SALAJ AND OTHERS v. MONTENEGRO

Decizia nr. 62897/13 Myrto SALAJ și alții împotriva Muntenegru Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A doua secțiune), care așezează la 22 noiembrie 2016 în calitate de comitet compus din: Valeriu Grițco, președinte, Nebojša Vučinić, Stéphanie Mourou-Vikström, judecători și Hasan Bakırcı, grefier adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 23 septembrie 2013, Având în vedere declarația prezentată de guvernul contestat la 5 septembrie 2016 cere Curtea să pună în aplicare cererea din lista cazurilor și răspunsul reclamanților la această declarație, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDURĂ O listă a reclamanților este prezentată în apendice. Guvernul muntenegren („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dna V. Pavličić. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 din Convenție cu privire la durata procedurii sale civile. Cererea a fost comunicată guvernului la 16 decembrie 2015. HOTĂRÂREA Reclamanții se plângea în legătură cu durata procedurilor civile. După eșuarea încercărilor de a ajunge la o soluție prietenoasă, prin scrisoarea din 5 septembrie 2016, Guvernul a informat Curtea că au propus să facă o declarație unilaterală în vederea rezolvării chestiunilor planteate de cerere. Ei au solicitat în continuare Curtea să elimine cererea în conformitate cu art. 37 din convenție. Declarația prevăzută după cum urmează: „Declar că Guvernul Muntenegru dorește să exprime recunoașterea duratei necorespunzătoare a procedurii interne în care au fost implicate reclamanții și este gata să accepte faptul că au existat o încălcare a dreptului [aplicanților] în temeiul articolului 6 din Convenție. În consecință, Guvernul este gata să plătească dlui Myrto Salaj, valoarea de 1.600 EUR (1 mie șase sute de euro) și dnei Sanije Saloviq, dlui Haris Saloviq, dlui Edis Saloviq și dnei Naime Saloviq, valoarea de 1.600 EUR (1 mie șase sute de euro) în comun, pe care o consideră rezonabilă în lumina jurisprudenței Curții, mai puțin orice sumă care ar fi putut fi plătită deja în acest sens la nivel intern pentru a acoperi orice prejudiciu moral, precum și suma de 500 EUR (cincă sute de euro) în comun pentru a acoperi și toate costurile și cheltuielile, precum și orice impozită care poate fi imputabilă reclamanților în ceea ce privește cererea înregistrată în temeiul nu. 62897/13 în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă este plătită în termen de trei luni de la data eliberării hotărârii Curții de a elimina cazul din lista sa de cazuri, astfel cum se menționează la art. 37 § 1 litera (c) din Convenție. Aceste plăți vor constitui rezoluția finală a acțiunilor care au condus la adoptarea prezentei cereri. Guvernul dorește să exprime regretul pentru apariția acțiunilor care au condus la aducerea prezentei cereri.” Prin scrisoarea din 28 septembrie 2016, reclamanții au indicat că nu au fost satisfăcuți cu termenii declarației unilaterale, având în vedere faptul că sumele propuse în declarațiile unilaterale sunt mai mici decât cele propuse în contextul soluționarii prietenoase, Curtea reiterează că art. 37 din Convenție prevede că, în orice etapă a procedurii, poate decide să scoată o cerere din lista sa de cazuri în cazul în care circumstanțele conduc la una dintre concluziile menționate, în temeiul alineatului (1) litera (a), (b) sau (c). art. 37 § (c) permite Curții, în special, să scoată o probă din lista sa, dacă: „pentru orice alt motiv stabilit de Curte, nu mai este justificat să continue examinarea cererii”. De asemenea, aceasta reiterează că, în anumite circumstanțe, aceasta poate elimina o cerere în temeiul articolului 37 § 1 litera (c) pe baza unei declarații unilaterale de către un guvern contestat, chiar dacă reclamanții doresc să continue examinarea cazului. În acest scop, Curtea a examinat declarația având în vedere principiile care iese din jurisprudența sa, în special hotărârea Tahsin Acar (Tahsin Acar c. Turcia (obiecții preliminare) [GC], nr. 26307/95, §§ 75-77, ECHR 2003-VI; WAZA Sp. z o.o. c. Polonia (dec.), nr. 11602/02, 26 iunie 2007; și Sulwińska c. Polonia (dec.), nr. 28953/03, 18 septembrie 2007). Curtea a stabilit, în mai multe cazuri, inclusiv cele prezentate împotriva Muntenegrui, practica sa privind plângerile cu privire la încălcarea dreptului unei persoane la o audiere într-un timp rezonabil (a se vedea, de exemplu, Frydlender c. France [GC], nr. 30979/96, § 43, ECHR 2000-VII; Cocchiarella c. Italia [GC], nr. 64886/01, §§ 69-98, ECHR 2006 Majewski c. Polonia , nr. 52690/99, 11 octombrie 2005; și Wende și Kukówka c. Polonia , nr. 56026/00, 10 mai 2007). Având în vedere natura admiterilor conținute în declarația Guvernului, precum și cuantumul compensației propus – care este în conformitate cu sumele acordate în cazuri similare – Curtea consideră că nu mai este justificat continuarea examinării cererii (art. 37 § 1 litera (c)). În plus, având în vedere considerentele de mai sus și, în special, având în vedere jurisprudența clară și extinsă privind acest subiect, Curtea este convinsă că respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, nu o impune să continue examinarea cererii (art. 37 § 1 în amendă) În sfârșit, Curtea subliniază că, în cazul în care guvernul nu respectă termenii declarației lor unilaterale, cererea ar putea fi restaurată pe listă în conformitate cu art. 37 § 2 din Convenție (Josipović c. Serbia (dec.), nr. 18369/07, 4 martie 2008). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea, în unanimitate, ia act de termenii declarației guvernului contestat în temeiul articolului 6 din Convenție și de modalitățile de asigurare a respectării întreprinderilor menționate în respectivul regulament; decide să scoată aplicarea din lista sa de cazuri în conformitate cu art. 37 § 1 litera (c) din Convenție. Adoptată în limba engleză și notificată în scris la 15 decembrie 2016. Hasan Bakırcı Valeriu Grițco Președintele adjunct al grefierului Apendicele nr. Președintele anterioar LASTNAME Data nașterii Nașterii Locul de reședință Reprezentant Suport acordat pentru prejudiciu moral (în euro) Sume atribuite pentru costuri și cheltuieli pentru cerere (în euro) Myrto SALAJ 06/05/1946 Albanez Ulcidj L. MARKIQ EUR 1.600 EUR 500 EUR Edis SALOVIQ Haris SALOVIQ Naime SALOVIQ Sanije SALOVIQ 19/06/2004 01/06/1995 14/04/1963 06/03/1972 Albaneză muntenegrenă albaneză Ulcinj L. MARCIQ 1 600 EUR în comun

SECOND SECTION

DECISION

Application no. 62897/13

Myrto SALAJ and Others

against Montenegro

The European Court of Human Rights (Second Section), sitting on 22

November 2016 as a Committee composed of:

Valeriu Grițco,

President,

Nebojša Vučinić,

Stéphanie Mourou-Vikström,

judges,

and Hasan Bakırcı,

Deputy Section Registrar,

Having regard to the above application lodged on 23 September 2013,

Having regard to the declaration submitted by the respondent Government on 5 September 2016 requesting the Court to strike the application out of the list of cases and the applicants’ reply to that declaration,

Having deliberated, decides as follows:

FACTS AND PROCEDURE

A list of the applicants is set out in the appendix.

The Montenegrin Government (“the Government”) were represented by their Agent, Ms V. Pavličić.

The applicant complained under Article 6 of the Convention about the length of its civil proceedings.

The application had been communicated to the Government on 16

December 2015.

THE LAW

The applicants complained about the length of civil proceedings. They relied on Article 6 § 1 of the Convention.

After the failure of attempts to reach a friendly settlement, by a letter of 5

September 2016 the Government informed the Court that they proposed to make a unilateral declaration with a view to resolving the issue raised by the application. They further requested the Court to strike out the application in accordance with Article 37 of the Convention.

The declaration provided as follows:

“I declare that the Government of Montenegro herby wishes to express acknowledgement of the unreasonable duration of the domestic proceedings in which the applicants were involved and is ready to accept that there had been a violation of the [applicants’] right[s] under Article 6 of the Convention.

Consequently, the Government is ready to pay to Mr Myrto Salaj, the amount of EUR 1,600 (one thousand six hundred euros), and to Ms Sanije Saloviq, Mr Haris Saloviq, Mr Edis Saloviq and Ms Naime Saloviq, the amount of EUR 1,600 (one thousand six hundred euros) jointly, which it considers to be reasonable in the light of the Court’s case-law, less any amounts which may have already been paid in that regard at the domestic level in order to cover any non-pecuniary damage as well as [the] amount of EUR 500 (five hundred euros) jointly to cover any and all costs and expenses, plus any tax that may be chargeable to the applicants in respect of the application registered under no. 62897/13 before the European Court of Human Rights.

This sum shall be payable within three months from the date of the delivery of the decision of the Court to strike the case out of its list of cases, as referred to in Article

37 § 1 (c) of the Convention.

These payments will constitute the final resolution of the actions which have led to the bringing of the present application.

The Government wishes to express regret for the occurrence of the actions which have led to the bringing of the present application.”

By a letter of 28 September 2016, the applicants indicated that they were not satisfied with the terms of the unilateral declaration on the ground that the amounts proposed in the unilateral declarations are lower than those proposed in the context of the friendly settlement,

The Court reiterates that Article 37 of the Convention provides that it may at any stage of the proceedings decide to strike an application out of its list of cases where the circumstances lead to one of the conclusions specified, under (a), (b) or (c) of paragraph 1 of that Article. Article

37 §

1

(c) enables the Court in particular to strike a case out of its list if:

“for any other reason established by the Court, it is no longer justified to continue the examination of the application”.

It also reiterates that in certain circumstances, it may strike out an application under Article 37 § 1

(c) on the basis of a unilateral declaration by a respondent Government even if the applicants wish the examination of the case to be continued.

To this end, the Court has examined the declaration in the light of the principles emerging from its case-law, in particular the

Tahsin Acar

judgment (

Tahsin Acar v. Turkey

(preliminary objections) [GC], no.

26307/95, §§ 75-77, ECHR 2003-VI;

WAZA Sp. z o.o. v. Poland

(dec.), no. 11602/02, 26

June

2007; and

Sulwińska v. Poland

(dec.), no. 28953/03, 18

September

2007).

The Court has established in a number of cases, including those brought against Montenegro, its practice concerning complaints about the violation of one’s right to a hearing within a reasonable time (see, for example,

Frydlender v.

France

[GC], no.

30979/96, § 43, ECHR 2000-VII;

Cocchiarella v.

Italy

[GC], no.

64886/01, §§ 69-98, ECHR 2006

‑

V;

Majewski v.

Poland

, no.

52690/99, 11 October 2005; and

Wende and Kukówka v.

Poland

, no.

56026/00, 10 May 2007).

Having regard to the nature of the admissions contained in the Government’s declaration, as well as the amount of compensation proposed – which is consistent with the amounts awarded in similar cases – the Court considers that it is no longer justified to continue the examination of the application (Article 37 § 1

(c)).

Moreover, in light of the above considerations, and in particular given the clear and extensive case-law on the topic, the Court is satisfied that respect for human rights as defined in the Convention and the Protocols thereto does not require it to continue the examination of the application (Article 37 § 1

in fine

).

Finally, the Court emphasises that, should the Government fail to comply with the terms of their unilateral declaration, the application could be restored to the list in accordance with Article

37 § 2 of the Convention (

Josipović v. Serbia

(dec.), no. 18369/07, 4

March 2008).

In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list.

For these reasons, the Court, unanimously,

Takes note

of the terms of the respondent Government’s declaration under Article 6 of the Convention and of the modalities for ensuring compliance with the undertakings referred to therein;

Decides

to strike the application out of its list of cases in accordance with Article 37 § 1 (c) of the Convention.

Done in English and notified in writing on 15 December 2016.

Hasan Bakırcı

Valeriu Grițco

Deputy Registrar

President

Appendix

No.

Firstname LASTNAME

Birth date

Nationality

Place of residence

Representative

Amount awarded for non-pecuniary damage (in euros)

Amount awarded for cost and expensed per application (in euros)

1.

Myrto SALAJ

06/05/1946

Albanian

Ulcinj

L. MARKIQ

EUR 1,600

EUR 500

2.

Edis SALOVIQ

Haris SALOVIQ

Naime SALOVIQ

Sanije SALOVIQ

19/06/2004

01/06/1995

14/04/1963

06/03/1972

Albanian

Albanian

Montenegrin

Albanian

Ulcinj

L. MARKIQ

EUR 1,600 jointly