CASE OF DUBSKÁ AND KREJZOVÁ v. THE CZECH REPUBLIC - [Romanian Translation] legal summary by the European Institute of Romania

Tradus și revizuit de IER

(

http://ier.gov.r

o/

)

Notă de informare privind jurisprudența Curții

nr. 201

Noiembrie 2016

Dubská și Krejzová împotriva Republicii Cehe (MC)

-

28859/11 și 28473/12

Hotărârea din 15 noiembrie 20

16 (MC)

Art. 8

Art. 8 § 1

Respectarea

vieții

private

Reglementări care interzic personalului medical să acorde asistență în cazul nașterilor la domiciliu:

n

eîncălcare

În fapt

– Reclamantele au dorit să nască la domiciliu asistate de o moașă.

Cu toate acestea, în

conformitate cu reglementările din Cehia, personalul medical care asistă nașterile la domiciliu riscă

sancțiuni disciplinare și

penale.

Prin urmare, în practică reclamantele trebuiau să opteze între a naște

la domiciliu fără asistență medicală sau a naște la spital. Prima reclamantă a născut natural copilul la

domiciliu, în timp

ce

a doua reclamantă a născut la o matern

itate.

În cererile lor în fața Curții europene, reclamantele au denunțat o încălcare a art. 8 întrucât legislația

cehă nu a permis personalului medical să le asiste în nașterea la d

omiciliu.

Într-

o hotărâre din 11 dec

embrie 2014 (a se vede

a

Nota de informare nr. 180

)

, o cameră a Curții, cu

șase voturi la unu, a constatat că nu a fost încălcat art. 8 din Convenție.

La 1 iunie 2015, cauza a fost

retrimisă Marii Camere la cererea reclamantelor.

În drept

–

Art. 8:

Nașterea este un moment unic și delicat în viața unei femei și

cuprinde aspecte pr

ivind

integritatea sa fizică și morală, îngrijirea medicală, sănătatea reproducerii și protecția informațiilor

privin

d

sănătatea. Prin urmare, aceste aspecte, inclusiv alegerea locului nașterii, sunt fundamental legate de

viața privată a unei femei și sunt cuprinse în sfera de aplicare a acestui concept în

înțelesul art. 8.

Cauza reclamantelor avea c

a obiect o ingerință asupra dreptului acestora să beneficieze de asistența

moașelor atunci când nasc la domiciliu, din cauza pericolului sancțiunilor aplicabile moașelor care au

fost împiedicate practic să asiste reclamantele prin aplicarea legislației.

Ac

eastă ingerință era în

conformitate cu legea și, întrucât scopul acesteia era de a proteja sănătatea și siguranța mamei și a

copilului în timpul și după naștere, urmărea în mod legitim să protejeze sănătatea și drepturile altora.

Curtea a continuat să examineze dacă ingerința a fost necesară într

-

o societate democratică.

În această privință, a observat că statului pârât trebuia să

-

i fie acordată o marjă largă de apre

ciere

întrucât: a) cauza implica o chestiune complexă de politică de sănătate care cerea o evaluare de către

autoritățile interne a datelor științifice și ale experților cu privire la riscurile nașterii la spital și la domiciliu;

b) au intervenit considerații de politică generală, socială și economică, inclusiv alocarea de resurse

financiare,

întrucât poate fi nevoie ca resursele bugetare să fie deplasate din sistemul general al

maternităților la dispoziția unui cadru pentru nașterile la domiciliu; c) nu a existat consens între statele

membre ale Consiliului Europei în stare să limiteze marja

de apreciere a statului în favoarea permiterii

nașterilor la domiciliu.

Curtea a constatat că, având în vedere această largă marjă de apreciere, ingerința în dreptul

reclamantelor la respect pentru viața lor privată nu era disproporționată.

Riscul pentru

mame și nou

-

născuți era mai ridicat în cazul nașterilor la domiciliu decât în cazul nașterilor în maternități care aveau

personal suficient și erau echipate corespunzător din punct de vedere tehnic și material. Chiar dacă o

sarcină decurgea fără complicații și putea astfel să fie considerată „cu risc scăzut”, puteau apărea

dificultăți neașteptate în timpul nașterii, care necesită imediat intervenție medicală de specialitate, cum

ar fi o secțiune cezariană sau asistență neonatală specială. Mai mult, maternitățile pot asigura toate



2



îngrijirile medicale de urgență necesare, ceea ce nu era posibil în cazul nașterilor la domiciliu, chiar și

cu participarea unei moașe (Republica Cehă nu are stabilit un sistem de asistență specializată de

urgență pentru nașterile l

a domiciliu).

Cu toate că nu poate trece cu vederea faptul că, în mai multe maternități din Re

publica Cehia, condițiile

par să ridice semne de întrebare, totuși Curtea a recunoscut că, începând din 2014, Guvernul a luat

inițiative în vederea îmbunătățirii situației.

Curtea a invitat

autoritățile cehe să facă progrese în viitor prin

revizuirea constantă a prevederilor juridice relevante, astfel încât să se asigure că acestea reflectă

evoluțiile medicale și științifice, respectând în același timp pe deplin dr

epturile femeilor în domeniul

sănătății reproducerii, în special pentru a se asigura condiții adecvate atât pentru pacienți, câ

t și pentru

personalul medical în maternitățile din întreaga țară.

Concluzie:

neîncălcare (douăsprezece voturi la cinci).

© Cons

iliul Europei/Curtea Europeană a Drepturilor Omului

Redactat de grefă, prezentul rezumat nu obligă Curtea.