CASE OF KITANOVSKA STANOJKOVIC AND OTHERS v. "THE FORMER YUGOSLAV REPUBLIC OF MACEDONIA"

La 25 octombrie 2011, două persoane care purtau măști negre au intrat în casa reclamanților cu intenția de a le jefui. Ei au lovit V.K., soțul și tatăl reclamanților, precum și primul reclamant, care le-a provocat leziuni severe. În consecință, la 1 noiembrie 2011 V.K. A murit. După incident, primul reclamant a fost admis la spital, unde a rămas în unitatea de îngrijire intensivă până la 4 noiembrie 2011. La 3 noiembrie 2011, procurorul a solicitat ca Tribunalul de Primă Instanță din Skopje („curtea de judecată”) să lanseze o procedură preliminară împotriva F.T. (7 ani la momentul respectiv) din cauza jafului agravat și l-a înarmat în custodie. În aceeași dată, instanța de judecată a ordonat detenția F.T. timp de 15 zile. Detenția a fost ordonată din cauza riscului de a absoarbe și de a interfera cu ancheta, și anume „influențarea martorilor victimelor, în special din moment ce locuiesc în apropierea (F.T.s).” Prin decizia din 17 noiembrie 2011, un judecător investigator al instanței de judecată a prelungit deținerea F.T. timp de 15 zile pentru aceleași motive ca înainte. La 1 decembrie 2011, judecătorul investigator a ordonat eliberarea sa constatând că „prezența sa la procesul poate fi asigurată cu o măsură mai liniștită (închiderea pașaportului și obligația de a raporta în instanță) ... Având în vedere circumstanțele și nevoile individuale ale [F.T.], vârsta sa, faptul că el este un student obișnuit în al treilea an de școală secundară și un tânăr în dezvoltare, [curtea] consideră că există motive pentru încheierea ordinului de detenție ...” 8. La 13 ianuarie 2012, procurorul a depus o acuzație împotriva F.T. și un anumit S.G. Acestea au fost acuzate de jaf agravat cu privire la incidentul din 25 octombrie 2011. La 7 iunie 2012, Tribunalul de Primă Instanță din Skopje, după ce a auzit dovezi de la acuzat, reclamanții, martori, experți, reprezentanți ai unui Centru de Protecție Socială (care a sugerat că F.T. ar trebui să fie condamnat la un termen de închisoare dacă a fost găsit vinovat și a recunoscut dovezi importante, inclusiv mai multe rapoarte de experți (inclusiv un raport de experți psihiatrici care a confirmat că F.T. au fost în stare mentală când a fost comisă infracțiunea) au stabilit următoarele: „La 1.30 a.m. la 25 octombrie 2011 acuzatul S.G. și F.T., pe baza unui acord anterior, a sosit [în casa reclamanților] cu intenția de a fura obiecte mobile. Cu utilizarea forței și a obiectului periculos – un ciocan de metal cu un strâns de lemn, ei au provocat în mod intenționat leziuni grave asupra actualului decedat V.[K.] și [primul reclamant] pentru a atinge obiectivul ... Purtând măști negre, [S.G. și F.T.] au sosit în fața [casa reclamanților] ... V.K. A deschis ușa. Amândoi au intrat în casă. S.G. imediat a început să lovească V.K. pe cap și pe mâini cu ciocanul de metal. V.K. a sustinut răni grave-picior, fracturi multi-fragmentate însoțite de hemoragii cerebrale sub țesuturile dure ale creierului ... fractura craniului linear, din cauza căreia a murit la 1 noiembrie 2011. La scurt timp după, L.J., [prima fiică a reclamantului și a doua și a treia soră a reclamantului] au apărut și au început să țipe. S.G. apoi a atacat-o fizic lovindu-o pe cap... A căzut, pretinzând că e moartă. După ce [prima reclamantă] au auzit țipetele lui L.J., a sosit în bucătărie pentru a vedea ce se petrece, dar când a sosit în living, a fost atacată de minorul F.T. El a lovit-o tare în cap, infligend leziuni severe, și anume patru răni ale capului [cuțite și vânătăi]; două fracturi craniului dimensibile; hemoragii sub țesuturile moale ale creierului; și o leziune cerebrală în zona templului stâng ... ... [Primul reclamant], V.[K.] și L.[J.] au fost luate de ambulanță la Spitalul Skopie. Ei au fost admis de către I.S., un medic care era de serviciu la acea vreme, care a observat leziunile fizice grave pe care le-a susținut atât V. [K.], cât și [primul reclamant]. Ei au fost ținuți în spital, deoarece rănile lor au fost în pericol de viață ...” 10. După cum se spune în hotărâre, „al doilea reclamant nu a putut recunoaște părinții ei datorită rănirii lor. Mama ei a fost atât de bătut încât ea nu a putut vedea; ochii ei au fost închisi și fata ei a fost atât de mult colorat (модро) că ea nu a putut o recunoaște.” 11. Curtea l-a găsit pe S.G. și F.T. vinovată de jaf agravat și, în temeiul articolului 237 alineatul (4) în ceea ce privește punctul 1 din Codul penal (a se vedea punctul 16 de mai jos), condamnată la șase și cinci ani de închisoare, respectiv. Timpul în care F.T. a fost petrecută în detenție preliminară a fost dedus din durata totală a condamnării sale. În calitate de victime, reclamanții au fost sfătuiți să urmărească cererile de compensare prin intermediul unei acțiuni civile separate pentru daune. 12. Prin hotărârile din 26 noiembrie 2012 și 12 martie 2013, Curtea de Apel Skopje și, respectiv, Curtea Supremă, au respins plângerile F.T. privind presupusele erori cu privire la faptele și legea, precum și presupusele încălcări ale normelor procedurale. Ambele instanțe au susținut hotărârea instanței de judecată care nu constată niciun motiv pentru a se depărta de faptele stabilite de instanța de judecată și de motivele date pentru condamnarea. 13. La 2 ianuarie 2013, un judecător de executare responsabil pentru execuția sentinței de custodie a eliberat un ordin de încarcerare (T.F.T. Conform ordinului, F.T. a fost obligată să raporteze la centrul de detenție Ohrid la 30 ianuarie 2013 pentru a îndeplini sentința. La 17 ianuarie 2013 F.T. a solicitat amânarea propoziției din motive de familie și de sănătate. Această cerere a fost respinsă de hotărârile din 21 ianuarie și 12 februarie 2013 de judecător și, respectiv, de un comitet de trei judecători al instanței de judecată. La 21 februarie 2013, centrul de detenție a informat judecătorul de executare că F.T. nu au sosit la instalație la data specificată. Prin scrisorile din 28 februarie, 8 aprilie și 20 mai 2013, judecătorul de aplicare a procedurii a notificat instanța de judecată din Skopje responsabilă pentru minorii în legătură cu nereferirea F.T. la instalația de detenție și a solicitat instrucțiuni „datoră caracterul urgent al procedurii”. Aceste scrisori au rămas fără răspuns. 14. Guvernul a susținut că, după corespondența de mai sus, nu a fost desemnat nici un judecător de executare pentru a face față cazului de peste opt luni. După numirea unui astfel de judecător, la 27 martie 2014 a fost eliberat un alt ordin de încarcerare în ceea ce privește F.T. Acesta a căutat, în niciun caz, ca sentința de custodie să fie suspendată. La 2 mai 2014, centrul de detenție a recunoscut din nou că F.T. Nu a sosit la unitate. 15. La 30 iunie 2014, judecătorul de aplicare a ordonat arestarea F.T. F.T. a fost arestat la 10 iulie 2014 și a început să-și îndeplinească condamnarea la 11 iulie 2014. Centrul de detenție a confirmat prin scrisoarea că F.T. ar rămâne în custodie până la 27 iunie 2019.