Parchiyev și alții împotriva Rusiei

SECȚIUNEA III CAUZA PARCHIYEV ȘI ALȚII v. RUSSIA (Aplicații nr. 41337/04, 26332/05, 34812/05, 469/06 și 11092/07) JUDGMENT STRASBOURG 12 iulie 2016 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Parchiyev și alții c. Rusia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secțiunea III), șederea în calitate de comitet compus din: Helena Jäderblom, președinte, Dmitry Dedov, Branko Lubarda, judecători și Fatoș Aracı, secretar adjunct al secțiunii, Deliberat în privat la 21 iunie 2016, emite următoarea hotărâre, care a fost adoptată la data respectivă: PROCEDIU Cazul a fost originat în cinci cereri (nus. 441337/04, 26332/05, 34812/05, 469/06 și 11092/07) împotriva Federației Ruse depuse cu Curtea în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) de cinci resortisanți ruși.

Detaliile reclamanților și data cererilor lor la Curtea figurează în apendice. Guvernul Rusiei („Guvernul”) a fost reprezentat de dna Milinchuk, fostul reprezentant al Federației Ruse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, iar dl Matyushkin, reprezentant al Federației Ruse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. , cu privire la anularea hotărârilor interne finale prin intermediul unei revizuiri de supraveghere, astfel cum a existat înainte de 2008. În diferite date indicate în apendicele respectivelor plângeri au fost comunicate guvernului contestat. FACTELE CIRCUMSTANCELE CAUZULUI Toți reclamanții au fost părți la proceduri civile în care prima instanțe de recurs și instanțe de recurs constatate în favoarea lor.

Aceste hotărâri au devenit finale, dar au fost ulterior anulate de instanțele de supraveghere pentru motive de aplicare incorectă a dreptului material sau de evaluare incorectă a probelor de către instanțele mai mici (pentru mai multe detalii, a se vedea apendicele). II. Legea internă relevantă de reglementare a procedurii de control în vigoare între 1 februarie 2003 și 7 ianuarie 2008 se rezumă în Kot c. Rusia (n. 20887/03, § 17, 18 ianuarie 2007). Având în vedere că aceste șase cereri se referă la fapte și plângeri similare și pun probleme aproape identice în temeiul Convenției, Curtea le va examina într-o hotărâre unică (a se vedea Kazakevich și 9 alte cazuri de „Army Pensioners” c. Rusia , nos 14290/03, 19089/04, 42059/04, 27800/04, 43505/04, 43538/04, 3614/05, 30906/05, 39901/05 și 524/06, § 15, 14 ianuarie 2010). II.

ÎNCĂLCAREA ALEGATĂ A ARTICOLUL 6 AL CONVENȚIUNII ȘI A ARTICOLUL 1 AL PROTOCOLULUI NR. 1 LA CONVENȚIUNEA CU CONTAJULUI CU QUALITĂRILOR ÎN FAVURUL APLICAMENTULUI Toți reclamanții se plângeau de încălcarea art. 6 din Convenție din cauza anulării prin revizuirea de către supraveghere a hotărârilor finale în favoarea lor. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție în ceea ce privește aceleași fapte. Curtea va lua în considerare toate aceste cazuri în funcție de ambele dispoziții, care, în măsura în care este relevant, citește după cum urmează: art. 6 § „În determinarea drepturilor și obligațiilor sale civile ..., fiecare are dreptul la o audiere corectă și publică într-un termen rezonabil de [a] ... tribunal ...” art. 1 din Protocolul nr. „Fiecare persoană fizică sau juridică are dreptul la bucuria pașnică a bunurilor sale.

Nimeni nu poate fi privat de posesiunile sale, cu excepția interesului public și sub rezerva condițiilor prevăzute de lege și prin principiile generale ale dreptului internațional ...” Admisibilitate Curtea constată că aceste plângeri nu sunt manifestamente nefondate în sensul articolului 35 § 3 din Convenție. De asemenea, menționează că acestea nu sunt inadmisibile din alte motive. Prin urmare, acestea trebuie să fie declarate admisibile. Merits 10. Guvernul a susținut că procedurile de control care rezultă în anularea hotărârilor în cauză au fost legale: au fost inițiate de autoritățile inculpate în termenele prevăzute de dreptul intern. Instanțele de supraveghere au anulat hotărârile instanțelor de jos care se bazau pe o aplicare necorespunzătoare a legii de fond, corectând astfel nedreptățile flagrante și eliminând precedentele periculoase.

11. Reclamanții au reiterat plângerile lor. 12. Curtea observă că a constatat deja numeroase încălcări ale Convenției din cauza anulării hotărârilor finale prin revizuirea de supraveghere în temeiul Codului de procedură civilă, astfel cum este în vigoare la momentul material (a se vedea, printre multe alte autorități, Kot , citate mai sus § 29; Kovalenko și alții c. Rusia , [Comitet], nr. 36299/03, 1422/04, 15030/04, 36581/04, 1407/05, 2071/05 și 24618/05, 8 decembrie 2015; și Zelenkevich și alții c. Rusia, [Comitet], nr. 14805/02, 20 iunie 2013). Curtea nu vede niciun motiv pentru a ajunge la o concluzie diferită în acest caz. 13. În consecință, Curtea concluzionează că anularea hotărârilor finale în favoarea reclamanților prin revizuirea supravegherii constituie o încălcare a principiului certitudinei juridice, în încălcarea articolului 6 din Convenție și a articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție.

III. ALTE VIOLĂȚII ALEGATE A CONVENȚIEI 14. În sfârșit, toate reclamanții, cu excepția cazului Anisimova În plus, în conformitate cu articolele 6, 13, 14, 17, 18 din Convenția și cu art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția privind alte încălcări, cum ar fi lungimea procedurii, lipsa unei soluții interne eficace împotriva închiderii prin revizuirea hotărârilor interne finale în favoarea reclamanților, imparțialitatea instanțelor și rezultatul procedurii. 15. Având în vedere tot materialul în posesia sa, și în măsura în care chestiunile reclamate sunt în competența sa, Curtea constată că aceste plângeri nu dezvăluie nici o apariție a unei încălcări a drepturilor și libertăților prevăzute în Convenția sau în Protocolurile sale.

În consecință, acestea sunt manifestamente nefondate și trebuie respinse, în conformitate cu art. 35 §§§ 3 și 4 din Convenție. IV. APLICAREA ARTICOLULUI 41 AL CONVENȚIEI 16. art. 41 din Convenție prevede: „Dacă Curtea constată că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocolelor sale, și dacă dreptul intern al Înăltății Parte contractantă în cauză permite numai repararea parțială, Curtea oferă, dacă este necesar, o satisfacție pur și simplu părții vătămate.” În primul rând, Curtea constată că, în cauza Bodnaryuk, reclamantul și-a limitat reclamația numai la prejudiciu material. În ceea ce privește celelalte reclamante, acestea au prezentat, în ceea ce privește plângerile lor admisibile, cererile privind prejudiciu material și moral cuprinse între 16.362 euro (EUR) și 608.101.

18. Guvernul a considerat pretențiile lor excesive și irazonabile. 19. În ceea ce privește prejudiciu material reclamate de dl Parchiyev, dna Bodnaryuk și dna Ignatkina, Curtea observă că hotărârile finale în favoarea lor nu au atribuit reclamanților nici o sumă specifică. În aceste circumstanțe, Curtea nu poate să asume rolul autorităților naționale în calculul sumelor dabile ca urmare a hotărârilor interne (a se vedea Lenchenkov și alții c. Rusia, nr. 16076/06, 42096/06, 44466/06 și 25182/07, § 37, 21 octombrie 2010). Având în vedere principiile dezvoltate în jurisprudența sa, Curtea acordă 2 000 de euro fiecăruia dintre dl Parchiyev și dna Ignatkina (a se vedea Streltsov și alte cazuri de pensionari militari Novacherkask c. Rusia , nr. 8549/06 și 86 altele , § 96, 29 iulie 2010). 21. Anisimova și dl Filipenko, Curtea acceptă că acestea trebuie să fi susținut unele prejudiciu material și moral ca urmare a anulării hotărârilor interne finale în favoarea lor.

Cu toate acestea, afirmațiile lor în acest sens par a fi excesive. Având în vedere principiile elaborate în jurisprudența sa privind determinarea compensației în cazuri similare (a se vedea, de exemplu, Kovalenko și alții , §§ 42-43, citat mai sus, Goncharova și alții și 68 de alte cauze „Pensionari privilegiați” v. Russi a, nr. 23113/08 și 68 altele, §§§ 24, 15 octombrie 2009), Curtea consideră că este rezonabil și echitabil atribuirea unui total de 5.000 EUR fiecăruia dnei Anisimova și dl Filipenko pentru a acoperi toate șefile de daune. Costuri și cheltuieli 22. În cazul Filipenko, reclamantul a solicitat EUR 23. Guvernul a contestat parțial suma pretinsă ca fiind nefondată.

24. În ceea ce privește documentele în posesia sa și jurisprudența sa, Curtea consideră că este rezonabil atribuirea dlui Filipenko 300 EUR în ceea ce privește costurile și cheltuielile (a se vedea, pentru o abordare similară, Ryabov și 151 alte cazuri de „pensionari privilegiați” c. Rusia , nr. 4563/07 și 10 Altele, §§ 20-23, 17 decembrie 2009) Dobânzile implicite 25. Curtea consideră oportună ca rata dobânzii implicite să se bazeze pe rata de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, la care ar trebui adăugate trei puncte procentuale.

Pentru aceste motive, TRIBUNALUL, UNANIMOUS, decide să se alăture cererilor; Declarații, în ceea ce privește toate cererile, plângerile în temeiul articolului 6 din Convenția și art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția privind anularea prin revizuirea hotărârilor interne finale în favoarea reclamanților, admisibilă, precum și restul cererilor inadmisibile; deține, în ceea ce privește toate reclamanții, că a existat o încălcare a articolului 6 din Convenția și a articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, având în vedere anularea procedurii de revizuire a hotărârilor interne finale în favoarea reclamanților; deține (a) că statul pârât va plăti, în termen de trei luni, următoarele sume, care urmează să fie convertite în moneda statului interesat la rata aplicabilă la data decontare, plus orice impozit care poate fi taxabil: (i) EUR 2 000 (doi mii de euro) fiecare pentru dl Parchiyev și dna Ignatkina în ceea ce privește prejudiciile morale; (ii) 5000 EUR (cincă mii de euro) pentru fiecare pentru dna Anisimova și dl Filipenko, în ceea ce privește toate șefile de daune; (iii) 300 EUR (3 sute de euro) pentru dl Filipenko în ceea ce privește costurile și cheltuielile (a se vedea „Să fie satisfacție acordată” în apendicele);

(b) că de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se achită pe sumele de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumpărare, plus trei puncte procentuale; respinge restul cererii reclamanților pentru satisfacție. Adoptat în limba engleză și notificat în scris la 12 iulie 2016, în conformitate cu art. 77 §§ 2 și 3 din Regulamentul de procedură.

Fatoș Aracı Helena Jäderblom Președintele adjunct al grefierului ANNEXĂ Nr. de cerere și data introducerii Denumirea reclamantului Data nașterii Locul de reședință Naționalitate Reprezentat prin data comunicării Hotărârea internă finală a) data de livrare b) data de devenind premiul final(s) Quashing Satisfacție echitabilă acordată 41337/04 25/09/2004 Ruslan Magometovich PARCHIYEV 21/04/1948 Karabulak Rus 27/09/2009 Curtea de District Sunzhenskiy a Republicii Ingușetia 31/05/2001 13/06/2001 Oficiul de Registru al Ministerului Justiției Curtea a constatat refuzul de a înregistra reclamantul ca un prezidiu ilegal al Curții Supreme a Republicii Ingușetiei 04/08/2004 EUR 2.000 26332/05 29/06/2005 Valentina Aleksayevna IGNATKINA 01/02/1946 Kazan Rusă 27/08/2009 Curtea de District Sovetskiy 25/02/2003 03/04/2003 Sucursala locală Sberbank Restaurarea ratei inițiale a dobânzii (190%) Presidium al Curții Supreme a Republicii Tataran 09/02/2005 EUR 2.000 34812/05 26/08/2005 Valentina Stepanovna ANISIMOVA 31/07/1954 Orsk Rusă Sergey Ivanovich KIRYUKHIN 12/10/2009 Curtea de district Oktyabrskiy din Orsk 27/02/11/05/2004 Partidul privat într-o cameră (9m din Orsk, Rusia.

Presidium al Curții Regionale de Orenburg 30/05/2005 EUR 5.000 469/06 07/11/2005 Yuliya Aleksandrovna BODNARYUK 28/01/1986 Murmansk Russian 27/08/2009 Okyabrskiy Court of Murmansk 20/07/2004 03/11/2004 Sberbank sucursală locală Restaurarea ratei inițiale a dobânzii (190%) Prezidiu al Curții Regionale Murmansk 29/05/2006 11092/07 16/02/2007 Sergey Gennadyevich FILIPENKO 12/04/1976 Novosibirsk Russian 19/06/2012 Curtea de District Federal din districtul Moshkovskiy 29/12/2005 10/01/2006 Partidul privat, sucursala locală a poliției de trafic Titlul unei mașini, înregistrarea titlului Presidium al Curții Regionale Novosibirsk 17/11/2006 5000 EUR + 300 EUR

THIRD SECTION

CASE OF PARCHIYEV AND OTHERS v. RUSSIA (Applications nos. 41337/04, 26332/05, 34812/05, 469/06, and 11092/07) JUDGMENT STRASBOURG 12 July 2016 This judgment is final but it may be subject to editorial revision. In the case of Parchiyev and Others v. Russia, The European Court of Human Rights (Third Section), sitting as a Committee composed of: Helena Jäderblom, President, Dmitry Dedov, Branko Lubarda, judges, and Fatoș Aracı, Deputy Section Registrar, Having deliberated in private on 21 June 2016, Delivers the following judgment, which was adopted on that date: PROCEDURE

THE CIRCUMSTANCES OF THE CASE

5. All the applicants were party to civil proceedings in which the first ‑ instance and appeal courts found in their favour. These judgments became final but were subsequently quashed by the supervisory review courts on the grounds of incorrect application of substantive law or incorrect assessment of evidence by lower courts (for more details see the Appendix). II.

RELEVANT DOMESTIC LAW

6. The relevant domestic law governing the supervisory review procedure in force between 1 February 2003 and 7 January 2008 is summarised in Kot v. Russia (no. 20887/03, § 17, 18 January 2007). THE LAW I.

JOINDER OF THE APPLICATIONS

7. Given that these six applications concern similar facts and complaints and raise almost identical issues under the Convention, the Court will consider them in a single judgment (see Kazakevich and 9 other “Army Pensioners” cases v. Russia , nos. 14290/03, 19089/04, 42059/04, 27800/04, 43505/04, 43538/04, 3614/05, 30906/05, 39901/05 and 524/06, § 15, 14 January 2010). II.

ALLEGED VIOLATION OF ARTICLE

6 OF THE CONVENTION AND ARTICLE

1 OF PROTOCOL No. 1 TO THE CONVENTION ON ACCOUNT OF THE QUASHING OF THE JUDGMENTS IN THE APPLICANTS’ FAVOUR

OTHER ALLEGED VIOLATIONS OF THE CONVENTION

14. Lastly, all the applicants, except in the case of Anisimova , in addition complained under Articles 6, 13, 14, 17, 18 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention of other violations, such as the length of proceedings, lack of an effective domestic remedy against the quashing by way of supervisory review of final domestic judgments in the applicants’ favour, the impartiality of the courts and the outcome of the proceedings.

APPLICATION OF ARTICLE 41 OF THE CONVENTION

16. Article 41 of the Convention provides: “If the Court finds that there has been a violation of the Convention or the Protocols thereto, and if the internal law of the High Contracting Party concerned allows only partial reparation to be made, the Court shall, if necessary, afford just satisfaction to the injured party.” A. Damage