- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 5 decembrie 2016
- Stat pârât
- ROU
- Concluzia
- Comunicată guvernului
DOBRILĂ and 1 other application v. ROMANIA
Traducere în română Auto
Comunicat la 5 decembrie 2016 CUARTA SECȚIUNE Cereri nr. 44489/15 și 45670/15 Daniela DOBRILĂ împotriva României și Dana Maria VODISLAV împotriva României depuse la 1 septembrie 2015 și, respectiv, 10 septembrie 2015 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul în primul caz, dna Daniela Dobrilă, este un național român, născut în 1979 și locuiește în Focșani. Reclamantul în al doilea caz, dna Dana Maria Vodislav, este un cetățean român, născut în 1957 și trăiește în Târgu Jiu. Ambele reclamante sunt reprezentate în fața Curții de către dl I. Panaitescu, un avocat practicant la București. Circumstanțele cauzelor Faptele cauzei, astfel cum au fost prezentate de reclamanți, pot fi rezumate după cum urmează.
1. Cererea nr. 44489/15 La 13 martie 2014, reclamantul a fost inculpat pentru crimele de corupție comise în funcția ei de funcționar public. La 14 martie 2014, procurorul a depus o cerere de închidere a reclamantului în detenție în reținere la Curtea Județeană Cluj. Judecătorul drepturilor și libertăților care se ocupă de cerere a considerat că nu este necesar să pună reclamantul în detenție. Cu toate acestea, reclamantul a fost înarmat la domiciliu pentru o perioadă de treizeci de zile. Curtea județului Cluj a prelungit măsura preventivă împotriva reclamantului pe o bază lunară. Toate obiecțiile reclamantului față de prelungirea arestării domiciliare au fost respinse în mod constant de către instanță.
La 1 iulie 2015, instanța județului a susținut că o astfel de măsură restrictivă nu mai era necesară în cazul reclamantului și a eliberat-o sub supraveghere. 2. Cererea nr. 45670/15 La 25 februarie 2014, reclamantul a fost inculpat pentru crimele de corupție comise în funcția ei de funcționar public. Reclamantul a fost înarmat la domiciliu pentru o perioadă de treizeci de zile la 19 februarie 2014, prin hotărâre a Tribunalului județului Gorj. Măsura a fost prelungită lunar de către instanță internă. Toate obiecțiile reclamantului cu privire la prelungirea arestării domiciliului au fost respinse în mod constant de către instanță. La 5 mai 2015, Curtea județului Gorj a susținut că o astfel de măsură restrictivă nu mai este necesară în cazul reclamantului și a eliberat-o sub supraveghere.
Dispozițiile relevante ale Codului de procedură penală în vigoare în momentul respectiv sunt următoarele: art. 202 Scopul și aplicabilitatea măsurilor preventive „4. Măsurile preventive sunt: a) arestarea; b) eliberarea sub supraveghere; c) cauțiune; d) arestarea domiciliară; e) detenția în recomandare.” art. 222 Lungimea arestării domiciliare „ (1) În timpul anchetei penale, măsura preventivă a arestării domiciliare poate fi ordonată pentru o perioadă maximă de treizeci de zile. (2) Arestarea domiciliară poate fi prelungită în timpul anchetei penale, dacă este necesar, numai dacă există motivele de adoptare a măsurii. Fiecare prelungire nu poate dura peste treizeci de zile…
(9) Lungimea generală a arestării domiciliare în timpul anchetei penale este de 180 de zile.” art. 239 Longuarea maximă a detenției preliminare în timpul procedurii în fața instanței de primă instanță „(1) Durata generală a detenției în reținere în timpul procedurii de dinaintea instanței de primă instanță trebuie să fie rezonabilă și să nu depășească jumătate din pedeapsa maximă pentru infracțiunile în judecată.
În toate cazurile, durata de detenție anterioară în timpul procedurii de dinaintea instanței de primă instanță nu depășește cinci ani.” La 7 mai 2015, Curtea Constituțională a României a adoptat decizia nr. 361 care a intrat în vigoare la 12 iunie 2015. În această hotărâre, Curtea Constituțională a susținut că dispozițiile Codului de procedură penală care reglementează măsura preventivă de arestare domiciliară nu erau constituționale, deoarece nu puteau prevadea o lungime globală maximă a măsurii atunci când a fost luată în timpul procedurii dinaintea instanței de primă instanță, așa cum a fost cazul pentru detenția rezidențială. Codul de procedură penală a fost ulterior modificat de Ordonanța Guvernamentală nr. 24/2015 pentru a reflecta decizia Curții Constituționale.
Textul modificat de la art. 222, care a intrat în vigoare la 30 iunie 2015, menționează că dispozițiile articolului 239 din Codul de procedură penală care reglementează măsura de detenției reținute în timpul procesului se aplică și la arestarea domiciliară. COMPLAINTĂ Reclamanții se plâng că arestarea lor la domiciliu, în măsura în care a fost efectuată după acuzarea lor și prelungită în perioada inițială de treizeci de zile, în absența unei lungimi maxime globale prevăzute de lege, nu au fost „legive” în sensul articolului 5 § 1 din Convenție. Reclamanții au fost privați de libertate în încălcarea articolului 5 § 1 din Convenție? În special, condițiile pentru arestarea domiciliară a reclamanților, astfel cum prevede dreptul intern, îndeplinesc standardul de „leganță” stabilit de această dispoziție (a se vedea Savca c. Republica Moldova , nr. 17963/08, 15 martie 2016)?
Communicated on 5 December 2016
FOURTH SECTION
Applications nos. 44489/15 and 45670/15 Daniela DOBRILĂ against Romania and Dana Maria VODISLAV against Romania lodged on 1 September 2015 and 10 September 2015 respectively
STATEMENT OF FACTS
The applicant in the first case, Ms Daniela Dobrilă, is a Romanian national, who was born in 1979 and lives in Focșani. The applicant in the second case, Ms Dana Maria Vodislav, is a Romanian national, who was born in 1957 and lives in Târgu Jiu. Both applicants are represented before the Court by Mr I. Panaitescu, a lawyer practising in Bucharest. A. The circumstances of the cases The facts of the case, as submitted by the applicants, may be summarised as follows. 1. Application no. 44489/15 On 13 March 2014 the applicant was indicted for corruption crimes committed in her functions as public servant. On 14 March 2014 the prosecutor lodged a request for the applicant’s placement in detention on remand with the Cluj County Court.
The rights and liberties judge dealing with the request considered that it was not necessary to place the applicant in detention. However, the applicant was placed under house arrest for a period of thirty days. The Cluj County Court prolonged the preventive measure against the applicant on a monthly basis. All of the applicant’s objections to the prolongation of the house arrest were constantly dismissed by the court. On 1 July 2015 the county court held that such a restrictive measure was no longer necessary in the applicant’s case and released her under supervision. 2. Application no. 45670/15 On 25 February 2014 the applicant was indicted for corruption crimes committed in her functions as public servant.
The applicant was placed under house arrest for a period of thirty days on 19 February 2014 by decision of the Gorj County Court. The measure was prolonged on a monthly basis by the domestic court. All of the applicant’s objections to the prolongation of the house arrest were constantly dismissed by the court. On 5 May 2015 the Gorj County Court held that such a restrictive measure was no longer necessary in the applicant’s case and released her under supervision. B. Relevant domestic law The pertinent provisions of the Criminal Procedure Code in force at the relevant time are as follows: Article 202 Purpose and applicability of the preventive measures “(4) The preventive measures are: a) arrest; b) release under supervision; c) bail; d) house arrest; e) detention on remand.” Article 222 Length of house arrest “(1) During the criminal investigation the preventive measure of house arrest may be ordered for a period of maximum thirty days.
(2) House arrest may be prolonged during the criminal investigation if necessary, only if the reasons for adopting the measure continue to exist. Each extension cannot go beyond thirty days… (9) The overall length of house arrest during the criminal investigation is 180 days.” Article 239 Maximum length of pre-trial detention during the proceedings before the first instance court “(1) The overall length of the detention on remand during the proceedings before the first instance court must be reasonable and shall not exceed half of the maximum punishment for the crime under trial.
In all cases the length of the pre-trial detention during the proceedings before the first instance court shall not exceed five years.” On 7 May 2015 the Constitutional Court of Romania adopted the decision no. 361 which entered into force on 12 June 2015. In this decision the Constitutional Court held that the provisions of the Criminal Procedure Code governing the preventive measure of house arrest were unconstitutional in that they failed to provide for a maximum overall length of the measure when it had been taken during the proceedings before the first instance court, as was the case for the detention on remand. The Criminal Procedure Code was subsequently amended by Government Ordinance no. 24/2015 in order to reflect the decision of the Constitutional Court.
The amended text of Article 222, which entered into force on 30 June 2015, mentioned that the provisions of Article 239 of the Criminal Procedure Code governing the measure of detention on remand during the trial also applied to house arrest. COMPLAINT The applicants complain that their house arrest, in so far as it had been effected after their indictment and prolonged over the initial thirty days period in the absence of an overall maximum length provided by law, had not been “lawful” within the meaning of Article 5 § 1 of the Convention.
QUESTION TO THE PARTIES
Were the applicants deprived of their liberty in breach of Article 5 § 1 of the Convention? In particular, did the conditions for the applicants’ house arrest as provided by the domestic law meet the standard of “lawfulness” set by this provision (see Savca v. the Republic of Moldova , no. 17963/08, 15 March 2016)?