- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 30 iunie 2016
- Stat pârât
- GBR
- Articole
- Articolul 37
- Concluzia
- Scoasă de pe rol
Sabure Malik împotriva Regatului Unit
Traducere în română Auto
Primă secțiune CAUZĂ DE SABURE MALIK c. REGATUL UNIT (Declarația nr. 32968/11) HOTĂRÂREA (Striking out) STRASBOURG 30 iunie 2016 FINAL 30/09/2016 Această hotărâre a devenit finală în temeiul articolului 44 § 2 din Convenție. Poate fi supusă revizuirii editoriale.
În cazul Sabure MIKK c. Regatul Unit Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), ședința ca o cameră compusă din: Ledi Bianku, președinte, Linos-Alexandre Sicilianos, Paul Mahoney, Aleš Pejchal, Robert Spano, Armen Harutyunyan, Pauliine Koskelo, judecători și Abel Campos, grefierul secțiunii, având deliberat în privat la 7 iunie 2016, pronunță următoarea hotărâre, care a fost adoptată la data respectivă: PROCEDURĂ Cazul a apărut într-o cerere (nr. 32968/11) împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord depusă la Curte în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) de către un național britanic, dl Sabure Malik („reclamantul”), la 18 mai 2011. Reclamantul a fost reprezentat de dna C. Ferguson și dna. Brighouse, avocații care practică la Londra cu Liberty.
Guvernul Regatului Unit (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl McKell, al Oficiului Extern și al Commonwealth. Reclamantul s-a plâns că utilizarea puterilor în conformitate cu anexa 7 la Legea privind terorismul din 2000 în cazul său a încălcat drepturile sale în temeiul articolelor 1 și 8 din Convenție. Prin decizia din 28 mai 2013, Curtea a declarat cererea admisibilă. Reclamantul și Guvernul au depus observații cu privire la fond (art. 59 § 1). În plus, observațiile terțe au fost primite de la Comisia Egalitatea și Drepturile Omului, care a fost concediată de președinte să intervină în procedura scrisă (art. 36 § 2 din Convenția și art. 44 § 2). Părțile au răspuns la aceste observații (art. 44 § 5). La 8 aprilie 2014, la cererea Guvernului, Curtea a hotărât să suspende examinarea cazului până când Curtea Supremă a Regatului Unit a rendu hotărârea în cazul Beghal c. directorul acuzațiilor publice , care a susținut chestiuni similare.
Când Curtea Supremă și-a pronunțat hotărârea în Beghal (la 22 iulie 2015: [2015] UKSC 49), Curtea a reluat examinarea prezentului caz și a solicitat observații suplimentare de la părțile din Beghal . Părțile au prezentat aceste observații suplimentare la 12 noiembrie 2015. FACTELE Reclamantul s-a născut în 1979 și locuiește în Benfleet. La 23 noiembrie 2010, reclamantul a sosit în Regatul Unit la aeroportul London Heathrow, într-un zbor de la Jeddah prin Bahrain. El întreprindea Hajj în Arabia Saudită. La controlul imigrației el a fost reținut în conformitate cu anexa 7 la Legea privind terorismul din 2000, după ce a fost interogat, o căutare a bunurilor sale personale și luarea eșantioanelor de ADN și a amprente amprente, a fost eliberat.
Detenția a durat de la aproximativ ora 15:00 până la ora 19:20. O reexaminare efectuată la cererea Autorului independent de reexaminare a legislației privind terorismul a concluzionat la 7 ianuarie 2011 că, în oprirea și interogarea reclamantului și în preluarea probelor de ADN și a amprentelor digitale, ofițerii de la aeroport au acționat în mod corespunzător în conformitate cu legislația. La 24 februarie 2016, reclamantul a informat Curtea că nu mai dorește să-și continue cererea. La 22 martie 2016, Guvernul a informat Curtea că, întrucât reclamantul a dorit să-și retragă cererea, ei au considerat oportun ca Curtea să scoată cererea din lista. 11. Având în vedere cele de mai sus, și în absența unor circumstanțe speciale privind respectarea drepturilor garantate de Convenția sau de protocolele sale, Curtea, în conformitate cu art. 37 § 1 litera (a) din Convenție, consideră că nu mai este justificat continuarea examinării cererii.
12. În consecință, cazul ar trebui eliminat din lista. Pentru aceste motive, TRIBUNALUL, UNANIMOUS, hotărăște să scoată cazul din listă. Efectuat în engleză și notificat în scris la 30 iunie 2016, în conformitate cu art. 77 §§ 2 și 3 din Regulamentul Curții. Abel Campos Ledi Bianku Președintele grefierului
FIRST SECTION
CASE OF SABURE MALIK v. THE UNITED KINGDOM (Application no. 32968/11) JUDGMENT (Striking out) STRASBOURG 30 June 2016 FINAL 30/09/2016 This judgment has become final under Article 44 § 2 of the Convention. It may be subject to editorial revision. In the case of Sabure Malik v. the United Kingdom The European Court of Human Rights (First Section), sitting as a Chamber composed of: Ledi Bianku, President, Linos-Alexandre Sicilianos, Paul Mahoney, Aleš Pejchal, Robert Spano, Armen Harutyunyan, Pauliine Koskelo, judges, and Abel Campos, Section Registrar, Having deliberated in private on 7 June 2016, Delivers the following judgment, which was adopted on that date: PROCEDURE
The case originated in an application (no. 32968/11) against the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) by a British national, Mr Sabure Malik (“the applicant”), on 18 May 2011.
The applicant was represented by Ms C. Ferguson and Ms R. Brighouse, lawyers practising in London with Liberty. The United Kingdom Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr P. McKell, of the Foreign and Commonwealth Office.
The applicant complained that the use of powers under Schedule 7 to the Terrorism Act 2000 in his case violated his rights under Articles 5 § 1 and 8 of the Convention.
By a decision of 28 May 2013 the Court declared the application admissible.
The applicant and the Government each filed observations on the merits (Rule 59 § 1). In addition, third-party comments were received from the Equality and Human Rights Commission, which had been given leave by the President to intervene in the written procedure (Article 36 § 2 of the Convention and Rule 44 § 2). The parties replied to those comments (Rule 44 § 5).
On 8 April 2014, upon the request of the Government, the Court decided to adjourn its examination of the case until the Supreme Court of the United Kingdom had given judgment in the case of Beghal v. the Director of Public Prosecutions , which raised similar issues. When the Supreme Court gave its judgment in Beghal (on 22 July 2015: [2015] UKSC 49), the Court resumed its examination of the present case and sought further observations from the parties on Beghal . The parties submitted those further observations on 12 November 2015. THE FACTS
The applicant was born in 1979 and lives in Benfleet.
On 23 November 2010 the applicant arrived back in the United Kingdom at London Heathrow Airport on a flight from Jeddah via Bahrain. He had been undertaking the Hajj in Saudi Arabia. At immigration control he was detained under Schedule 7 to the Terrorism Act 2000. After questioning, a search of his personal belongings and the taking of DNA samples and fingerprints, he was released. The detention lasted from approximately 3 p.m. to 7.20 p.m.
A review undertaken at the request of the Independent Reviewer of Terrorism Legislation concluded on 7 January 2011 that, in stopping and questioning the applicant and in taking DNA samples and fingerprints, the officers at the airport had acted appropriately within the terms of the legislation. There were no further domestic proceedings in the case. THE LAW
On 24 February 2016, the applicant informed the Court that he no longer wished to pursue his application. On 22 March 2016, the Government informed the Court that, since the applicant wished to withdraw his application, they considered it appropriate for the Court to strike the application out of the list.
In light of the foregoing, and in the absence of any special circumstances regarding respect for the rights guaranteed by the Convention or its Protocols, the Court, in accordance with Article 37 § 1 (a) of the Convention, considers that it is no longer justified to continue the examination of the application.
Accordingly, the case should be struck out of the list. FOR THESE REASONS, THE COURT, UNANIMOUSLY, Decides to strike the case out of the list. Done in English, and notified in writing on 30 June 2016, pursuant to Rule 77 §§ 2 and 3 of the Rules of Court. Abel Campos Ledi Bianku Registrar President