SOTTILE ET AUTRES c. ITALIE

Publicat la 6 ianuarie 2025 Prima secțiune Cerere nr. 5395/15 Paolo SOTITIL și altele împotriva Italiei introduse la 20 ianuarie 2015 comunicat la 16 decembrie 2024 ÎNCHEIAT DE LA L Acestea se referă la punerea în aplicare a unei legi de interpretare autentică a unei proceduri în curs, ale cărei solicitanți erau părți la aceasta. La art. 72 din Legea nr. 350/2003 (Legea finanțelor 2004) A stabilit interpretarea care urmează să fie acordată articolului 2 din D.P.R. n 394/1995 privind principiile care reglementează criteriile de calcul al lacunei de îmbarcare prevăzute la art. 4 din Legea nr. 78 din 1983. La momentul faptelor, reclamanții făceau parte din corpul poliției fiscului ( În urma refuzului administrației financiare de a acorda reclamanților o creștere prevăzută de dispozițiile D.P.R.

nr. 394/1995, aceștia, pe baza unei jurisprudențe favorabile, au sesizat instanța administrativă regională a Lazio ( 4886/2003 R.G.). În cursul acestei proceduri, legiuitorul a interacționat cu menționatul articol 3 72 din Legea finanțelor 2004, stabilind astfel o interpretare autentică a articolului: 2 din D.P.R. n 394 din 1995, favorabil administrației (a se vedea, interalia, hotărârile n 1349/04, 8236/06 și 27377/2013 ale Consiliului de Stat). În fața T.A.R., reclamanții au solicitat, de asemenea, instanței administrative să sesizeze Curtea Constituțională, cu scopul de a face declararea de neîncredere constituțională a dispoziției în litigiu din legea finanțelor 2004 pentru încălcarea articolelor 3 și 117 din Constituție și a articolului 6 din Convenție.

681/2014 din 20 ianuarie 2014, T.A.R. a respins instanțele reclamanților, inclusiv cererea de remisiune la Curtea Constituțională. Reclamanții consideră că aplicarea la procedura lor a articolului 72 din Legea nr. 350/2003 a condus la o încălcare a articolului 6 din convenție și a articolului 1 din Protocolul nr. 1 la convenție. Au epuizat reclamanții căile de atac interne, astfel cum se prevede la art. 35 alineatul (1) din Convenție, pentru a se plânge de aplicarea articolului 3, Õ 72 din Legea nr. 350/2003? În special, Consiliul de Stat a constituit o cale de atac efectivă în sensul acestei dispoziții pentru a se plânge de ligitimitatea constituțională a dispoziției menționate anterior? Au depus reclamanții o cerere în termenul de șase luni prevăzut la art. 35 alin. (1) din Convenție la data la care a fost introdusă cererea?

Aplicarea art. 3 alin. 350/2003 la o procedură deja în curs de desfășurare în fața instanțelor, a adus ea atingere preeminenței dreptului sau echității procedurii, astfel cum sunt garantate prin art. 6 din Convenție? În la Vegotex International S.A. c. Belgia [GC], nr. 49812/09, § 102-123, 3 noiembrie 2022)?Lingurința era conformă cu principiul securității juridice (Vegotex International S.A., citată anterior, §§ 115-123)? Reclamanții au avut o speranță legitimă de a obține o valoare patrimonială efectivă (Agrati și alții c. Italia, n 43549/08 și alte 2 § 73-74, 7 În iunie 2011, și Kopeckýc.

Slovacia [GC], nr 44912/98, § 45-52, CEDH 2004 IX) Aplicarea retroactivă a legii a constituit o interferență în ceea ce privește interesele pașnice ale reclamanților, în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1? În acest caz, această interferență a încălcat echilibrul corect între interesul public și interesul persoanelor vizate de art. 1 din Protocolul nr. 1 din Protocolul nr. 1 (Agrati și altele , citată anterior, §§ 82-84, Maggio și alții c. Italia , n 46286/09 și 4 altele, §§ 61-63, 31 mai 2011 și OGIS-Institut Stanislas, OGEC Saint-Pie X și Blanche de Castilla și alții c. Franța , n 422119/98 și 51633/00 § 84-88,

27 mai 2004) An de naștere Anul nașterii Locul de reședință Paolo SOTILTE 1959 Sinnai Giuseppe AMICONE 1956 Miglianico Massimo ARDONE 1962 Settimo San Pietro Livio BAJ 1972 La Maddalena Antonio BASILE 1966 Assemini Roberto BELLINI 1961 Selargius Carlo BELLOFATTO 1961 La Maddalena Corrado BOAGER 1962 Assemini Giovanni BOCALE 1951 Termoli 10. Cosimo CAPOZZO 1954 La Maddalena 11. Francesco CARTA 1951 Quartu Sant Pescara 15. Agostino Conte 1963 Quartuccio 16. Gerardo COZZOLINIO 1963 La Maddalena 17. Massimo DE SANTIS 1963 La Maddalena 18. Pietro DI DONATO 1969 La Maddalena 19. Giovanni DI GHIONNO 1957 Pescara 20. Alessandro DI LAURO 1971 Grosseto 21. Giovanni DI NATALE 1963 La Maddalena 22. Angelo DI VITA GAUDINO 1971 Gaeta 23. Gerardo DURANTINO 1959 La Maddalena 24. Ignazia FRESI 1962 Cagliari 25. Luigi GAROFALO 1973 La Maddalena 26. Salvatore GIAGHEDDU 1945 La Maddalena 27. Salvatore GURZENI 1969 Selargius 28. Pier Luigi LAI 1961 Selargius 29. Roberto LEONZIO 1950 Ortona 30. Antonio LO FARO 1960 Capotera 31. Nolberto LOFFREDO 1957 La Maddalena 32. Elena MANZO 1986 Cagliari 33. Daniele MAXIA 1963 Selargius 34. Alessandro MAZZAPICA 1964 Settimo San Pietro 35. Gianpaolo MURGIA 1960 Dolianova 36. Armando MUSETTINI 1950 Massa 37. Lino ORLANDO 1972 La Maddalena 38. Govanni PALMIERI 1971 La Maddalena 39. Maurizio PORRU 1959 Cagliari 40. Efidio PUTZU 1959 Quartu Sant Aniello SORRENTINO

1955 Sestu 48. Francesco SPINZI 1963 Tuglie 49. Michele STELLINO 1956 Assemini 50. Giuseppe SUTERA 1965 Assemini 51. Antonio TEMPESTA 1964 La Maddalena 52. Livio VAIRO 1971 La Maddalena

Publié le 6 janvier 2025

PREMIÈRE SECTION

Requête n o 5395/15 Paolo SOTTILE et autres contre l’Italie introduite le 20 janvier 2015 communiquée le 16 décembre 2024

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne l’application rétroactive d’une loi d’interprétation authentique à une procédure en cours dont les requérants étaient parties. L’article 3 § 72 de la loi n o 350/2003 (la « loi de finances 2004 ») fixa l’interprétation à donner à l’article 5 § 2 du D.P.R. n o 394/1995 portant sur les principes régissant les critères de calcul de l’indemnité d’embarquement prévus par l’article 4 de la loi n o 78 de 1983. À l’époque des faits, les requérants appartenaient au corps de la police du fisc (« Guardia di Finanza ») et exerçaient leurs fonctions au bord de navires. À la suite du refus de l’administration financière d’accorder aux requérants une majoration prévue par les dispositions dudit D.P.R n o 394/1995, ceux-ci, en s’appuyant sur une jurisprudence favorable, saisirent le tribunal administratif régional du Latium (« T.A.R.

») (n o 4886/2003 R.G.). Au cours de cette procédure, le législateur intervint avec le mentionné article 3 § 72 de la loi de finances 2004, fixant ainsi une interprétation authentique de l’article 5 § 2, du D.P.R. n o 394 de 1995, favorable à l’administration (voir, inter alia , les arrêts n os 1349/04, 8236/06 et 2737/2013 du Conseil d’État). Devant le T.A.R., les requérants demandèrent également au juge administratif de saisir la Cour constitutionnelle, dans le but de faire déclarer l’illégitimité constitutionnelle de la disposition litigieuse de la loi de finances 2004 pour violation des articles 3 et 117 de la Constitution et de l’article 6 de la Convention. Par le jugement n o 681/2014 du 20 janvier 2014, le T.A.R.

rejeta les instances des requérants, y compris la demande de rémission à la Cour Constitutionnelle. Les requérants estiment que l’application à leur procédure de l’article 3 § 72 de la loi n o 350/2003 a entraîné une violation de l’article 6 de la Convention et de l’article 1 du Protocole n o 1 à la Convention.

QUESTIONS AUX PARTIES

1. Les requérants ont-ils épuisé les voies de recours internes, comme l’exige l’article 35 § 1 de la Convention, pour se plaindre de l’application de l’article 3, § 72 de la loi n o 350/2003 ? En particulier, le Conseil d’État constituait-il un recours effectif au sens de cette disposition pour se plaindre de l’illégitimité constitutionnelle de la disposition précitée ?