CASE OF KITANOVSKA STANOJKOVIC AND OTHERS v. "THE FORMER YUGOSLAV REPUBLIC OF MACEDONIA"

La 25 octombrie 2011, două persoane care purtau măști negre au intrat în casa reclamanților cu intenția de a le jefui. Ei au lovit V.K., soțul și tatăl reclamanților, precum și primul reclamant, care le-a provocat leziuni severe. În consecință, la 1 noiembrie 2011 V.K. A murit. După incident, primul reclamant a fost admis la spital, unde a rămas în unitatea de îngrijire intensivă până la 4 noiembrie 2011. La 3 noiembrie 2011, procurorul a solicitat ca Tribunalul de Primă Instanță din Skopje („curtea de judecată”) să lanseze o procedură preliminară împotriva F.T. (7 ani la momentul respectiv) din cauza jafului agravat și l-a înarmat în custodie. În aceeași dată, instanța de judecată a ordonat detenția F.T.

timp de 15 zile. Detenția a fost ordonată din cauza riscului de a absoarbe și de a interfera cu ancheta, și anume „influențarea martorilor victimelor, în special din moment ce locuiesc în apropierea (F.T.s).” Prin decizia din 17 noiembrie 2011, un judecător investigator al instanței de judecată a prelungit deținerea F.T. timp de 15 zile pentru aceleași motive ca înainte. La 1 decembrie 2011, judecătorul investigator a ordonat eliberarea sa constatând că „prezența sa la procesul poate fi asigurată cu o măsură mai liniștită (închiderea pașaportului și obligația de a raporta în instanță) ... Având în vedere circumstanțele și nevoile individuale ale [F.T.], vârsta sa, faptul că el este un student obișnuit în al treilea an de școală secundară și un tânăr în dezvoltare, [curtea] consideră că există motive pentru încheierea ordinului de detenție ...” 8. La 13 ianuarie 2012, procurorul a depus o acuzație împotriva F.T.

și un anumit S.G. Acestea au fost acuzate de jaf agravat cu privire la incidentul din 25 octombrie 2011. La 7 iunie 2012, Tribunalul de Primă Instanță din Skopje, după ce a auzit dovezi de la acuzat, reclamanții, martori, experți, reprezentanți ai unui Centru de Protecție Socială (care a sugerat că F.T. ar trebui să fie condamnat la un termen de închisoare dacă a fost găsit vinovat și a recunoscut dovezi importante, inclusiv mai multe rapoarte de experți (inclusiv un raport de experți psihiatrici care a confirmat că F.T. au fost în stare mentală când a fost comisă infracțiunea) au stabilit următoarele: „La 1.30 a.m. la 25 octombrie 2011 acuzatul S.G. și F.T., pe baza unui acord anterior, a sosit [în casa reclamanților] cu intenția de a fura obiecte mobile.

Cu utilizarea forței și a obiectului periculos – un ciocan de metal cu un strâns de lemn, ei au provocat în mod intenționat leziuni grave asupra actualului decedat V.[K.] și [primul reclamant] pentru a atinge obiectivul ... Purtând măști negre, [S.G. și F.T.] au sosit în fața [casa reclamanților] ... V.K. A deschis ușa. Amândoi au intrat în casă. S.G. imediat a început să lovească V.K. pe cap și pe mâini cu ciocanul de metal. V.K. a sustinut răni grave-picior, fracturi multi-fragmentate însoțite de hemoragii cerebrale sub țesuturile dure ale creierului ... fractura craniului linear, din cauza căreia a murit la 1 noiembrie 2011. La scurt timp după, L.J., [prima fiică a reclamantului și a doua și a treia soră a reclamantului] au apărut și au început să țipe.

S.G. apoi a atacat-o fizic lovindu-o pe cap... A căzut, pretinzând că e moartă. După ce [prima reclamantă] au auzit țipetele lui L.J., a sosit în bucătărie pentru a vedea ce se petrece, dar când a sosit în living, a fost atacată de minorul F.T. El a lovit-o tare în cap, infligend leziuni severe, și anume patru răni ale capului [cuțite și vânătăi]; două fracturi craniului dimensibile; hemoragii sub țesuturile moale ale creierului; și o leziune cerebrală în zona templului stâng … [Primul reclamant], V.[K.] și L.[J.] au fost luate de ambulanță la Spitalul Skopie. Ei au fost admis de către I.S., un medic care era de serviciu la acea vreme, care a observat leziunile fizice grave pe care le-a susținut atât V. [K.], cât și [primul reclamant].

Ei au fost ținuți în spital, deoarece rănile lor au fost în pericol de viață ...” 10. După cum se spune în hotărâre, „al doilea reclamant nu a putut recunoaște părinții ei datorită rănirii lor. Mama ei a fost atât de bătut încât ea nu a putut vedea; ochii ei au fost închisi și fata ei a fost atât de mult colorat (модро) că ea nu a putut o recunoaște.” 11. Curtea l-a găsit pe S.G. și F.T. vinovată de jaf agravat și, în temeiul articolului 237 alineatul (4) în ceea ce privește punctul 1 din Codul penal (a se vedea punctul 16 de mai jos), condamnată la șase și cinci ani de închisoare, respectiv. Timpul în care F.T. a fost petrecută în detenție preliminară a fost dedus din durata totală a condamnării sale.

În calitate de victime, reclamanții au fost sfătuiți să urmărească cererile de compensare prin intermediul unei acțiuni civile separate pentru daune. 12. Prin hotărârile din 26 noiembrie 2012 și 12 martie 2013, Curtea de Apel Skopje și, respectiv, Curtea Supremă, au respins plângerile F.T. privind presupusele erori cu privire la faptele și legea, precum și presupusele încălcări ale normelor procedurale. Ambele instanțe au susținut hotărârea instanței de judecată care nu constată niciun motiv pentru a se depărta de faptele stabilite de instanța de judecată și de motivele date pentru condamnarea. 13. La 2 ianuarie 2013, un judecător de executare responsabil pentru execuția sentinței de custodie a eliberat un ordin de încarcerare (T.F.T.

Conform ordinului, F.T. a fost obligată să raporteze la centrul de detenție Ohrid la 30 ianuarie 2013 pentru a îndeplini sentința. La 17 ianuarie 2013 F.T. a solicitat amânarea propoziției din motive de familie și de sănătate. Această cerere a fost respinsă de hotărârile din 21 ianuarie și 12 februarie 2013 de judecător și, respectiv, de un comitet de trei judecători al instanței de judecată. La 21 februarie 2013, centrul de detenție a informat judecătorul de executare că F.T. nu au sosit la instalație la data specificată. Prin scrisorile din 28 februarie, 8 aprilie și 20 mai 2013, judecătorul de aplicare a procedurii a notificat instanța de judecată din Skopje responsabilă pentru minorii în legătură cu nereferirea F.T.

la instalația de detenție și a solicitat instrucțiuni „datoră caracterul urgent al procedurii”. Aceste scrisori au rămas fără răspuns. 14. Guvernul a susținut că, după corespondența de mai sus, nu a fost desemnat nici un judecător de executare pentru a face față cazului de peste opt luni. După numirea unui astfel de judecător, la 27 martie 2014 a fost eliberat un alt ordin de încarcerare în ceea ce privește F.T. Acesta a căutat, în niciun caz, ca sentința de custodie să fie suspendată. La 2 mai 2014, centrul de detenție a recunoscut din nou că F.T. Nu a sosit la unitate. 15. La 30 iunie 2014, judecătorul de aplicare a ordonat arestarea F.T. F.T. a fost arestat la 10 iulie 2014 și a început să-și îndeplinească condamnarea la 11 iulie 2014. Centrul de detenție a confirmat prin scrisoarea că F.T.

ar rămâne în custodie până la 27 iunie 2019.

5. On 25 October 2011 two persons wearing black masks entered the applicants’ house with an intention to rob them. They hit V.K., the applicants’ husband and father, as well as the first applicant, inflicting on them severe injuries. In consequence, on 1 November 2011 V.K. died. After the incident, the first applicant was admitted to hospital where she remained in the intensive care unit until 4 November 2011. 6. On 3 November 2011 the public prosecutor requested that the Skopje Court of First Instance (“the trial court”) launched preliminary proceedings against F.T. (seventeen-year old at the time) on account of aggravated robbery and remanded him in custody. On the same date, the trial court ordered F.T.’s detention for fifteen days.

The detention was ordered on account of the risk of him absconding and interfering with the investigation, namely “influencing the victims witnesses, in particular since they live in (F.T.’s) vicinity”. 7. By a decision of 17 November 2011, an investigating judge of the trial court extended F.T.’s detention for fifteen days for the same reasons as before. On 1 December 2011 the investigating judge ordered his release finding that “his attendance at the trial can be secured with a more lenient measure (seizure of passport and obligation to report to the court) ... Taking into account the individual circumstances and needs of [F.T.], his age, the fact that he is a regular student in third year of secondary school and a young man in development, [the court] considers that there are grounds for termination of the detention order ...” 8. On 13 January 2012 the public prosecutor lodged an indictment against F.T.

and a certain S.G. They were indicted on charges of aggravated robbery with respect to the incident of 25 October 2011. 9. On 7 June 2012 the Skopje Court of First Instance, after it had heard evidence from the accused, the applicants, witnesses, experts, representatives of a Social Welfare Centre (who suggested that F.T. should be sentenced to a prison term if he was found guilty), and admitted considerable material evidence, including several expert reports (including a psychiatric expert report which confirmed that F.T. had been mentally fit when the crime had been committed) established the following: “At 1.30 a.m. on 25 October 2011 the accused S.G. and F.T., on the basis of a prior agreement, arrived [at the applicants’ house] with an intention to steal movable objects.

With the use of force and dangerous object – a metal hammer with a wooden grip, they intentionally inflicted serious injuries on the now deceased V.[K.] and [the first applicant] in order to achieve their aim ... Wearing black masks, [S.G. and F.T.] arrived in front of [the applicants’ house] ... V.K. opened the door. They both entered the house. S.G. immediately started hitting V.K. on the head and hands with the metal hammer. V.K. sustained serious injuries-head wounds, multi-fragmented fractures accompanied with brain haemorrhages under the hard tissues of the brain ... linear skull fracture, as a result of which he died on 1 November 2011. Soon after, L.J., [the first applicant’s daughter and the second and third applicants’ sister] appeared and started screaming.

S.G. then physically assaulted her by hitting her on the head ... She fell down, pretending to be dead. After [the first applicant] had heard L.J.’s screaming, she arrived in the kitchen in order to see what was going on, but when she arrived in the living room, she was assaulted by the minor F.T. He punched her hard in the head, inflicting severe injuries, namely four head wounds [cuts and bruises]; two sizeable skull fractures; haemorrhages under the soft tissues of the brain; and a brain lesion in the area of the left temple … [the first applicant], V.[K.] and L.[J.] were taken by ambulance to Skopje Hospital. They were admitted by I.S., a doctor who was on duty at the time, who noted the serious physical injuries which both V.[K.] and [the first applicant] had sustained.

They were kept in hospital, since their injuries were life-threatening ...” 10. As stated in the judgment, “[the second applicant] was not able to recognise her parents given their injuries. Her mother was so much beaten that she could not see; her eyes were closed and her face was so much coloured (модро) that she could not recognise her.” 11. The court found S.G. and F.T. guilty of aggravated robbery and, relying on Article 237(4) in relation to sub-paragraph 1 of the Criminal Code (see paragraph 16 below), sentenced them to six and five years’ imprisonment respectively. The time which F.T. had spent in pre-trial detention was to be deducted from the total length of his custodial sentence.

As victims, the applicants were advised to pursue compensation claims by means of a separate civil action for damages. 12. By judgments of 26 November 2012 and 12 March 2013, the Skopje Court of Appeal and the Supreme Court, respectively, dismissed F.T.’s complaints about alleged errors on the facts and law, as well as alleged violations of the procedural rules. Both courts upheld the lower court’s judgment finding no grounds to depart from the facts as established by the trial court and the reasons given for the conviction. 13. On 2 January 2013 an enforcement judge responsible for execution of the custodial sentence issued an incarceration order (упатен акт) in respect of F.T. According to that order, F.T.

was required to report to Ohrid Detention Centre on 30 January 2013 in order to serve the sentence. On 17 January 2013 F.T. requested that the sentence be postponed for family and health reasons. This request was dismissed by decisions of 21 January and 12 February 2013 by the enforcement judge and a three-judge panel of the trial court, respectively. On 21 February 2013 the detention centre informed the enforcement judge that F.T. had not arrived at the facility on the specified date. By letters dated 28 February, 8 April and 20 May 2013, the enforcement judge notified the trial court in Skopje responsible for minors about F.T.’s failure to report to the detention facility and sought instructions “given the urgent nature of the proceedings”.

These letters remained unanswered. 14. The Government submitted that after the above correspondence, no enforcement judge had been appointed to deal with the case for over eight months. After such a judge had been appointed, on 27 March 2014 another incarceration order had been issued in respect of F.T. The latter sought, to no avail, for the custodial sentence to be adjourned. On 2 May 2014 the detention centre advised again that F.T. had not arrived at the facility. 15. On 30 June 2014 the enforcement judge ordered F.T.’s arrest. F.T. was arrested on 10 July 2014 and started serving his custodial sentence on 11 July 2014. The detention centre confirmed by letter that F.T. would remain in custody until 27 June 2019.