputed the amounts claimed.

14.

Having regard to its case-law (see, in particular,

Ivanov and Others v.

Russia

[Committee], nos.

44363/14 and 2 others, § 12, 4 June 2020, and

Puzanov v.

Russia

[Committee], nos.

26895/14 and 2 other applications, §

13, 15 September 2022; see further,

mutatis mutandis

,

Pleshkov and Others v. Russia

, nos. 29356/19 and 31119/19, § 76, 21 November 2023, and

Alekseyev and Others v. Russia

, nos. 14988/09 and 50 others, §

29, 27

November 2018), the nature of the applicants’ complaints, as well as to awards made by the Court to the applicants earlier (see

Zakharova and Others v. Russia

[Committee], nos. 43102/15 and 24 others, 4 July 2024,

Zhmyrev and Others v. Russia

[Committee], nos. 69927/17 and 12 others, 12

September 2024; and

Grabetskaya and Others

[Committee], nos.

13024/18 and 19 others, 16 January 2025), the Court considers that the finding of a violation constitutes sufficient just satisfaction.

15.

The applicants further claimed various amounts in reimbursement of legal costs incurred at the national level and before the Court, to be paid directly to their representative Mr N. Zborozhenko. The Government considered the claims to be excessive and unfounded noting that the applicants had not incurred any expenses.

16.

According to the Court’s case-law, an applicant is entitled to the reimbursement of costs and expenses only in so far as it has been shown that these were actually and necessarily incurred and are reasonable as to quantum. In the present case, regard being had to the documents in its possession and the above criteria, and noting, in particular, straightforward and repetitive nature of the applications, the Court considers it reasonable to award the applicants in all cases, jointly, EUR 1,000 in respect of costs and expenses, to be paid directly to the bank account of Mr N. Zboroshenko, as indicated by the applicants, plus any tax that may be chargeable to the applicants.

17.

The Court further dismisses the remainder of the claims for just satisfaction under all heads.

FOR THESE REASONS, THE COURT, UNANIMOUSLY,

Decides

to join the applications;

Holds

that it has jurisdiction to deal with these applications as they relate to facts that took place before 16

September 2022;

Declares

the complaints under Article

10 concerning disproportionate measures against solo demonstrators and the other complaints under the well-established case-law of the Court, as set out in the appended table, admissible, and

decides

that there is no need to examine separately the remaining complaints of the applicants;

Holds

that these applications disclose a breach of Article 10 of the Convention concerning the disproportionate measures against solo demonstrators;

Holds

that there has been a violation of the Convention as regards the other complaints raised under the well-established case-law of the Court (see appended table);

Holds

(a)

that that the finding of a violation will constitute in itself sufficient just satisfaction for the non-pecuniary damage sustained by the applicants;

(b)

that the respondent State is to pay the applicants, jointly, within three months, EUR

1,000 (one thousand euros) in respect of costs and expenses, to be paid directly to the bank account of Mr

N.

Zboroshenko, as indicated by the applicants, plus any tax that may be chargeable to the applicants, to be converted into the currency of the respondent State at the rate applicable at the date of settlement;

(c)

that from the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amounts at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points;

Dismisses

the remainder of the applicants’ claims for just satisfaction.

Done in English, and notified in writing on 26 February 2026, pursuant to Rule

77

§§

2 and

3 of the Rules of Court.

Viktoriya Maradudina

Úna Ní Raifeartaigh

Acting Deputy Registrar

President

APPENDIX

List of applications raising complaints under Article 10 of the Convention

(disproportionate measures against solo demonstrators)

No.

Application no.

Date of introduction

Applicant’s name

Year of birth

Location

Date

Purpose of the demonstration

Administrative charges

Penalty

Final domestic decision

Date

Name of the court

Other complaints under well

‑

established case-law

37220/17

11/05/2017

and

68554/17

04/09/2017

Igor Alekseyevich KLOCHKOV

1972

Moscow, 05/05/2016, Support of I. Dadin.

(the applicant was wearing a mask of President Putin).

Moscow, 09/11/2016,

Support of I. Dadin and protest against torture in detention

article 20.2 § 5 of CAO,

fine of RUB

15,000

article 20.2 § 5 of CAO,

fine of RUB

10,000

12/01/2017

Moscow City Court

22/03/2017

Moscow City Court

Art. 5 (1) - unlawful detention - arrest, escorting to a police station, detention:

(i) on 05/05/2016 for the sole purpose of drawing up an offence report, and

on 09/11/2016 for the sole purpose of drawing up an offence report,

Art. 6 (1) - lack of impartiality of the tribunal in view of the absence of a prosecuting party in administrative-offence proceedings – both sets of proceedings

64244/17

01/08/2017

Mariya Aleksandrovna RYABIKOVA

1974

Moscow

22/09/2016

Protest against the introduction of Article 212.1 in the Criminal Code

article 20.2 § 5 of CAO

fine of RUB

20,000

06/02/2017

Moscow City Court

Art. 5 (1) - unlawful detention - arrest, escorting to a police station, detention on 22/09/2016 for the sole purpose of drawing up an administrative offence report,

Art. 6 (1) - lack of impartiality of the tribunal in view of the absence of a prosecuting party in administrative-offence proceedings