ÎNAPOI LA REZULTATE CtEDO

Sursă originală

CtEDO 24.03.2015 RO

CASE OF ZAIEȚ v. ROMANIA - [Romanian translation] by the SCM Romania and IER

RESPONDENT

ROU

HOTĂRÂRE

24.03.2015

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Preliminary objection joined to merits and dismissed (Article 35-3-a - Ratione materiae);Remainder inadmissible;Violation of Article 8 - Right to respect for private and family life (Article 8-1 - Respect for family life);Violation of Article 1 of Protocol No. 1 - Protection of property (Article 1 para. 1 of Protocol No. 1 - Peaceful enjoyment of possessions);Pecuniary and non-pecuniary damage - award (Article 41 - Non-pecuniary damage;Pecuniary damage;Just satisfaction)

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2015
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

CASE OF ZAIEȚ v. ROMANIA - [Romanian translation] by the SCM Romania and IER (CtEDO, 2015)

Tradus

i revizuit de IER (www.ier.

ro)

CURTEA EUROPEAN

A DREPTURILOR OMULUI

SEC

IA A TREIA

HOT

RÂRE

din 24 martie 201

În cauza Za

împotriva României

(Cererea nr. 44958/05

)

Strasbourg

Hot

rârea devine definitiv

în condi

iile prev

zute la art. 44 § 2 din Conven

ie. Aceasta poate suferi

modif

ri de

form

În cauza Zai

împotriva României,

Curtea European

a Drepturilor Omului (Sec

ia a treia), reunit

într-o camer

compu

din Josep

Casadevall, pre

edinte, Luis

López Guerra,

Ján Šikuta,

Dragoljub Popoviæ, Kristina Pardalos,

Johannes Silvis, Iulia Antoanella Motoc, judec

tori,

i Marialena Tsirli, grefier adjunct de sec

ie,

dup

ce a deliberat în camera de consiliu, la 3 m

artie 2015,

pronun

ță

prezenta hot

râre, adoptat

la aceea

i dat

PROCEDUR

. La originea cauzei se afl

cererea nr.

44958/05, îndreptat

împotriva României, prin care un

resortisant al acestui stat, doamna Parasca Zaie

ț („reclamanta”),

a sesizat Curtea la 14 octombrie

2005, în temeiul art. 34 din Conven

ia pentru ap

rarea drepturilor omului

i a libert

ăț

ilor fundamentale

(„Convenția”

)

. Reclamanta, care a beneficiat de asisten

ță

judici

, a fost reprezentat

de domnul M. Ardelean,

avocat în Timi

șoara. Guvernul român („Guvernul”)

a fost reprezentat de agentul guvernamental,

doamna I. Cambrea, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

. Invocând art.

i art. 8 din Conven

ie, reclamanta a sus

inut c

i-a fost înc

lcat dreptul la

respectarea vie

ii de familie, din cauza anul

rii ilegale a adop

iei sale. În temeiul art. 1 din Protocolul

nr. 1 la Conven

ie, reclamanta s-a plâns c

, drept consecin

ță

direc

a anul

rii adop

iei sale, a pierdut

proprietatea a cinci hectare de p

dure, mo

tenite de la mama ei adop

tiv

. La 6 octombrie 2011, cererea a fost comunicat

Guvernului

ÎN FAPT

Circumsta

ele cauzei

. Reclamanta

s-a n

scut în 1

955

i locuie

te în S

vâr

in.

. A fost ado

ptat

la 25 februarie 1972, la vârsta

aptesprezece ani.

. Mama adoptiv

a reclamantei mai avea o fiic

adopta

, H.M. Mama reclamantei a decedat în

1986.

. În 2003, cele dou

surori au mo

tenit, împreun

, zece hectare de p

dure, în baza dreptului la

tenirea unui teren care fusese expropriat de la bunica l

or.

. Ulterior, reclamanta a formulat o ac

iune pentru împ

irea terenului între surori.

. În cursul procesului, H.M. a formulat o ac

iune în anularea adop

iei reclamantei. Aceasta a

sus

inut c

scopul principal urm

rit de mama ei adoptiv

atunci când a vrut s

o adopte pe reclamant

a fost s

i asigure un sprijin emo

ional

i financiar la b

trâne

i ajutor la activit

ăț

ile cotidiene. H.M.

a afirmat c

singurul obiectiv urm

rit de reclamant

atunci când a fost de acord cu adop

ia a fost s

dreptul la mo

tenire.

. Reclamanta a sus

inut c

principalul motiv pentru care sora ei a introdus ac

iunea în anularea

adop

iei sale a fost s

o împiedice s

teneasc

jum

tate din cele zece hectare de teren

i s

streze pentru ea întreaga proprietate mo

tenit

de la mama lor adoptiv

. În acest sens, a pretins c

legalitatea hot

rârii sale de adop

ie nu a fost contestat

niciod

anterior, de

i fusese pronun

treizeci

i doi de ani înainte. A concluzionat c

neîn

elegerile care au ap

rut între ea

i sora ei dup

decesul mamei lor adoptive nu puteau justifica anularea unei adop

ii realizate conform legii.

. În observa

iile orale prezentate în fa

a primei instan

e, avocatul reclamantei a ridicat excep

lipsei calit

ăț

ii procesuale a petentei. Acesta a sus

inut c

H.M. nu a dovedit c

are un interes legitim

actual s

solicite anularea adop

iei surorii sa

le.

. La 7 decembrie 2004, Tribunalul Suceava a respins excep

ia invocat

de reclamant

ă ș

i a

declarat adop

ia reclamantei nul

, constatând c

nu fusese îndeplinit scopul prev

zut în Codul

familiei. A hot

rât c

unicul scop al adop

iei reclamantei fusese îndeplinirea intereselor patrimoniale

ale mamei adoptive

i ale copilului adoptat

i c

aceasta nu fusese destinat

îi asigure o via

ță

mai

bun

reclamantei.

. Reclamanta a formulat recurs, sus

inând c

locuise cu mama ei adoptiv

de când avea nou

ani, de

i hot

rârea de adop

ie a fost pronun

abia în 1972, atunci când avea

aptesprezece ani. A

sus

inut c

rela

iile de familie stabilite între ea

i mama ei adoptiv

înc

de la vârsta de nou

ani

fusese

dovedite prin declara

iile martorilor aflate la dosar

i c

acestea fuseser

atestate, de

asemenea, în raportul întocmit de autorit

ăț

i cu ocazia anchetei sociale realizate la adop

ia acesteia.

. Hot

rârea primei instan

e a fost confirmat

prin hot

rârea pronun

de Curtea de Apel

Suceava la 15 aprilie 2005. În opinia separat

anexat

la aceast

hot

râre se men

iona faptul c

adop

ia nu a fost necorespunz

toare, deoarece scopul principal al acesteia a fost bun

stare

reclamantei, care se n

scuse într-o familie cu opt copii

i o situ

ie financiar

dificil

II.

Dreptul intern

i interna

ional relevant

A. Dreptul intern relevant

. Dispozi

iile relevante din Codul familiei, referitoare la adop

ie, au fost abrogate prin Ordonan

de urgen

ță

a Guvernului nr. 25/1997, publicat

în Monitorul Oficial nr. 120 din 12

iunie 1997.

Dispozi

iile relevante privind anularea adop

iei erau urm

toarele:

Art. 22

„(2) Adopț

ia poate fi

desfăcută

la cererea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani sau a Comisiei

pentru protec

ia copilului de la domiciliul acestuia, dac

desfacerea este în interesul superior al

copilului.”

. Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adop

iei a abrogat OUG nr. 25/1997

i a intrat în

vigoare la 1 ianuarie 2005. Dispozi

iile relevante, astfel cum erau în vigoare la momentul faptelor, se

citesc dup

cum urmeaz

Art. 56

„(1) Adopția

este nul

, dac

a fost încheiat

în alt scop decât cel al ocrotirii interesului superior al

copilului sau c

încălcarea

oric

ror condi

ii de fond sau

de form

zute de lege.

(2) Cu toate acestea, instan

a va putea respinge cererea de declarare a nulit

ăț

ii adop

iei, dac

constata c

men

inerea adop

ției este în interesul celui adop

tat.”

Art. 57

„Acț

iunea în declararea nulit

ăț

ii adop

iei apar

ine oric

rei persoane interesate. Dup

dobândirea de

tre adoptat a capacit

ăț

ii depline de exe

rci

iu, a

iunea apar

ine numai aces

tuia.”

B. Norme interna

ionale relevante

Conven

ia european

în materia adop

iei de copii, deschis

spre semnare la Strasbourg la 24

aprilie 1967

i ratificat

de România la 18 mai 1

993

Art. 10

„1. Adopț

ia confer

adoptatorului, cu privire la copilul adoptat, drepturile

i îndatoririle de orice natur

care sunt cele ale unu

i tat

sau ale unei mame cu privire la

copilul s

u legitim.

Adop

ia confer

adoptatului, fa

ță

de adoptator, drepturile

i îndatoririle de orice natur

ale unui copil

legitim fa

ță

de tat

l sau de m

ama sa.

De îndat

ce se nasc drepturile

i îndatoririle vizate la paragraful 1 al prezentului articol, drepturile

i îndatoririle de aceea

i natur

dintre adoptat

i tat

l sau mama sa sau orice alt

persoa

organisme înceteaz

existe. Totu

i, legisla

ia poate prevedea ca so

ul adoptatorului s

i p

strez

drepturile

i îndatoririle fa

ță

de adoptat, d

acesta este copi

lul s

u legitim, nelegitim sau adoptiv.

Cu toate acestea, legisla

ia poate men

ine pentru p

rin

i obliga

ia alimentar

ță

de copil, obliga

de între

inere, de a-i asigura o situa

ie, de a-l înzestra, în cazul în care adoptatorul nu aduce la

îndeplinire una dintre aceste obliga

ii.

Ca regul

genera

, adoptatul va putea fi în m

sur

dobânde

asc

numele de familie al

adoptatorului sau s

-l adauge la pro

priul s

u nume de famili

Dac

un p

rinte firesc are drept de folosin

ță

asupra bunurilor copilului s

u, dreptul de folosin

ță

adoptatorului asupra bunurilor adoptatului poate, în pofida paragrafului 1 al prezentului articol, s

fie

limitat prin legis

ie.

În materie succesoral

, în m

sura în care legisla

ia d

copilului legitim un drept la succesiunea

tat

lui sau mamei sale, copilul adoptat este tratat în aceast

privin

ță

la fel ca

i copilul legitim al

adoptatorului

”

Conven

ia european

revizui

în materia adop

iei de copii, deschis

spre semnare la 27 noiembrie

2008

i ratifica

de România la 2 ianuarie 2012

. Schimb

rile juridice

i sociale care au avut loc în Europa de la prima Conven

ie a Consiliului

Europei în materia adop

iei de copii au determinat numeroase state membre s

i modifice legisla

privind adop

ia. În

consec

ță

, unele dispozi

ii ale Conven

iei din 1967 au devenit treptat caduce. În

acest context, a fost redactat

o conven

ie revizuit

, în conformitate cu evolu

ia social

ă ș

i juridic

inându-se totodat

seama de interesul superior al copil

ului.

. Conven

ia revizuit

a Consiliului Europei în materia adop

iei de copii a fost deschis

spre

semnare la 27 noiembrie 2008. România a semnat-o la 4 martie 2009

i a ratificat-o la 2 ianuarie

2012.

Art. 11 - Efectele adop

iei

„(1). Prin adopț

ie, copilul devine membru cu drepturi depline al familiei adoptatorului/adoptatorilor

are în raport cu adoptatorul/adoptatorii

i familia acestuia/acestora acelea

i drepturi

i obliga

ii ca

copilul adoptatorului/adoptatorilor a c

rui filia

ie este legal stabilit

. Adoptatorul/Adoptatorii î

i asum

responsabilitatea parental

ță

de copil. Adop

ia pune cap

t leg

turii juridice existente între copil

tat

l, ma

i familia de origine

Art. 14

–

Revocarea

i anularea unei adop

„(1) O adopț

ie poate fi revocat

sau anulat

numai prin decizia autorit

ăț

ii competente. Interesul

superior al copilului trebuie s

primeze întotdeauna asupra oric

rui alt considerent.

(2) Înainte de atingerea de c

tre copil a vârstei majoratului, revocarea adop

iei nu poate s

intervi

decât pentru motive grave, prev

zute de legisl

ie.

(3) Cererea de anulare trebu

ie s

fie depus

în termenul stabilit prin legisla

ție.”

ÎN DREPT

Excep

ia preliminar

a Guvernului

. Guvernul a solicitat Cur

ii s

resping

cererea, pe motiv c

reclamanta nu a îndeplinit cerin

zut

la art. 35 § 1 din Conven

ie de a depune cererea în termen de

ase luni. A sus

inut c

, de

reclamanta a trimis o prim

scrisoare la Curte în data de 12 octombrie 2005, abia la 17 ianuarie 2006

a fost depus un formular de cerere completat în mod corespunz

tor. Guvernul a concluzionat c

având în vedere c

termenul de

ase luni prev

zut pentru depunerea unei cereri la Curte expirase la

15 octombrie 2005, cererea reclamantei a fost tardiv

. Reclamanta a respins acest argument. Aceasta a sus

inut c

, dup

ce a trimis cererea sa,

la 14

octombrie 2005, a completat formularul oficial de cerere

i l-a trimis în termenul stabilit de Curte. Prin

urmare, reclamanta solicit

Cur

respin

aceas

excep

ie ca nefondat

. În urma examin

rii materialelor depuse de reclamant

, Curtea observ

, la 14 octombrie

2005, aceasta a trimis o scrisoare care con

inea toate informa

iile relevante pentru depunerea unei

cereri. La 19 decembrie 2005, Curtea a informat reclamanta c

cererea ei fusese înregistrat

ă ș

i i-a

solicitat s

completeze un formular standard de cerere în termen de

ase s

mâni de la primirea

scrisorii Cur

ii. Reclamanta a trimis un formular de cerere completat corespunz

tor la 17 ianuarie

2006.

Prin urmare, Curtea nu constat

niciun motiv pentru a concluziona c

reclamanta nu a respectat

termenul d

ase luni

i respinge ex

cep

ia preliminar

a Guvernului.

II.

Cu privire la pretinsa înc

lcare a art. 6 §

i art. 8 din Conven

. Reclamanta s-a plâns c

i-a fost înc

lcat dreptul la respectarea vie

ii private

i de familie din

cauza anul

rii adop

iei sale prin hot

rârile ilegale pronun

ate de instan

ele interne. Aceasta a invocat

art. 6 § 1

i art. 8 din Con

ven

ie.

. Curtea reitereaz

faptul c

a decis anterior c

, de

i art. 8 nu con

ine cerin

e procedurale

explicite, procesul decizional finalizat cu adoptarea unor m

suri ce constituie o ingerin

ță

trebuie s

fie

echitabil

i s

perm

respectarea corespunz

toare a intereselor protejate de art. 8 (a se vedea

Kutzner împotriva Germaniei

, nr. 46544/99, pct. 56, CEDO 2002-I,

Kurochkin împotriva Ucrainei

, nr.

42276/08, pct. 31, 20 mai 20

10).

. Prin urmare, Curtea consider

se impune examinarea capetelor de cerere ale reclamantei

doar în temeiul art. 8 din Co

nven

ie, care se

cite

te dup

cum urmeaz

„1. Orice persoană

are dreptul la respectarea vie

ii sale private

i de familie, a domiciliului s

i a

coresponde

ei sale.

Nu este admis amestecul unei autorit

ăț

i publice în exercitarea acestui drept decât în m

sura în

care acest amestec este prev

zut de lege

i constituie o m

sur

care, într-o societate democratic

este necesar

pentru securitatea na

ional

, siguran

a public

, bun

starea economic

ță

rii, ap

rare

ordinii

i prevenirea faptelor penale, protejarea s

ăț

ii sau a moralei, ori protejarea drepturilor

libert

ăților altora.”

Cu privire la admisibilitate

. Guvernul a sus

inut c

art. 8 din Conven

ie nu era aplicabil în cazul reclamantei

i a solicitat

Cur

ii s

resping

cererea ca inadmisibil

ratione materiae.

În acest sens, a afirmat c

, în spe

ță

rela

ia de familie care trebuia protejat

în temeiul art. 8 nu se n

scuse în urma unei adop

ii legale

autentice.

. Reclamanta a respins acest argument

i a sus

inut c

rela

ia stabilit

între ea

i mama ei

adoptiv

putea fi considerat

suficien

pentru a intra sub inciden

a art. 8 din Conven

i pentru a fi

protejat

de acesta.

. Curtea remarc

faptul c

prezenta cauz

prive

te ac

iunea de anulare a hot

rârii de adop

ie a

reclamantei, dup

treizeci

i unu de ani de la pronun

area acesteia. Hot

rârile instan

elor interne, prin

care adop

ia reclamantei a fost declarat

nul

, i-au afectat direct via

a privat

ă ș

i de familie. Curtea

consider

plângerea reclamantei are leg

tur

cu via

a sa privat

ă ș

i de familie

i intr

sub inciden

art. 8 din Conv

ie. În consecin

ță

, excep

ia ridicat

de Guvern trebuie s

fie respins

. Curtea observ

, de asemenea, c

acest cap

t de cerere nu este în mod v

dit nefondat în

sensul art.

35 § 3

lit. a)

din Conven

ie. În plus, constat

acesta nu prezint

niciun alt motiv de

inadmisibilitate. Prin urmare, este necesar s

fie declarat admisibil.

Cu privire la fond

Argumentele p

ilor

. Reclamanta a argumentat c

adop

ia fusese realizat

în conformitate cu dispozi

iile legale în

vigoare la momentul respectiv. A fost efectuat

o anchet

socia

ă ș

i au fost înregistrate declara

ii ale

martorilor. De asemenea, aceasta a subliniat c

fusese crescut

ă ș

i educat

de mama ei adoptiv

când avea nou

ani

i a afirmat c

rela

ia lor se bazase pe afec

iune, responsabilitate

i sprijin moral

i material reciproc. Reclamanta a declarat c

anularea adop

iei sale a constituit o intruziune în via

ei de familie, care nu avea niciun scop legitim, e

ra dispropor

ionat

ă ș

i arbitrar

. În ceea ce prive

te ac

iunea în justi

ie de anulare a adop

iei sale, reclamanta a pretins c

sora

ei nu avea calitate procesual

pentru a introduce ac

iunea în anulare

i c

motivele furnizate de

instan

ele interne pentru admiterea ac

iunii nu au fost relevante

i suficiente. Reclamanta nu consider

era obligat

invoce, din nou, excep

ia lipsei calit

ăț

ii procesuale a surorii ei în fa

a instan

ei de

recurs. A argumentat c

, în temeiul principiului rolului activ al instan

ei, prev

zut la art. 129 alin. (5) C.

proc. civ., instan

a de recurs ar fi trebuit s

ia în considerare excep

ia ridicat

la instan

a de fond,

deoarece constituia o excep

ie absolut

ă ș

i peremptorie.

. Guvernul consider

sura incriminat

era legal

, urm

rea un interes legitim

i era

necesar

ă ș

i propor

ional

. A subliniat c

motivele invocate de instan

ele interne pentru anularea

adop

iei erau releva

nte

i suficiente.

. În ceea ce prive

te calitatea procesual

a surorii reclamantei de a formula o cerere de anulare

a adop

iei, Guvernul a subliniat c

reclamanta nu invocase din nou aceast

exce

ie în fa

a instan

de recurs

Motivarea Cu

(a) Cu privire la exi

sten

a unei ingerin

. Curtea reitereaz

rela

iile dintre un p

rinte adoptiv

i un copil adoptat au, de regul

, aceea

natur

i rela

iile de familie protejate de art. 8 din Conven

i c

astfel de rela

ii, care s-au n

scut

în urma unei adop

ii legale

i autentice, pot fi considerate suficiente pentru a determina respectul

cuvenit pentru via

a de familie, prev

zut la art. 8 din Conven

ie [a se vedea

Pini

i al

ii împotriva

României

, nr. 78028/01

i 78030/01, pct. 14

i 148, CEDO 2004-V (extrase)].

. În prezenta cauz

, Curtea consider

anularea hot

rârii de adop

ie, dup

treizeci

i unu de

ani de la pronun

area acesteia, la solicitarea surorii reclamantei, a constituit o ingerin

ță

în dreptul

reclamantei la respectarea vie

ii sale de familie, garantat la art. 8

din Conven

ie.

(b) Stabilirea justific

rii ingerin

. O astfel de ingerin

ță

poate fi considerat

justifica

numai în cazul în care sunt îndeplinite

condi

iile prev

zute la art. 8 § 2. Aceasta trebuie s

ă fie „prevă

zut

ă de lege”, să

aib

un scop legitim în

temeiul acestui paragraf

i trebuie s

ă fie „necesară

într-o societate democratic

ă” pentru atingerea

scopului men

ionat anterior (a se vedea

Smith

i Grady împotriva Regatului Unit

, nr. 33985/96

33986/96, pct.

72, CEDO 1999-VI). No

iunea de necesitate implic

faptul c

ingerin

a trebuie s

corespun

unei nevoi sociale stringente

i, în special, c

este propor

ional

cu scopul legitim urm

rit

(a se vedea

Saviny împotriva Ucrainei

, nr. 39948/06, pct. 47, 18 decembrie 2008).

(i) Prev

zut

de lege

. Expresia „prevă

zut

ă de lege” de la art. 8 § 2 impune, în primul rând, ca mă

sura contestat

fie întemeiat

pe dreptul intern; de asemenea, se refer

la calitatea legisla

iei în cauz

, impunând ca

aceasta s

fie compatibil

cu statul de drept

i accesibil

persoanei în cauz

, care trebuie, de

asemenea, s

poat

prevedea consecin

ele acesteia în ceea ce o prive

te (a

se vedea

Liberty

i al

împotriva Regatului Unit

, nr. 58243/00, pct. 59, 1 iulie 2008)

. În ceea ce prive

te aspectul dac

ingeri

a în cauz

era prev

zut

de lege, Curtea observ

la momentul introducerii ac

iunii de c

tre sora reclamantei, dispozi

iile relevante referitoare la adop

puteau fi g

site în OUG nr. 25/1997 (a se vedea supra, pct. 16). La 26 iunie 2004, dup

ce instan

a de

fond a pronun

at hot

rârea, dar în timp ce respectiva cerere de anulare a adop

iei reclamantei se afla

pe rolul

cur

ii de apel, a intrat în vigoare Leg

ea adop

iei (a se vedea supra, pct.

17).

. Curtea observ

hot

rârile privind anularea adop

iei reclamantei au fost pronun

ate în urma

cererii formulate de sora acesteia, la rândul ei adoptat

de mama adoptiv

a reclamantei. În acest

sens, reclamanta a sus

inut în fa

a primei instan

e c

sora ei nu avea calitatea procesual

de a

contesta hot

rârea de adop

ie. Reclamanta

i-a întemeiat excep

ia pe dispozi

iile Codului de

procedur

civil

ă ș

i a pretins c

sora ei nu a dovedit c

avea un interes legitim pentru formularea

cererii. Instan

a de fond a respins excep

ia reclamantei, hot

rând c

sora reclamantei avea un interes

legitim de a ob

ine anularea adop

iei, deoarece reclamanta

i sora ei trebuiau s

împar

zece hectare

de p

dure (a se vedea supra, pct. 9), mo

tenite de la mama lor adoptiv

. Curtea observ

, în

conformitate cu art. 22 din OUG 25/1997, în vigoare la momentul respectiv, doar copilul adoptat care a

împlinit zece ani sau Comisia pentru protec

ia copilului putea s

cear

desfacerea adop

iei

i doar cu

condi

ia ca acest luc

ru s

fie în interesului superior al copilului.

. Curtea subliniaz

, de asemenea, c

reclamanta nu a invocat din nou excep

ia lipsei calit

ăț

procesuale în fa

a instan

ei de recurs. Curtea de apel a pronun

at hot

rârea definitiv

la 15 aprilie

2005, dup

trei luni de la intrarea în vigoare a Legii privind regimul juridic al adop

iei. Art. 57 din lege

prevede c

, dup

ce copilul adoptat dobânde

te capacitate deplin

de exerci

iu, acesta este singurul

care poate solicita declararea nulit

ăț

ii adop

iei sale. Curtea consider

, de

i reclamanta nu a citat

aceste dispozi

ii în fa

a instan

ei de recurs, aceasta din urm

ar fi trebuit s

invoce aceast

excep

din oficiu, în temeiul rolului activ pe care instan

ele trebuie s

îl joace în administrarea justi

iei, în

special având în vedere c

lipsa calit

ăț

ii procesuale este o excep

ie absolut

ă ș

i peremptorie în

procedura civil

. În lumina considerentelor anterioare, Curtea are îndoieli c

sura în cauz

aplica

autorit

ăț

i era pre

zut

de lege, în sensul art. 8 din

Conven

ie.

(ii) Scop legiti

. În ceea ce prive

te interesul legitim urm

rit de instan

ele interne, Curtea observ

anulare

adop

iei reclamantei nu servea nici intereselor copilului adoptat

i nici intereselor mamei adoptive.

Principala consecin

ță

a anul

rii era distrugerea leg

turii de familie a reclamantei cu mama ei decedat

i pierderea drepturilor succesorale în favoarea surorii sale. Luând în considerare faptul c

iunea în

anulare a fost introdus

de sora reclamantei pentru a p

stra pentru ea întregul teren mo

tenit de la

mama lor adoptiv

, Curtea exprim

, de asemenea, îndoieli în ceea ce prive

te scopul legitim urm

rit

de hot

rârile contestate.

(iii) M

sur

necesar

într-o societate democratic

. Curtea reitereaz

, pentru a determina dac

ăsurile contestate erau „necesare într

-o

societate democratic

ă”, trebuie să

examineze dac

, în lumina ansamblului cauzei, motivele invocate

pentru a le justifica erau relevante

i suficiente în sensul art. 8 § 2 (a se vedea

Kutzner

, citat

pct. 65,

Moser împotriva Austriei

, nr. 12643/02, pct. 64, 21 septembrie 2006).

. În cadrul acestui demers, Curtea nu are sarcina de a se substitui autorit

ăț

ilor interne, ci mai

degrab

de a controla, în temeiul Conven

iei, hot

rârile pronun

ate de autorit

ăț

ile în cauz

în

exercitarea puterii lor de apreciere [a se vedea

i T. împotriva Finlandei (MC)

, nr. 25702/94, pct.

154].

. Chiar presupunând c

autorit

ăț

ile beneficiaz

de o ampl

marj

de apreciere în ceea ce

prive

te evaluarea necesit

ăț

ii anul

rii adop

iei (a se vedea,

mutatis mutandis

Kurochkin împotriva

Ucrainei

, nr. 42276/08, pct. 52, 20 mai 2010

Ageyevy împotriva Rusiei

, nr. 7075/10, pct. 127, 18

aprilie 2013), Curtea tot trebuie s

fie convins

exis

circumst

e care justific

anularea adop

iei

reclamantei dup

treizeci

i unu de ani de la pronun

area hot

rârii de adop

ie.

. În continuare, Curtea observ

, în cazul în care a fost stabilit

existe

a unei leg

turi de

familie, statul trebuie, în principiu, s

ioneze într-o manier

calculat

, pentru a permite men

inerea

leg

turii în cauz

. Dezmembrarea unei familii este o ingerin

ță

foarte serioas

. O astfel de m

sur

trebuie s

fie sus

inut

de considerente suficient de solide

i importante, nu numai în interesul

copilului [a se vedea

Scozzari

i Giunta împotriva Italiei

(MC), nr.

39221/98

i 41963/98, pct. 148,

CEDO 2000-VIII), dar

i în ceea ce p

rive

te securitatea juridic

. Revenind la faptele din prezenta cauz

, Curtea observ

motivul anul

rii adop

iei reclamantei

s-a bazat pe considerentul instan

elor interne conform c

ruia unicul scop al adop

iei reclamantei a fost

îndeplinirea intereselor patrimoniale ale mamei adoptive

i ale copilului adoptat, iar adop

ia nu a fost

destinat

îi asigure reclamantei o via

ță

mai bun

. Curtea subliniaz

, de regul

, dispozi

iile legale care reglementeaz

adop

ia sunt concepute,

în principal, în beneficiul

i pentru protec

ia copiilor. De obicei, autorit

ăț

ile pentru protec

ia copilului

solicit

declararea anul

rii adop

iei în temeiul unei hot

râri judec

tor

ti conform c

reia p

rintele nu

este potrivit pentru a cre

te copilul

i aceas

tă

schimbare a statutului juridic ar servi intereselor

copilului. Anularea adop

iei nu se dore

te a fi o m

sur

împotriva copilului adoptat

i nu poate fi

interpreta

în sensul dezmo

tenirii unui copil adoptat dup

optsprezece ani de la decesul mamei sale

adoptive

i dup

treizeci

i unu de ani de la pronun

area hot

rârii de adop

ie. În acest sens, Curtea

sublinia

, de asemenea, c

, potrivit art. 57 din Legea nr.

273/2004, care a intrat în vigoare la 1

ianuarie 2005, dup

ce copilul adoptat dobânde

te capacitate deplin

de exerci

iu, acesta este

singurul care poate solicita declararea nulit

ăț

ii adop

iei sale.

. În cazul în care se dovede

te ulterior c

hot

rârea de adop

ie s-a întemeiat pe probe

frauduloase sau gre

ite, interesul copilului trebuie s

mân

cel mai important factor luat în

considerare la stabilirea unei metode de remediere a oric

rui prejudiciu cauzat p

rintelui adoptiv, ca

urmare a h

rârii nelegale.

. În lumina elementelor anterioare, în opinia Cur

ii, constat

rile instan

elor interne privind

anularea adop

iei reclamantei nu au fost sus

inute de motive relevante

i suficiente, care s

justifice o

astfel de ingerin

ță

în via

a de familie a reclamantei. Argumentele prezentate în hot

rârile instan

elor

sunt destul de vagi

i nu ofer

suficiente justific

ri pentru aplicarea de c

tre instan

e a unei m

suri atât

de radicale în ceea ce

prive

te drepturile familiale ale reclamantei.

. Considera

iile precedente sunt suficiente pentru a-i permite Cur

ii s

concluzioneze c

a fost

înc

lcat art. 8 din Conv

ie.

III.

Cu privire la pretinsa înc

lcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conven

. Reclamanta s-a plâns, de asemenea, de faptul c

i-a fost înc

lcat dreptul de proprietate,

deoarece, dup

anularea adop

iei sale, a pierdut mo

tenirea de cinci hectare de p

dure pe care le

tenise de la mama ei

adoptiv

Aceasta a invocat art. 1 din Protocolul nr. 1

la Conven

ie, care se cit

te dup

cum urmeaz

„Orice persoană

fizi

sau juridic

are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi

lipsit de proprietatea sa decât pentru cauz

de utilitate public

ă ș

i în condi

iile prev

zute de lege

i de

principiile generale ale dreptului interna

ional.

Dispozi

iile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consider

necesare pentru a reglementa folosin

a bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura

plata impozitelor ori a altor contribu

ții sau a amenzilor

.”

Cu privire la admisibilitate

Excep

ia de neepuizare a c

ilor de atac inter

. Guvernul a sus

inut c

reclamanta nu a epuizat c

ile de atac interne pe care le avea la

dispozi

ie. Acesta a subliniat c

reclamanta nu a introdus apel împotriva hot

rârii pronun

ate de

Judec

toria Câmpulung Moldovenesc la 22 septembrie 2006. De asemenea, a eviden

iat c

iunea

introdus

de reclamant

în scopul împ

irii terenului între surori a fost respins

, pe motiv c

reclamanta n

i-a continuat ac

iunea

. Reclamanta a sus

inut c

procedura la care a f

cut referire Guvernul nu avea nicio

ans

reu

dup

anularea adop

iei sale

. Curtea observ

anularea adop

iei reclamantei, prin hot

rârea definitiv

din 15 aprilie 2005, a

avut drept consecin

ță

dire

pierderea de c

tre reclamant

a drepturilor sale succesorale. Prin

urmare, Curtea consider

, prin continuarea ac

iunii civile privind terenul mo

tenit de la mama

adoptiv

a reclamantei, nu se puteau repara înc

rile pretinse de reclamant

. În consecin

ță

, Curtea

respinge excep

ia preliminar

de neepuizare

a c

ilor de atac, ridi

cat

de Guvern.

Excep

ratione materiae

. Guvernul a sus

inut c

ă reclamanta nu avea „un bun”, deoarece titlul care îi conferea dreptul de

proprietate asupra terenului fusese anulat printr-o hot

râre judec

torea

definitiv

a unei instan

interne.

. Reclamanta a contestat argumentul Guvernului.

. Curtea consider

aceas

excep

ie este strâns legat

de fondul acestui cap

t de cerere.

Prin urmare, problema excep

iei va fi abordat

în cadrul examin

rii fondului. De asemenea, Curtea

observ

acest cap

t de cerere nu

este în mod v

dit nefondat în sensul art.

35 § 3

lit. a)

din

Conven

i nu prezint

niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, este necesar s

fie declarat

admisibil.

Cu privire la fond

. Reclamanta a sus

inut c

, prin admiterea ac

iunii în anularea adop

iei

i, ulterior, a ac

iunii în

anularea titlului de proprietate asupra terenului, statul român a intervenit abuziv

i dispropor

ionat în

exercitarea dreptul ei de proprietate asupra terenul

ui.

. Guvernul a sus

inut c

, în cazul în care Curtea consider

a existat o ingerin

ță

în exercitarea

drepturilor reclamantei, aceast

ingerin

ță

era legal

, justificat

ă ș

i propo

ional

. Luând în considerare ra

ionamentul

i concluziile sale în temeiul art. 8

i având în vedere faptul

pretinsa înc

lcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 este rezultatul direct al unor proceduri care au

determinat înc

lcarea art.

8 din Conven

ie, Curtea respinge excep

ia Guvernului privind

incompatibilitatea

ratione materiae

i constat

a fost înc

lcat, de asemenea, art. 1 din Protocolul nr.

1 la Conven

ie [a se face compara

i deosebirea cu

Marckx împotriva Belgiei

, 13 iunie 1979, pct.

63, Seria A nr. 31;

Inze împotriva Austriei

, 28 octombrie 1987, pct. 38-40, Seria A nr. 126;

Mazure

împotriva Fran

, nr.

34406/97, pct. 41-43, CEDO 2000-II,

Fabris împotriva Fran

(MC), nr.

16574/08, pct. 51-55, CEDO 2013 (extrase)].

IV.

Cu privire la celelalte pretinse înc

ri ale Conven

iei

. În cele din urm

, reclamanta s-a plâns, în temeiul art.

6 §

1 din Conven

ie, de lipsa de

impa

ialitate din partea instan

elor na

ionale. Invocând art. 14 din Conven

ie, reclamanta a pretins c

a existat un tratament discriminatoriu între ea

i sora ei în ceea ce prive

te drepturile succesorale, în

urma anu

rii ado

iei sale

. Curtea a examinat acest cap

t de cerere astfel cum a fost prezentat de reclamant

. Cu toate

acestea, având în vedere toate elementele de care dispune

i în m

sura în care este competent

se pronun

e cu privire la capetele de cerere respective, Curtea nu constat

nicio aparent

înc

lcare a

drepturilor

i a libert

ăț

ilor stabilite în Conven

ie sau în protocoalele la aceasta. Rezult

acest cap

de cerere este în

mod v

dit nefondat

i trebuie respins în temeiul art. 35

i 4 din Conve

ie.

Cu privire la aplicarea art. 41 din Conven

. Art. 41 din Con

ven

ie prevede:

„În cazul în care Curtea declară

a avut loc o înc

lcare a Conven

iei sau a protocoalelor sale

dac

dreptul intern al înaltei p

i contractante nu permite decât o înl

turare incomplet

consecin

elor acestei înc

ri, Curtea acord

ii lezate, dac

este cazul, o repara

ie echitabil

ă”.

Prejudici

. Reclamanta a solicitat 30

000 de euro (EUR) cu titlu de prejudiciu material. A sus

inut c

aceast

sum

reprezenta impactul financiar al pierderii folosin

ei celor cinci hectare de p

dure pe care

le mo

tenise. De asemenea, aceasta a solicitat 10 000 EUR, cu titlu de prejudiciu moral, reprezentând

suferin

a lega

de anularea adop

iei sale.

. Guvernul a argumentat c

reclamanta nu a depus documente pentru a-

i sus

ine cererea

pentru prejudiciu material

i, prin urmare, aceast

cerere ar trebui s

fie respins

ca fiind speculativ

În ceea ce prive

te suma solicitat

de reclamant

cu titlu de desp

gubire pentru prejudiciul moral,

Guvernul a s

inut

aceas

sum

era prea mar

. Curtea reaminte

te c

, atunci când constat

o înc

lcare a Conven

iei într-o hot

râre, statul

pârât are obliga

ia legal

de a pune cap

t respectivei înc

i de a-i repara consecin

ele, astfel

încât s

restabilea

pe cât posibil situa

ia existent

înainte de înc

lcare [a se vedea

Iatridi

împotriva Grecie

(repar

ie echitabil

) (MC), nr. 31107/96, pct. 32, CEDO 2000

–

XI]

Dac

unul sau mai multe prejudicii nu pot fi determinate cu precizie sau dac

distinc

ia între

prejudiciul material

i cel moral se dovede

te dificil

, Curtea poate decide s

efectueze o evaluare

global

[a se vedea

Comingersoll împotriva Portugaliei

(MC), nr. 35382/97, pct. 29, CEDO 2000-IV].

. Curtea a constatat o înc

lcare a art. 8

i art. 1 din Protocolul nr. 1, din cauza anul

rii adop

iei

reclamantei

i a pierderii, pe cale de consecin

ță

, a drepturilor sale succesorale. În afar

de pierderile

materiale, reclamanta a suferit cu siguran

ță

ca urmare a acestei situa

ii. Prin urmare, Curtea consider

este rezonabi

l s

acorde reclamantei suma total

de 30 000 EUR pentru toate prejudiciile.

Cheltuieli de judecat

. Reclamanta a solicitat, de asemenea, 550 EUR pentru cheltuielile de judecat

efectuate în fa

instan

elor interne

i 1 500 EUR pentru cheltuielile efectuate în fa

a Cur

ii.

. Guvernul a pretins c

, în conformitate cu documentele prezentate de reclamant

, aceasta a

tit avocatului care a reprezentat-o în fa

a Cur

ii doar 738 EUR

i, prin urmare, nu ar trebui acordat

suma de 1 500 EU

. Conform jurispruden

ei Cur

ii, un reclamant are dreptul la rambursarea cheltuielilor de judecat

numai în m

sura în care s-a stabilit caracterul real, necesar

i rezonabil al acestora. În prezenta

cauz

inând seama de documentele pe care le de

ine

i de criteriile men

ionate anterior, Curtea

consider

este rezonabil s

acorde suma de 1 200 EUR pentru cheltuielile de judecat

Dobânzi moratorii

. Curtea consider

necesar ca rata dobânzilor moratorii s

se întemeieze pe rata dobânzii

facilit

ăț

ii de împrumut marginal practicat

de Banca Central

Europea

, majorat

cu trei puncte

procentuale

Pentru aceste motive,

CURTE

în unanimitate,

Une

te cu fondul excep

ia ridicat

de Guvern privind inadmisibilitatea

ratione materiae

a cap

tului de

cerere întemeiat de reclamant

pe art. 1 din Protocolul nr. 1 la Con

ven

i o

resping

;

Declar

admisibile capetele de cerere formulate de reclamant

privind dreptul s

u la via

a de familie

dreptul la respectarea bunurilor

i celelalte capete de cerere inadmis

ibile;

Hot

ăș

a fost î

lcat art. 8 din Con

ven

ie;

Hot

ăș

a fost î

lcat art. 1 din Protocolul nr. 1 la Co

nven

ie;

Hot

ăș

(a) c

statul pârât trebuie s

teasc

reclamantei, în termen de trei luni de la data r

mâneri

definitive a hot

rârii, în conformitate cu art.

44 § 2

din Conven

ie, urm

toarele sume, care trebuie

convertite în moneda na

ional

a statului pârât la rata de schimb ap

licabil

la data pl

ăț

ii:

(i) 30 000 EUR (treizeci de mii de euro), plus orice sum

ce poate fi datorat

cu titlu de impozit, pentru

prejudiciul material

i moral;

(ii) 1 200 EUR (o mie dou

sute de euro), plus orice sum

ce poate fi datorat

de reclamant

cu titlu

de impozit, pentru cheltuielile de judecat

;

b) c

, de la expirarea termenului men

ionat

i pân

la efectuarea pl

ăț

ii, aceste sume trebuie majorate

cu o dobând

simp

, la o rat

egal

cu rata dobânzii facilit

ăț

ii de împrumut marginal practicat

Banca Central

Europe

, aplicabil

pe parcursul acestei perioade

i majorat

cu trei puncte

procentuale

;

Respinge

cererea de acordare a unei repara

ii echitabile pentru celelalte capete de cerere.

Redactat

în limba englez

, apoi comunicat

în scris, la 24 martie 2015, în temeiul art. 77 § 2

i 3

din Regulamentul Cur

ii.

Marialena Tsirli

Grefier adjunct,

Josep Casadevall

Preș

edinte,

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze

CtEDO 2009-03-03

0,95

CASE OF DENES AND OTHERS v. ROMANIA - [Romanian translation] by the SCM Romania and IER

Sec ţ ia a treia CAUZA DENE Ş Ş I AL Ţ II ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI (Cererea nr. 25862/03) Hot ă râr e Strasbourg 3 martie 2009 H ot ă rârea devine definitiv ă în condi ţ iile prev ă zute la art. 44 § 2 din conven ţ ie. Aceasta poate suferi modifi

CtEDO 2015-03-03

0,94

CASE OF VOICU v. ROMANIA - [Romanian Translation] by the European Institute of Romania

Tradus şi revizuit de IER (www.ie r.ro) CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI SECȚIA A TREIA HOTĂRÂREA din 3 martie 201 5 În Cauza Sandu Voicu împotriva României (Cererea nr. 45720/11) Strasbourg Hotărârea devine definitivă în condiţiile pr

CtEDO 2015-07-16

0,94

CASE OF SAMOILĂ v. ROMANIA - [Romanian Translation] by the European Institute of Romania

Tradus şi revizuit de IER (www.ier.ro) CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI SECŢIA A TREIA HOTĂRÂREA din 16 iulie 2015 În Cauza Samoilă împotriva României (Cererea nr. 19994/04) Strasbou rg Hotărârea devine definitivă în condiţiile prevăzu

CtEDO 2009-09-29

0,94

CASE OF CHIRITA v. ROMANIA - [Romanian Translation] by the SCM Romania and IER

Sec ţ ia a treia CAUZA CHIRI ŢĂ ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI (Cererea nr. 37147/02) Hot ă râr e Strasbourg 29 septembrie 2009 H ot ă rârea devine definitiv ă în condi ţ iile prev ă zute la art. 44 § 2 din conven ţ ie. Aceasta poate suferi modific ă r

CtEDO 2013-07-09

0,94

CASE OF BOBEȘ v. ROMANIA - [Romanian Translation] by the SCM Romania and IER

Tradus ş i revizuit de IER ( www.ie r.ro ) CURTEA EUROPEAN Ă A DREPTURILOR OMULUI SEC Ţ IA A TREIA HOT Ă RÂRE A din 9 iulie 2013 În Cauza Bobe ş împotriva României (Cererea nr. 29752/05) Strasbo urg Hot ă rârea devine definitiv ă în condi ţ

Sursă