Sargsyan împotriva Armeniei

Publicat la 27 ianuarie 2025 CIFTH SECTION Cererea nr. 46398/20 Harutyun SARGSYAN împotriva Armenia depusă la 21 august 2020 a comunicat la 6 ianuarie 2025 OBIECTUL CAUZEI Cererea se referă la moartea fiului reclamantului, G. Sargsyan, în timpul serviciului militar obligatoriu și la ancheta ulterioară. La 10 iulie 2015 G. Sargsyan a fost redactat în armata armeană și a fost atribuit unității militare nr. 34153 din forțele armate Nagorno-Karabakh („unitatea militară”, situată în „Republica Nagorno Karabakh” (“NKR”). La 16 ianuarie 2017, la ora 11.55, G. Sargsyan a fost împușcat în cap într-o bază militară păzită de unitatea militară în care echipa sa era în serviciul de supraveghere. La 1 martie 2017 a murit în Spitalul Central Militar din Erevan.

La 17 ianuarie 2017 Comitetul Investigativ al Armenia a instituit proceduri penale. Sergent Junior G.H., comandantul G. Echipa lui Sargsyan, care a fost responsabilă de postul militar în cazul în care a avut loc incidentul, a fost acuzată în temeiul articolului 373 § 3 (briză a normelor de manipulare a armelor care au condus neglijent la moartea unei persoane) din fostul Cod Penal (în vigoare până la 1 iulie 2022). Potrivit constatărilor anchetei criminale, în ziua incidentului, locotenentul A.P., comandantul plutonului, a cerut unuia dintre soldați să descarce pușca atribuită A.P. pentru a-l stoca cu alte puști. Potrivit sergentului Junior G.H., după ce a uitat să detașeze revista de la pușcă, el a tras blocul de breș care, din cauza neglijenței sale, a avut ca rezultat să fie încărcat pușca în loc de a fi descărcat.

Când sergentul Junior G.H. a încercat apoi să tragă un “foc de control” pentru a verifica dacă pușca a fost descărcat, el a împușcat accidental G. Sargsyan (care stătea în fața lui) în cap. Investigația a stabilit că incidentul s-a întâmplat în clădirea subterană a bazei militare, în care alți patru soldați dormeau. În timpul anchetei, cei patru soldați în cauză au declarat (în prealabilul lor) Declarațiile de proces care aveau o formulare identică), că dormeau și, prin urmare, nu fuseseră martor la incident. Când lt. A.P. i-a trezit, au văzut G. Sargsyan întins pe pământ, acoperit de sânge, și sergentul Junior G.H. lângă el, umplut de remușcări. Locotenentul A.P. a declarat că el nu a fost martor incidentului; el a mers la cazare imediat după auzirea sunetului împușcat, a trezit cele patru soldați care dormeau, a pus un bandaj pe capul lui G. Sargsyan și a chemat o ambulanță.

Locotenentul A.P., de asemenea, a declarat că pușca lui nu a fost încărcat înainte de a-l preda sergentului junior G.H. Serviciile prezente la baza militară în ziua incidentului (atât soldații menționate mai sus, cât și alți martori) au declarat că au fost instruite în mod corespunzător în ceea ce privește normele de siguranță privind utilizarea armelor de foc conform căreia ar trebui efectuate încărcarea și descărcarea puștilor într-un loc special dedicat acestui scop. Ei au declarat în declarațiile lor anterioare în cuvinte identice pe care sergentul Junior G.H. a simțit cel mai probabil “lazy” să meargă în un astfel de spațiu dedicat (care a fost la 15 până la 20 de metri distanță) care este motivul pentru care el a descărcat pușca în interiorul cazare.

O anchetă internă privind moartea lui G. Sargsyan ordonată de comandantul armatei de apărare Nagorno-Karabakh a constatat o serie de deficiențe și încălcări ale normelor interne privind organizarea taxei de ceas, inclusiv supravegherea slabă de către locotenentul A.P. (care a fost responsabil de baza militară) de procesul de încărcare și descărcare a puștilor de asalt. Raportul autopsiei din 24 mai 2017 a constatat că cauza morții lui G. Sargsyan a fost rănirea împușcatului la cap. Autopsia a identificat mai multe vânătăi pe organism și o rană în jurul osului temporal stâng. Aceste leziuni, care au fost infligute înainte de moartea lui G. Sargsyan de obiecte brusce, au fost găsite să nu fi fost legate de cauza morții sale.

La 26 septembrie 2018, instanța de judecată a constatat că sergentul Júnior G.H. a fost vinovat ca fiind acuzat și condamnat la cinci ani și jumătate de închisoare. În plus față de hotărârea sa, instanța de judecată a emis o decizie suplimentară care a arătat faptul că investigatorul avea trei martori care semnau mai multe pagini din dosarele declarațiilor anterioare ale altor martori pe care motivul instanței de judecată excluse declarațiile în cauză din dovezi. Reclamantul a apelat susținând că ancheta, care se concentrase pe un scenariu convenit anterior, nu a explorat ipoteza crimei cu intenții indirecte.

El a subliniat o serie de probleme legate de anchetă, inclusiv, printre altele (i) formularea identică a declarațiilor martorilor cheie care a sugerat că celelalte au fost literalmente copiate unul de altul; (ii) faptul că anumite martori au dat conturi diferite ale incidentului în cursul anchetei și mai târziu la proces; (iii) practica interogat un martor în prezența celuilalt; și (iv) investigatorul care are martorii semnează declarații pre-produse de martor, reclamantul s-a plâns, de asemenea, de leniența sentinței impuse sergentului junior G.H.. La 11 noiembrie 2019, Curtea Penală de Apel a susținut hotărârea instanței de judecată în ceea ce privește condamnarea, dar a acordat apelul reclamantului în parte prin creșterea condamnării la șase ani și jumătate de închisoare a sergentului J.H.., în același timp, s-a afirmat că sentința impusă ar putea fi redusă cu două treimi în temeiul unei amniștii generale după intrarea în vigoare a hotărârii.

La 3 martie 2020, Curtea de Casație a declarat recursul reclamantului asupra punctelor de drept inadmisibil pentru lipsa de merit. Reclamantul întreabă autoritățile că moartea fiului său a rezultat din încălcarea normelor de manipulare a armelor. El susține că infracția relevantă ar fi trebuit să fie clasificată ca crimă cu intenție indirectă și că ancheta privind chestiunea efectuată de autoritățile interne nu a fost eficace. El se bazează pe art. 2 din Convenție.

În sensul articolului 1 din Convenție, problemele se plâng de a face parte din jurisdicția Armenia (a se vedea Nana Muradyan c. Armenia , nr. 69517/11 , §§ 88-92, 5 aprilie 2022; Hovhannisyan și Karapetyan c. Armenia , nr. 67351/13, §§ 59-63, 17 octombrie 2023; și Varyan c. Armenia , nr. 48998/14, §§ 69-70, 6 iunie 2024)? Dreptul G. Sargsyan la viață, asigurat de art. 2 din Convenție, a fost încălcat în acest caz (a se vedea Mirzoyan c. Armenia , nr. 57129/10, §§ 70, 23 mai 2019; Hovhannisyan și Karapetyan , citat mai sus §§ 89; și Dimaksyan c. Armenia , nr. 29906/14, §§ 58-61 și 74-81, 17 octombrie 2023)? (3) Având în vedere protecția procedurală a dreptului la viață, a fost ancheta de către autoritățile interne în acest caz în încălcarea garanțiilor prevăzute la art. 2 din Convenție (a se vedea Muradyan c. Armenia , nr. 11275/07, §§ 132-36, 24 noiembrie 2016; Hovhannisyan și Ka violtyan , citat mai sus §§ 90-95; și Dimaksyan , citat mai sus §§ 65-69)?

Guvernul este solicitat să prezinte exemplarele raportului autopsiei din 24 mai 2017 (nr. 0325/10) și ale raportului privind investigația internă din 17 ianuarie 2017. Guvernul este, de asemenea, solicitat să clarifice dacă Legea de Amnesty din 1 noiembrie 2018 a fost aplicată în ceea ce privește sentința impusă sergentului junior G.H. și, dacă este cazul, furnizează informații și documente privind evoluțiile relevante.

Published on 27 January 2025

FIFTH SECTION

Application no. 46398/20 Harutyun SARGSYAN against Armenia lodged on 21 August 2020 communicated on 6 January 2025

SUBJECT MATTER OF THE CASE

The application concerns the death of the applicant’s son, G. Sargsyan, during compulsory military service and the subsequent investigation. On 10 July 2015 G. Sargsyan was drafted into the Armenian army and assigned to military unit no. 34153 of the Nagorno-Karabakh armed forces (“the military unit”, situated in the “Republic of Nagorno ‑ Karabakh” (the “NKR”)). On 16 January 2017 at around 11.55 p.m. G. Sargsyan was shot in the head at a military base guarded by the military unit where his squad was on watch duty. On 1 March 2017 he died in the Central Military Hospital in Yerevan. On 17 January 2017 the Investigative Committee of Armenia instituted criminal proceedings.

Junior Sergeant G.H., the commander of G. Sargsyan’s squad who had been in charge of the military post where the incident happened, was charged under Article 373 § 3 (breach of the rules for handling weapons that had negligently led to the death of a person) of the former Criminal Code (in force until 1 July 2022). According to the findings of the criminal investigation, on the day of the incident Lieutenant A.P., platoon commander, had asked one of the soldiers to unload the rifle assigned to A.P. in order to store it with other rifles. Junior Sergeant G.H. volunteered to do it. According to Junior Sergeant G.H., having forgotten to detach the magazine from the rifle, he had pulled the breech block which, due to his negligence, had resulted in the rifle being loaded instead of it being unloaded.

When Junior Sergeant G.H. had then tried to fire a “control shot” to check whether the rifle had been unloaded, he had accidentally shot G. Sargsyan (who was standing in front of him) in the head. The investigation established that the incident had happened in the underground accommodation of the military base where four other soldiers were asleep. During the investigation the four soldiers in question stated (in their pre ‑ trial statements which had identical wording), that they had been asleep and had therefore not witnessed the incident. When Lieutenant A.P. woke them up, they saw G. Sargsyan lying on the ground, covered in blood, and Junior Sergeant G.H. next to him, filled with remorse.

Lieutenant A.P. stated that he had not witnessed the incident; he had gone to the accommodation immediately upon hearing the sound of the gunshot, had woke up the four other soldiers who were asleep, had put a bandage on G. Sargsyan’s head and had called an ambulance. Lieutenant A.P. also stated that his rifle had not been loaded before handing it to Junior Sergeant G.H. The servicemen present at the military base on the day of the incident (both the soldiers mentioned above and other witnesses) stated that they had been duly trained on the safety rules concerning the use of firearms according to which loading and unloading of rifles had to be performed in a special place dedicated for that purpose.

They stated in their pre-trial statements in identical wording that Junior Sergeant G.H. had most likely felt “lazy” to go to such dedicated space (which was within 15 to 20 meters away) which was why he had unloaded the rifle inside the accommodation. An internal investigation into G. Sargsyan’s death ordered by the Commander of the Nagorno-Karabakh Defence Army found a number of shortcomings and violations of the internal rules concerning organisation of watch duty, including poor supervision by Lieutenant A.P. (who was in charge of the military base) of the process of loading and unloading of assault rifles. The autopsy report of 24 May 2017 found that the cause of G. Sargsyan’s death had been the gunshot injury to his head.

The autopsy had identified several bruises on the body and a wound around the left temporal bone. Those injuries, which had been inflicted before G. Sargsyan’s death by blunt objects, were found not to have been linked to the cause of his death. On 26 September 2018 the trial court found Junior Sergeant G.H. guilty as charged and sentenced him to five and half years’ imprisonment. Along with its judgment the trial court issued a supplementary decision pointing out to the fact that the investigator had had three witnesses sign several pages of the records of other witnesses’ pre-trial statements on which grounds the trial court had excluded the statements in question from the evidence. The applicant appealed arguing that the investigation, which had focused on a previously agreed upon scenario, had failed to explore the hypothesis of murder with indirect intent.

He pointed out to a number of issues with the investigation including, among other things (i) the identical wording of the statements of the key witnesses which suggested that those had been literally copied from one another; (ii) the fact that certain witnesses had given different accounts of the incident during the investigation and later at the trial; (iii) the practice of questioning one witness in presence of the other; and (iv) the investigator having the witnesses sign pre-drafted witness statements. The applicant also complained of the leniency of the sentence imposed on Junior Sergeant G.H.. On 11 November 2019 the Criminal Court of Appeal upheld the trial court’s judgment as regards the conviction but granted the applicant’s appeal in part by increasing Junior Sergeant G.H.’s sentence to six and a half years’ imprisonment.

It was stated at the same time that the imposed sentence could be reduced by two thirds pursuant to a general amnesty after the entry into force of the judgment. On 3 March 2020 the Court of Cassation declared the applicant’s appeal on points of law inadmissible for lack of merit. The applicant questions the authorities’ finding that his son’s death resulted from breach of the rules for handling weapons. He claims that the relevant offence should have been classified as murder with indirect intent and that the investigation into the matter carried out by the domestic authorities was not effective. He relies on Article 2 of the Convention.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1. Do the matters complained of fall within the jurisdiction of Armenia within the meaning of Article 1 of the Convention (see Nana Muradyan v. Armenia , no. 69517/11, §§ 88-92, 5 April 2022; Hovhannisyan and Karapetyan v. Armenia , no. 67351/13, §§ 59-63, 17 October 2023; and Varyan v. Armenia , no. 48998/14, §§ 69-70, 6 June 2024)? 2. Was G. Sargsyan’s right to life, ensured by Article 2 of the Convention, violated in the present case (see Mirzoyan v. Armenia , no. 57129/10, §§ 68 ‑ 70, 23 May 2019; Hovhannisyan and Karapetyan , cited above, §§ 84 ‑ 89; and Dimaksyan v. Armenia , no. 29906/14, §§ 58-61 and 74-81, 17 October 2023)? 3. Having regard to the procedural protection of the right to life, was the investigation by the domestic authorities in the present case in breach of the guarantees of Article 2 of the Convention (see Muradyan v. Armenia , no. 11275/07, §§ 132-36, 24 November 2016; Hovhannisyan and Ka rapetyan , cited above, §§ 90-95; and Dimaksyan , cited above, §§ 65-69)?

The Government are requested to submit the copies of the autopsy report of 24 May 2017 (no. 0325/10) and of the report on the internal investigation of 17 January 2017. The Government are also requested to clarify whether the Amnesty Law of 1 November 2018 was applied in respect of the sentence imposed on Junior Sergeant G.H. and, if so, provide information and documents concerning the relevant developments.