- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 21 iulie 2016
- Stat pârât
- RUS
- Articole
- Articolul 6, Articolul 13
- Concluzia
- Încălcare — Articolul 6
- Încălcare — Articolul 13
Grechkin și Smirnova împotriva Rusiei
Traducere în română Auto
A treia secțiune a GRECHKIN ȘI SMIRNOVA v. RUSSIA (Aplicații nr. 23975/06 și 5211/07 JUGAMENT STRASBOURG 21 iulie 2016 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Grechkin și Smirnova v. Rusia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), ședința în calitate de comitet compus din: Helena Jäderblom, președinte, Dmitry Dedov, Branko Lubarda, judecători, și Hotărârea Hasan Bakırcı, deliberată în particular la 30 iunie 2016, pronunță următoarea hotărâre, adoptată la data respectivă: PROCEDURA Cazul a fost originat în cererile împotriva Rusiei depuse la Curte în temeiul articolului 34 din Convenția pentru Protecția Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale („Convenția”) privind diferitele date indicate în tabelul adăugat.
Cerințele au fost comunicate guvernului rusesc („Guvernului”). FACTE Lista reclamanților și detaliile relevante ale cererilor sunt prezentate în tabelul adăugat. Reclamanții se plângeau de durata excesivă a procedurilor civile și de lipsa unui remediu eficace pentru a se plânge de o încălcare a dreptului lor de a avea un caz civil examinat într-un timp rezonabil.
ÎNCĂLCAREA ALEGATĂ A ARTICOLUL 6 § 1 AL CONVENȚIEI Reclamanții s-au plâns în principal că durata procedurii civile în cauză era incompatibilă cu cerința de „tempă rezonabilă” și se bazează pe art. 6 § 1 din Convenție, care citește după cum urmează: „În determinarea drepturilor și obligațiilor sale civile ... fiecare are dreptul la ... o audiere într-un timp rezonabil de [a] ... tribunal ...” 7. Curtea remarcă în primul rând argumentul guvernului că reclamanții nu au epuizat căile de recurs interne disponibile înainte și după adoptarea hotărârii pilot Burdov c. Rusia (nr. 2) (nr. 33509/04, CEDH 2009). În ceea ce privește căile de recurs interne existente înainte de adoptarea hotărârii pilot menționate mai sus, Curtea își reiterează concluzia anterioară că, în momentul în care reclamanții și-au adus cererile la Strasbourg, nu a existat niciun remediu eficace în temeiul legislației ruse care să poată permite remedierea pentru durata necorespunzătoare a procedurilor civile (a se vedea Meshcheryakov c. Rusia) , nr. 24564/04 , § 36, 3 februarie 2011 cu referințe în el, și Zaytsev și alții c. Rusia , § 42046/06 , § 48, 25 iunie 2009 . În ceea ce privește remedierea internă introdusă în răspunsul la hotărârea pilotă menționată anterior,
Curtea reiterează că ar fi nedrept să solicite reclamanților a căror cauze au fost deja în așteptare de mulți ani în sistemul intern și care au venit să caute ajutor la Curte pentru a-și aduce din nou cererile în fața instanțelor interne (a se vedea, pentru o rațiune similară, Fateyenkov și alții c. Rusia În conformitate cu acest principiu, Curtea decide să procedeze la examinarea prezentelor cazuri (a se vedea, mutatis mutandis, Utiuzhnikova c. Rusia , nr. 25957/03, §§ 48-52, 7 octombrie 2010; comparație cu Fakhretdinov și alții c. Rusia (dec.), nr. 26716/09, § 32, 23 septembrie 2010) și, în consecință, respinge non-ul guvernului obiecție de epuizare.
10. În ceea ce privește circumstanțele cauzei, Curtea reiterează, de asemenea, că raționalitatea duratei procedurii trebuie evaluată în funcție de circumstanțele cauzei și în legătură cu următoarele criterii: complexitatea cauzei, comportamentul reclamanților și autorităților relevante și ceea ce era în joc pentru reclamanții în litigiu (a se vedea Frydlender v. Franța [GC], nr. 30979/96, § 43, ECHR 2000-VII). 11. În principalul caz Kormacheva c. Rusia (n. 53084/99, 29 ianuarie 2004), Curtea a constatat deja o încălcare în ceea ce privește chestiuni similare cu cele din acest caz. 12. Având în vedere toate informațiile prezentate, Curtea nu a constatat niciun fapt sau argument care să-l convingă să ajungă la o concluzie diferită cu privire la admisibilitatea și meritul acestor plângeri.
Având în vedere jurisprudența sa pe această temă, Curtea consideră că, în cazurile instantanee, durata procedurii a fost excesivă și nu a îndeplinit cerințele de „tempă rațională”. 13. Prin urmare, aceste plângeri sunt admisibile și dezvăluie o încălcare a articolului 6 § 1 din Convenție. III. ÎNCĂLCAREA ALEGATĂ A ARTICOLUL 13 A CONVENȚIEI 14. Respectând art. 13 din Convenție, reclamanții se plâng în continuare de lipsa unui loc eficace în Rusia pentru a se plânge de durata procedurii.
art. 13 se citește după cum urmează: „Toată persoana a căror drepturi și libertăți, astfel cum sunt prevăzute în [] Convenție, sunt încălcate, are un remediu eficace în fața unei autorități naționale, în ciuda faptului că încălcarea a fost comisă de persoane care acționează în calitate oficială.” 15. Curtea reiterează că art. 13 garantează o soluție eficace în fața unei autorități naționale pentru o presupusă încălcare a cerinței prevăzute la art. 6 § 1 pentru a auzi un caz într-un termen rezonabil (a se vedea Kudła c. Polonia) [GC], nr. 30210/96, § 156, ECHR 2000-XI). Guvernul nu a indicat nici un remediu care ar fi putut accelera determinarea cazurilor reclamanților în momentul în care erau în așteptare în fața instanțelor ruse (a se vedea Kormacheva , citată mai sus, § 64). 16. Având în vedere concluziile de mai sus și cele formulate de Curte la punctele 7-9 de mai sus, plângerile în temeiul articolului 13 din Convenție sunt declarate admisibile.
Curtea concluzionează, de asemenea, că, în prezent, s-a constatat o încălcare a articolului 13 din Convenție din cauza lipsei unui remediu în temeiul dreptului intern, prin care reclamanții ar fi putut obține o hotărâre care susține dreptul de a-și auzi cazurile într-un timp rezonabil, astfel cum se prevede la art. 6 § 1 din Convenția. 5211/07, reclamantul a prezentat, de asemenea, alte plângeri în temeiul diferitelor articole ale Convenției. 18. Curtea a examinat cererile enumerate în tabelul adăugat și consideră că, având în vedere toate materialele în posesia sa și în măsura în care chestiunile reclamate sunt în competența sa, aceste plângeri nu îndeplinesc nici criteriile de admisibilitate prevăzute la articolele 34 și 35 din Convenție sau nu dezvăluie orice apariție a unei încălcări a drepturilor și libertăților consemnate în Convenție sau în Protocolurile sale.
19. Rezultă că această parte a cererilor trebuie respinsă în conformitate cu art. 4 din Convenție. APLICAREA ARTICOLULUI 41 AL CONVENȚIEI 20. art. 41 din Convenție prevede: „Dacă Curtea constată că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocolelor sale, și în cazul în care dreptul intern al Înaltei părți contractante în cauză permite numai reparații parțiale, Curtea oferă, dacă este necesar, satisfacție echitabilă părții vătămate.” 21. Respectând documentele în posesie și jurisprudența sa (a se vedea, în special, Rubtsova c. Rusia, nr. 22554/04, §§ 30, 52, 13 ianuarie 2011, Vokhmina c. Rusia, nr. 26384/02, §§ 26, 37, 9 iunie 2005 și Plemyanova c. Rusia, nr. 27865/06, §§ 27, 39, 15 octombrie 2009), Curtea consideră că este rezonabil atribuirea sumelor indicate în tabelul adăugat.
22. Curtea consideră oportun ca rata dobânzii implicite să se bazeze pe rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene, la care ar trebui adăugate trei puncte procentuale.
plângerile privind durata excesivă a procedurilor civile și lipsa unui remediu intern eficace pentru a se plânge admisibil, precum și restul cererii nr. 5211/07 inadmisibil; declară că aceste plângeri dezvăluie încălcarea articolului 6 § 1 din Convenție privind durata excesivă a procedurilor civile; că a existat o încălcare a articolului 13 din Convenție din cauza lipsei unui remediu eficace pentru a se plânge de lungimea excesivă a procedurii; că statul pârât trebuie să plătească reclamanților, în termen de trei luni, sumele indicate în tabelul adăugat, care urmează să fie convertite în moneda statului interesat la rata aplicabilă la data decontare; (b) care de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se achită pe sumele de mai sus la o rată egală cu rata de creditare marginală a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumpărare plus trei puncte procentuale.
Adoptată în limba engleză și notificată în scris la 21 iulie 2016, în conformitate cu articolele 2 și 3 din Regulamentul Curții.
Hasan Bakırcı Helena Jäderblom Președintele adjunct al Registrului ANNEXĂ Lista cererilor depunând plângeri în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție (lungimea excesivă a procedurilor civile) nr. Cerere nr. Data introducerii Denumirea reclamantului Data nașterii / Data înregistrării Începutul procedurii Încheierea procedurii Niveluri totale de jurisdicție Alte plângeri în cadrul jurisprudenței bine stabilite Sumele acordate pentru daune și cheltuieli și morale și pentru cheltuielile și cheltuielile per reclamant (în euro) [1] 23975/06 10/05/2006 Denis Yurievich GRECHKIN 22/09/1975 26/07/1998 22/11/2005 7 an(s) și 3 luni(s) și 28 zile(s) 2 zi(s) de jurisdicție Art. 13 - lipsa oricărui remediu eficace în dreptul intern în ceea ce privește durata excesivă a procedurilor civile 3.900 5211/07 13/12/2006 Tamara Nikolayevna SMIRNOVA 20/10/1956 23/03/2001 29/05/2002 24/12/2001 20/07/2006 9 luni(i) și 2 zile(i) 2 nivel(i) de jurisdicție 4 ani(i) și 1 lună(i) și 22 zile(i) 3 nivel(i) de jurisdicție Art. 13 - lipsa oricărui remediu eficace în dreptul intern în ceea ce privește lungimea excesivă a procedurii civile 2000 [1] Plus orice impozit care poate fi impus pentru solicitanți.
THIRD SECTION
CASE OF GRECHKIN AND SMIRNOVA v. RUSSIA (Applications nos. 23975/06 and 5211/07 ) JUDGMENT STRASBOURG 21 July 2016 This judgment is final but it may be subject to editorial revision. In the case of Grechkin and Smirnova v. Russia, The European Court of Human Rights (Third Section), sitting as a Committee composed of: Helena Jäderblom, President, Dmitry Dedov, Branko Lubarda, judges, and Hasan Bakırcı Deputy Section Registrar, Having deliberated in private on 30 June 2016, Delivers the following judgment, which was adopted on that date: PROCEDURE
The case originated in applications against Russia lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) on the various dates indicated in the appended table.
The applications were communicated to the Russian Government (“the Government”). THE FACTS
The list of applicants and the relevant details of the applications are set out in the appended table.
The applicants complained of the excessive length of civil proceedings and lack of an effective remedy to complain about a violation of their right to have a civil case examined within a reasonable time. THE LAW I.
JOINDER OF THE APPLICATIONS
5. Having regard to the similar subject matter of the applications, the Court finds it appropriate to examine them jointly in a single judgment. II.
ALLEGED VIOLATION OF ARTICLE
6 § 1 OF THE CONVENTION
6. The applicants complained principally that the length of the civil proceedings in question had been incompatible with the “reasonable time” requirement. They relied on Article 6 § 1 of the Convention, which reads as follows: Article 6 § 1 “In the determination of his civil rights and obligations ... everyone is entitled to a ... hearing within a reasonable time by [a] ... tribunal ...”
The Court firstly notes the Government’s argument that the applicants had failed to exhaust domestic remedies available to them before and after the adoption of the pilot judgement Burdov v. Russia (no. 2) (no. 33509/04, ECHR 2009).
As regards the domestic remedies existing prior to the adoption of the aforementioned pilot judgment, the Court reiterates its previous finding that at the time when the applicants brought their applications to Strasbourg there was no effective remedy under Russian law capable of affording redress for the unreasonable length of civil proceedings (see Meshcheryakov v. Russia , no. 24564/04, § 36, 3 February 2011 with references therein, and Zaytsev and Others v. Russia , no. 42046/06, § 48, 25 June 2009).
As regards the domestic remedy introduced in response to the aforementioned pilot judgment, the Court reiterates it would be unfair to request the applicants whose cases have already been pending for many years in the domestic system and who have come to seek relief at the Court to bring again their claims before domestic tribunals (see, for similar reasoning, Fateyenkov and Others v. Russia , no. 44099/04 et al., 18 February 2016, with further references). In line with this principle, the Court decides to proceed with the examination of the present cases (see, mutatis mutandis , Utyuzhnikova v. Russia , no. 25957/03, §§ 48-52, 7 October 2010; compare with Fakhretdinov and Others v. Russia (dec.), no. 26716/09, § 32, 23 September 2010) and, accordingly, dismisses the Government’s non ‑ exhaustion objection.
Turning to the circumstances of the case, the Court further reiterates that the reasonableness of the length of proceedings must be assessed in the light of the circumstances of the case and with reference to the following criteria: the complexity of the case, the conduct of the applicants and the relevant authorities and what was at stake for the applicants in the dispute (see Frydlender v. France [GC], no. 30979/96, § 43, ECHR 2000-VII).
In the leading case of Kormacheva v. Russia (no. 53084/99, 29 January 2004), the Court already found a violation in respect of issues similar to those in the present case.
Having examined all the material submitted to it, the Court has not found any fact or argument capable of persuading it to reach a different conclusion on the admissibility and merits of these complaints. Having regard to its case-law on the subject, the Court considers that in the instant cases the length of the proceedings was excessive and failed to meet the “reasonable time” requirement.
These complaints are therefore admissible and disclose a breach of Article 6 § 1 of the Convention. III.
ALLEGED VIOLATION OF ARTICLE 13 OF THE CONVENTION
14. Relying on Article 13 of the Convention, the applicants further complained of the lack of an effective venue in Russia to complain about the length of proceedings. Article 13 reads as follows: “Everyone whose rights and freedoms as set forth in [the] Convention are violated shall have an effective remedy before a national authority notwithstanding that the violation has been committed by persons acting in an official capacity.”
The Court reiterates that Article 13 guarantees an effective remedy before a national authority for an alleged breach of the requirement under Article 6 § 1 to hear a case within a reasonable time (see Kudła v. Poland [GC], no. 30210/96, § 156, ECHR 2000-XI). It notes that the Government did not indicate any remedy that could have expedited the determination of the applicants’ cases at the time when they were pending before the Russian courts (see Kormacheva , cited above, § 64).
In view of the findings above and those made by the Court in paragraphs 7-9 above, the complaints under Article 13 of the Convention are declared admissible. The Court further concludes that in the present cases there has been a violation of Article 13 of the Convention on account of the lack of a remedy under domestic law whereby the applicants could have obtained a ruling upholding their right to have their cases heard within a reasonable time, as set forth in Article 6 § 1 of the Convention. IV.
REMAINING COMPLAINTS
17. In application no. 5211/07, the applicant also raised other complaints under various Articles of the Convention.
The Court has examined the applications listed in the appended table and considers that, in the light of all the material in its possession and in so far as the matters complained of are within its competence, these complaints either do not meet the admissibility criteria set out in Articles 34 and 35 of the Convention or do not disclose any appearance of a violation of the rights and freedoms enshrined in the Convention or the Protocols thereto.
It follows that this part of the applications must be rejected in accordance with Article 35 § 4 of the Convention. V.
APPLICATION OF ARTICLE
41 OF THE CONVENTION
20. Article 41 of the Convention provides: “If the Court finds that there has been a violation of the Convention or the Protocols thereto, and if the internal law of the High Contracting Party concerned allows only partial reparation to be made, the Court shall, if necessary, afford just satisfaction to the injured party.”
Regard being had to the documents in its possession and to its case ‑ law (see, in particular, Rubtsova v. Russia, no. 22554/04, §§ 30, 52, 13 January 2011, Vokhmina v. Russia, no. 26384/02, §§ 26, 37, 9 June 2005 and Plemyanova v. Russia, no. 27865/06, §§ 27, 39, 15 October 2009), the Court considers it reasonable to award the sums indicated in the appended table.
The Court considers it appropriate that the default interest rate should be based on the marginal lending rate of the European Central Bank, to which should be added three percentage points. FOR THESE REASONS, THE COURT, UNANIMOUSLY, 1. Decides to join the applications; 2. Declares the complaints concerning the excessive length of civil proceedings and the lack of an effective domestic remedy to complain thereof admissible, and the remainder of the application no. 5211/07 inadmissible; 3. Holds that these complaints disclose a breach of Article 6 § 1 of the Convention concerning the excessive length of civil proceedings; 4. Holds that there has been a violation of Article 13 of the Convention on account of the lack of an effective remedy to complain about the excessive length of the proceedings; 5. Holds (a) that the respondent State is to pay the applicants, within three months, the amounts indicated in the appended table, to be converted into the currency of the respondent State at the rate applicable at the date of settlement; (b) that from the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amounts at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. Done in English, and notified in writing on 21 July 2016, pursuant to Rule 77 §§ 2 and 3 of the Rules of Court. Hasan Bakırcı Helena Jäderblom Deputy Registrar President APPENDIX List of applications raising complaints under Article 6 § 1 of the Convention (excessive length of civil proceedings) No. Application no. Date of introduction Applicant name Date of birth / Date of registration Start of proceedings End of proceedings Total length Levels of jurisdiction Other complaints under well-established case-law Amount awarded for pecuniary and non-pecuniary damage and costs and expenses per applicant (in euros) [1] 23975/06 10/05/2006 Denis Yuryevich GRECHKIN 22/09/1975 26/07/1998 22/11/2005 7 year(s) and 3 month(s) and 28 day(s) 2 level(s) of jurisdiction Art. 13 - lack of any effective remedy in domestic law in respect of excessive length of civil proceedings 3,900 5211/07 13/12/2006 Tamara Nikolayevna SMIRNOVA 20/10/1956 23/03/2001 29/05/2002 24/12/2001 20/07/2006 9 month(s) and 2 day(s) 2 level(s) of jurisdiction 4 year(s) and 1 month(s) and 22 day(s) 3 level(s) of jurisdiction Art. 13 - lack of any effective remedy in domestic law in respect of excessive length of civil proceedings 2,000 [1] Plus any tax that may be chargeable to the applicants.