GUSEV AND OTHERS v. RUSSIA

Comunicat la 7 noiembrie 2016 THIRD SECTION Cererea nr. 63390/14 Yuriy Nikolayevich GUSEV și alții împotriva Rusiei depusă la 2 septembrie 2014 DECLARAREA FACTELOR Reclamanții, dl Y.N. Gusev, dl N.T. Klimov, dl V.F.Muzychenko și dl V.A. Yarovoy-Simonenko, sunt resortisanți ruși născuți în 1942, 1952, 1943 și, respectiv, 1947 și trăiesc în regiunea Krasnodar din Rusia. Situațiile cazului Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de solicitanți, pot fi rezumate după cum urmează. Societatea cooperativă a semnat un acord cu compania de construcții pentru un nou bloc de apartamente. Societatea cooperativă ar fi dobândit titlu pentru apartamente la finalizarea construcției blocului. La 6 iulie 2011, Curtea Orașului Anapa a acordat directorului companiei de construcții un titlu blocului nou constrâns de apartamente, pe care l-a vândut ulterior terților. Într-o dată neespecificată, reclamanții au introdus o procedură împotriva directorului societății de construcții care își propune titlul proprietarului și care urmărește să declare contractele de vânzare nule și nule. La 27-28 martie 2013, Curtea Orașului Anapa a acordat cererile reclamanților, a declarat contractele de vânzare semnate de director cu terții nul și nul și a atribuit titlului reclamanților apartamentelor. La 2 iulie 2013, Curtea Regională Krasnodar a anulat această hotărâre în apel și a respins cererile reclamanților. La diferite date la sfârșitul lunii august și la începutul lunii septembrie, reclamanții și-au depus apeluri de casă la Presidium al Curții Regionale. La 2 septembrie 2013, un singur judecător al Curții Regionale a solicitat dosarul. La 16 octombrie 2013, dosarul a fost transferat Curții Regionale Krasnodar, după cererea unicului judecător. Decembrie 2013 un judecător al Curții Regionale Krasnodar a refuzat să transfere recursul de casare al reclamanților pentru examinarea acestuia în fondul faptului că instanța de recurs nu a comis încălcări semnificative în aplicarea legislației substanțiale și/sau procedurale. La 18 decembrie 2013, unul dintre solicitanți, dl Gusev, a solicitat o copie a deciziei din 12 decembrie 2013. El nu a primit niciun răspuns la cererea sa. La 27 decembrie 2013, dl Yarovoj-Simonenko a prezentat o cerere similară Presidium al Curții Regionale. La 29 ianuarie 2014, o copie a deciziei din 12 decembrie 2013 a fost transmisă reclamanților de către oponent. La 31 ianuarie 2014, reclamanții au primit o copie a aceleiași hotărâri transmise de Curtea Regională. Nu au fost furnizate informații privind dacă reclamanții au depus un al doilea recurs de casă în fața Curții Supreme Federale. Procedințe de reintegrare a termenelor La 20 ianuarie 2014, toți reclamanții au solicitat prelungirea termenului limita pentru depunerea unui al doilea recurs de casă în fața Curții Supreme federale împotriva hotărârii din 2 iulie 2013. Ei au indicat că termenul pentru al doilea recurs de casă a expirat din cauza întârzierii examinării primului lor recurs de casă la nivel regional și, prin urmare, nu pot fi considerați responsabili pentru această întârziere. La 20 februarie 2014, Curtea Orașului Anapa a respins cererea reclamanților, având în vedere că termenul pentru depunerea unui recurs de casă la Curtea Supremă a expirat la 2 ianuarie 2014 și că reclamanții nu au prezentat circumstanțe excepționale care ar putea fi considerate de către o instanță ca un motiv valabil pentru nerespectarea termenelor inițiale de recurs. La 25 februarie și 3 Martie 2014 reclamanții au apelat. La 15 aprilie 2014, Curtea Regională Krasnodar a respins recursul reclamanților și a susținut concluziile Tribunalului din Orașul Anapa. În ceea ce privește argumentul reclamanților în conformitate cu care ar trebui să fie exclusă de la termenul de șase luni de la momentul examinării apelului lor de casă de către un singur judecător la nivel regional, Curtea Regională a susținut că aceasta nu a fost furnizată de legislație. Legea și practicile interne relevante Legea și practicile interne relevante care reglementează revizuirea cassării deciziilor judiciare după ce acestea devin finale în vigoare la 1 ianuarie 2012 se rezumă în decizia Curții în cazul Abramyan și alții c. Rusia (n. 38951/13 și 59611/13, §§§ 32-41 și 49-53, 12 mai 2015). COMPLAINT Reclamanții se plâng în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție în legătură cu o încălcare a dreptului lor de acces la o instanță, și anume la Curtea Supremă a Federației Ruse, o a doua instanță de casă, din cauza nerespectării primului lor recurs de casă în termenele stabilite și a notificării refuzului unic al judecătorului la timp pentru a depune un al doilea recurs de casă și a refuzului ulterior al instanțelor interne de restituire a termenului pentru depunerea unui al doilea recurs de casă. Întrebări către părți Reclamantul a epuizat toate căile de recurs interne eficace, astfel cum se prevede la art. 35 § 1 din Convenție? În special, Guvernul este invitat să formuleze observații privind dacă cererea de prelungire a termenelor de apel constituie un remediu eficace în situația reclamanților. A existat o încălcare a „dreptului de acces la o instanță”, astfel cum este garantat de art. 6 § 1 din Convenție, având în vedere faptul că a doua sursă de casă a acestora a devenit limitată la timp până la examinarea de către judecătorul unic regional a primului lor recurs de casă și primirea acestei decizii de către reclamanți (a se vedea Abramyan și Yakubovskiye, citat mai sus, §§ 77 și 95)? În special, reclamanții au fost responsabili pentru întârziere? Guvernul este invitat în mod specific să abordeze următoarele întrebări: - judecătorul unic de la Curtea Regională Krasnodar a respectat termenele prevăzute de Codul de Procedură Civilă pentru examinarea admisibilității primului recurs în casație al reclamanților? - este timpul transcurs între cererea de caz și primirea acestuia de către un singur judecător care examinează admisibilitatea unui recurs de casă exclus din termenele prevăzute de Codul de Procedură Civilă pentru adoptarea acestei decizii de către un singur judecător? Dacă da, este în consecință exclusă aceeași perioadă de timp din termenul total de șase luni prevăzut pentru apelanții pentru a depune atât apelurile de casație? - ar trebui să se țină seama de timpul petrecut de un singur judecător la nivel regional în calculul termenului general de șase luni pentru depunerea apelurilor de casație? - Există vreun termen pentru notificarea acestei decizii către partea recurente? Curtea Regională Krasnodar a respectat aceste termene în ceea ce privește notificarea refuzului judecătorului unic regional la reclamanții? - ar trebui adăugată o copie a refuzului unui judecător unic regional de a accepta un recurs de casă la al doilea recurs de casă, în lipsa căreia aceasta din urmă va fi returnată imediat recurentei fără a fi luată în considerare?

Communicated on 7 November 2016

THIRD SECTION

Application no. 63390/14

Yuriy Nikolayevich GUSEV and others

against Russia

lodged on 2 September 2014

STATEMENT OF FACTS

The applicants, Mr

Y.N.

Gusev, Mr

N.T.

Klimov, Mr

V.F.Muzychenko and Mr

V.A. Yarovoy-Simonenko, are Russian nationals who were born in 1942, 1952, 1943 and 1947 respectively and live in Krasnodar region of Russia.

A.

The circumstances of the case

The facts of the case, as submitted by the applicants, may be summarised as follows.

The applicants were members of a cooperative society whose main activity was the construction of apartments. The cooperative society signed an agreement with the construction company for a new block of flats. The applicants would have acquired title to the apartments upon finishing the block’s construction.

On 6 July 2011 the Anapa Town Court awarded the director of the construction company a title to the newly constracted block of flats, which he subsequently sold to the third parties.

1.

Main proceedings

On an unspecified date the applicants brought proceedings against the director of the construction company challenging his title to the property and seeking to declare the sale contracts null and void.

On 27-28 March 2013 the Anapa Town Court granted the applicants’ claims, declared the sale contracts signed by the director with the third parties null and void and awarded the applicants title to the apartments.

On 2 July 2013 the Krasnodar Regional Court quashed this judgment on appeal and dismissed the applicants’ claims.

On different dates late August and early September the applicants lodged their cassation appeals with the Presidium of the Regional Court.

On 2 September 2013 a single judge of the Regional Court requested the case-file.

On 16 October 2013 the case-file was transferred to the Krasnodar Regional Court following its single judge’s request.

On 12

December 2013 a judge of the Krasnodar Regional Court refused to transfer the applicants’ cassation appeal for its examination on the merits on the ground that the appeal court did not committed any significant violations in its application of substantive and/or procedural legislation.

On 18 December 2013 one of the applicants, Mr Gusev, requested a copy of the decision of 12 December 2013. He received no reply to his request.

On 27 December 2013 another applicant, Mr Yarovoj-Simonenko, submitted a similar request to the Presidium of the Regional Court.

On 29 January 2014 a copy of the decision of 12 December 2013 was handed over to the applicants by the opponent party.

On 31 January 2014 the applicants received a copy of the same decision sent by the Regional Court.

No information was provided on whether the applicants lodged a second cassation appeal with the federal Supreme Court.

2.

Proceedings for reinstatement of the time-limits

On 20 January 2014 all the applicants applied for extension of the time

‑

limits for lodging a second cassation appeal before the federal Supreme Court against the judgment of 2 July 2013. They indicated that the time-limit for the second cassation appeal expired because of the delay in examination of their first cassation appeal at regional level and consequently they cannot be held responsible for this delay.

On 20 February 2014 the Anapa Town Court rejected the applicants’ request, considering that the time-limit for lodging a cassation appeal with the Supreme Court expired on 2

January 2014 and the applicants did not present exceptional circumstances which could be considered by a court as a valid reason for non-compliance with the initial time-limits for appeal.

On 25

February and 3

March 2014 the applicants appealed.

On 15 April 2014 the Krasnodar Regional Court rejected the applicants’ appeal and upheld the findings of the Anapa Town Court. As regards the applicants’ argument according to which the time of consideration of their cassation appeal by a single judge at regional level should be excluded from the six-month time-limit, the Regional Court held that it was not provided by the legislation.

B.

Relevant domestic law and practice

The relevant domestic law and practice governing the cassation review of judicial decisions after they become final in force as of 1

January 2012 is summed up in the Court’s decision in the case of

Abramyan and Others v.

Russia

(nos.

38951/13 and 59611/13, §§

32-41 and

49-53, 12

May 2015).

COMPLAINT

The applicants complain under Article 6 § 1 of the Convention about a violation of their right to access to a court, namely to the Supreme Court of the Russian Federation, a second cassation instance, on account of the Krasnodar Regional Court’s failure to examine their first cassation appeal within the time-limits set and to notify them the single judge’s refusal in time for them to lodge a second cassation appeal and of the domestic courts’ subsequent refusal to restore the time-limit for lodging a second cassation appeal.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1.

Has the applicant exhausted all effective domestic remedies, as required by Article 35 § 1 of the Convention? In particular, the Government is invited to comment on whether the request for the extension of the time

‑

limits for appeal constitutes an effective remedy in the applicants’ situation.

2.

Was there a breach of the applicants’ “right of access to a court” as guaranteed by Article 6 § 1 of the Convention, having regard to the fact that their second cassation appeal became time-barred pending the examination by the regional single judge of their first cassation appeal and the receipt of that decision by the applicants (see

Abramyan and Yakubovskiye,

cited above, §§ 77 and 95)? In particular, were the applicants responsible for the delay? The Government is specifically invited to address the following questions:

- did the single judge at the Krasnodar Regional Court comply with the time-limits provided by the Code of Civil Procedure for examination of the admissibility of the applicants’ first cassation appeal?

- is the time elapsed between the request for the case file and its receipt by a single judge examining the admissibility of a cassation appeal excluded from the time-limits provided by the Code of Civil Procedure for the adoption of this decision by a single judge? If so, is the same period of time accordingly excluded from the overall six-month time-limit provided for the appellants for lodging both cassation appeals?

- should the time spent by a single judge at regional level be taken into account in the calculation of the overall six-month time-limit for lodging both cassation appeals?

- are there any time-limits for the notification of this decision to the appellant party? Did the Krasnodar Regional Court comply with these time

‑

limits as regards the notification the regional single judge’s refusal to the applicants?

- should a copy of the refusal of a regional single judge to accept a cassation appeal be appended to the second cassation appeal, failing which the latter shall be immediately returned to the appellant without any consideration?