ABASHIDZE v. GEORGIA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Struck out of the list
ABASHIDZE v. GEORGIA (CtEDO, 2016)
CUARTA DECIZIE DECIZIE Nr. 6926/10 Irakli ABASHIDZE împotriva Georgiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a patra secțiune), care a stat la 13 septembrie 2016 în calitate de comitet compus din: Krzysztof Wojtyczek, președinte, Nona Tsotsoria, Marko Bošnjak, judecători și Andrea Tamietti, grefierul adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 21 ianuarie 2010, După deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDIMENTUL Dl. Irakli Abashidze este un național georgian, născut în 1995 și locuiește în Batumi. El a fost reprezentat în fața Curții de către dna T. Abazadze și dna T. Dekanosidze, avocați care practică în Tbilisi. Guvernul georgian („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul interimar, dna Sh. Mezurnishvili, a Ministerului Justiției. Reclamantul, minor la momentul material al evenimentelor, s-a plâns de nerezonabilitatea lungii deținutului său înainte de judecată – cinci luni – în lumina principiilor stabilite în temeiul articolului 5 § 3 din Convenția. (4) După notificarea cererii au fost date guvernului, la 4 mai și 1 iunie 2016 Curtea a primit declarații depuse de ambele părți, prin care reclamantul a acceptat ca cererea sa să fie eliminată din lista Curții de cauze împotriva următoarelor recunoașteri și întreprinderi făcute de Guvern: „Guvernul își exprimă recunoașterea regretabilă a încălcării articolului 5 § 3 din Convenție din cauza plasării reclamantului în detenție timp de cinci luni fără motive suficiente. Guvernul observă o reformă recentă și realizată cu succes a sistemului juvenil. Mai precis, în conformitate cu noul Cod privind justiția juvenilă, măsura preventivă de detenție preventivă se aplică numai în cazuri excepționale la un minor și se supune unei examinări strânse de către autoritățile judiciare relevante. Înainte de deschiderea unei conferințe preliminare la judecată, durata de detenție la închiderea unui minor nu depășește 40 de zile; după deschiderea conferinței preliminare la judecată, necesitatea de detenție continuă se reexaminează periodic la fiecare 20 de zile. Guvernul propune să plătească reclamantului, în vederea asigurării unei soluții prietenoase între părți, 1000 (1 mii) euro pentru a acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile. Această sumă va fi convertită în moneda națională a statului interesat la rata aplicabilă la data plății și va fi eliberată de orice impozite care ar putea fi aplicabile reclamantului. Se va plăti în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte. În cazul în care nu s-a plătit această sumă în termenul de trei luni, guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului.” Prin scrisoarea din 30 iunie 2016, reclamantul a confirmat din nou că termenii declarației menționate anterior erau pe deplin acceptabile pentru el și că era gata să renunțe la toate cererile sale împotriva statului contestat. HOTĂRÂREA Având în vedere cele de mai sus, Curtea consideră că această chestiune a fost rezolvată în sensul articolului 37 § (b) din Convenție și respectul drepturilor omului, astfel cum este definit în Convenție și în Protocolele sale, nu solicită ca aceasta să continue examinarea cererii prevăzute în art. în amendă. Prin urmare, cazul să fie eliminat din listă. Din aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să excludă aplicarea din lista cazurilor sale. Adoptat în limba engleză și notificat în scris la 6 octombrie 2016. Andrea Tamietti Krzysztof Wojtyczek Președintele adjunct al grefierului