CASE OF BARAKHOYEV v. RUSSIA

Reclamantul s-a născut în 1982 și trăiește în Kartsa, în Republica Osetia-Alania de Nord. Potrivit reclamantului, la 10 ianuarie 2007, la aproximativ orele 10:30. reclamantul și K. Mergeau pe stradă în orașul lor. O mașină albă Lada a condus până la ei și s-a oprit. Două persoane cu haine simple au ieșit, unul dintre care a fost un locotenent local de poliție, Ts. În timp ce Ts. a vorbit cu reclamantul și K., încă două vehicule – un Audi și un Volkswagen – au condus în sus. Șapte sau opt oameni cu haine simple au ieșit din mașini. Au împins reclamantul într-una dintre mașini. S-a evadat și a scăpat. Persoanele care l-au arestat pe reclamant l-au dus la un birou de la etajul trei al secției de poliție, unde l-au lovit și l-au lovit și l-au insultat, strigând că "Totul Ingush ar trebui zdrobit". De când în când i-au pus o pungă de plastic neagră pe cap pentru a-l sufoca.

I-au luat pantofii și l-au bătut pe tocuri. Când reclamantul a pierdut conștiința, au turnat apă rece peste el pentru a-l reînvia. Apoi l-au dus la un alt birou de la primul etaj. Acolo polițiștii au plantat o grenadă în buzunar jacheta lui. L-au căutat și au găsit grenada. Reclamantul a fost apoi intervievat de către investigator. În timpul interogatoriului, el a spus investigatorului despre arestarea (aducerea) și plantarea grenadei. Potrivit Guvernului, la 10 ianuarie 2007, la ora 10:15. Ofițerii de poliție au cerut reclamantului să meargă cu ei la secția de poliție. Reclamantul a refuzat, strigând obscenități. Reacția lui a făcut ofițerii să suspecteze că ar putea fi în posesia unei arme pe care le-ar putea folosi împotriva lor.

Ei au luat decizia de a folosi forța pentru a aresta reclamantul, și atunci când a rezistet l-au reținut, folosind o tehnică combattivă. Ofițerii de poliție au dus apoi reclamantul la secția de poliție, unde a fost supus la o examinare medicală datorită statului său inebriat. Raportul medical elaborat la 11 ianuarie 2007 a indicat că reclamantul nu a avut nici o leziune. 10. La 11 ianuarie 2011, investigatorul a interogat ofițerii de poliție care au efectuat arestarea reclamantului. Căpitanul de poliție T. a susținut că decizia de a aresta reclamantul a fost luată pe baza informațiilor „operative” primite la 10 ianuarie 2010 că reclamantul a fost în posesia de arme de foc și muniții și că el a fost liderul unui grup de tineri de origine etnică Ingush care a deranjat pacea în oraș și a provocat tensiune între populația Ingush și Ossetia.

El a declarat că polițiștii l-au oprit pe reclamant pe stradă, apoi l-au băgat în mașină și l-au dus la secția de poliție, unde l-au căutat și l-au găsit o grenadă. Locotenent Ts. a confirmat declarația T. în ceea ce privește arestarea reclamantului. 11. La 11 ianuarie 2007, căpitanul de poliție R. a instituit o procedură penală împotriva reclamantului în acuzarea de posesie ilegală a unei grenade. La ora 9:00. reclamantul a semnat o angajare de a nu părăsi orașul și a fost eliberat în așteptarea anchetei. 12. În aceeași dată părinții reclamanților au reținut un avocat pentru a-l reprezenta. Avocatul a filmat leziunile reclamantului folosind telefonul ei mobil. 13. La 12 ianuarie 2007, expert în medic legist Tkh.

a examinat reclamantul. Reclamantul a susținut că la 10 ianuarie 2007, un grup de persoane necunoscute de el l-a „bătut”. L-au lovit, l-au bătut cu un băț și l-au zdrobit. Expertul medical a documentat următoarele leziuni: „o vânătăie de la marginea superioară a lamei de umăr dreaptă care măsoară 4,5 până la 4 cm ...[;] vânătăi similare pe suprafața spateră a pieptului la nivelul a șasea până la a noua coastă care măsoară 10 până la 8 cm și pe suprafața din spate a pieptului la nivelul a zecea până la undicea coaste care măsoară 8 până la 6,5 cm; [bruze] la nivelul a șasei până la al optelea dintre vertebre care măsoară 8 până la 1,5 cm”. Expertul a concluzionat că vânătăile au rezultat din impactul obiectelor solide brusce, posibil în momentul respectiv și în circumstanțele indicate de solicitant.

14. La 16 februarie 2007, biroul procurorului a întrerupt ancheta penală împotriva reclamantului în acuzarea de posedare ilegală a unei grenade și l-a informat de dreptul său la „reabilitare”. Procurorul a constatat următoarele: „Acțiunile de investigare au fost desfășurate în încălcarea [reguli procedurii penale] și procedurile ar trebui întrerupte în funcție de următoarele: Dosarul de caz nu conține informații cu privire la motivele de arestare a [aplicantului]; [reclamantul] nu a fost căutat la locul arestării sale ...; în schimb, căutarea a fost efectuată la [sediul de poliție]; în contravenție [regulamentul procedurii penale], ... preluarea amprentelor [aplicătoarei] nu a fost documentată...

; Dosarul de caz nu conține nici un material evident în ceea ce privește examinarea grenadei sau detectarea și recuperarea amprentelor; în consecință, constatările prezentate în raportul expertului legist dactiloscopic trebuie considerate drept dovezi inadmisibile … ” 15. La 19 februarie 2007, procurorul municipal adjunct a deschis o anchetă penală privind arestarea și detenția ilegale a reclamantului la secția de poliție. La 1 martie 2007, reclamantul a primit statutul de victimă în ceea ce privește infracțiunile și a fost interogat cu privire la evenimentele din 10 ianuarie 2007. 16. Ancheta penală cu privire la acuzațiile reclamantului cu privire la maltraturile sale în arestul poliției a fost întreruptă în mai multe ocazii.

Deciziile în acest sens au fost luate la 19 aprilie, 23 mai și 20 noiembrie 2007 și 29 iunie 2012. 17. La 24 decembrie 2014, decizia din 29 iunie 2012 a fost anulată și cazul a fost redeschis. Șeful interimar al comitetului regional de investigație a susținut că ancheta anterioară a fost perfunt și a ordonat anchete suplimentare.

18. La 12 ianuarie 2015, procurorul regional adjunct a studiat dovezile în dosarul reclamantului și a identificat următoarele defecte ale anchetei: (1) autoritățile investigatoare nu au încheiat toate acțiunile necesare pentru a clarifica faptele în legătură cu presupusul maltrat; (2) nu s-au constatat în ceea ce privește existența rănilor reclamantului; (3) contradicțiile din declarațiile formulate de expertul medical legist și reclamantul nu au fost conciliate; (4) autoritățile investigatoare nu au pus la îndoială expertul medical legist și expertul legist care a efectuat un examen dactiloscopic; (5) autoritățile investigatoare nu au reușit să stabilească dacă poliția a efectuat o anchetă internă în răspuns la acuzațiile reclamantului de maltrat; (6) autoritățile investigatoare nu au efectuat o confruntare față de față între ofițerii de poliție și reclamantul pentru a reconcilia contradicțiile din declarațiile lor; 7) autoritățile investigatoare nu au identificat persoanele care au fost prezente la secția de poliție atunci când au fost căutate.

19. Se pare că ancheta penală este încă în desfășurare în prezent. 20. Potrivit Guvernului, la 19 martie 2009, Curtea de district Primarskiy din Novorossyisk a constatat că reclamantul a fost vinovat de jaf și l-a condamnat la doi ani și jumătate de închisoare. La 8 noiembrie 2011, reclamantul a fost eliberat cu eliberare condiționată.

5. The applicant was born in 1982 and lives in Kartsa, in the North Ossetia-Alania Republic. 6. According to the applicant, on 10 January 2007 at approximately 10.30 p.m. the applicant and K. were walking down the street in their town. A white Lada car drove up to them and stopped. Two persons in plain clothes got out, one of whom was a local police lieutenant, Ts. While Ts. was talking to the applicant and K., two more vehicles – an Audi and a Volkswagen – drove up. Seven or eight men in plain clothes got out of the cars. They pushed the applicant into one of the cars. K. broke free and escaped. 7. The individuals who had arrested the applicant took him to an office on the third floor of the police station, where they punched and kicked him and insulted him, shouting that “all Ingush should be crushed”.

From time to time they put a black plastic bag over his head to suffocate him. They took off his shoes and beat him on his heels. When the applicant lost consciousness, they poured cold water over him to revive him. They then took him to another office on the first floor. 8. There the policemen planted a grenade in the pocket of his jacket. They searched him and “found” the grenade. The applicant was then interviewed by the investigator. During the questioning, he told the investigator about the arrest (abduction) and the planting of the grenade. 9. According to the Government, on 10 January 2007 at around 10.15 p.m. the police officers asked the applicant to go with them to the police station.

The applicant refused, shouting obscenities. His reaction made the officers suspect that he might be in possession of a weapon which he could use against them. They made the decision to use force to arrest the applicant, and when he resisted they restrained him, using a combative technique. The police officers then took the applicant to the police station, where he was subjected to a medical examination due to his inebriated state. The medical report prepared on 11 January 2007 indicated that the applicant did not have any injuries. 10. On 11 January 2011 the investigator questioned the police officers who had carried out the applicant’s arrest.

Police captain T. submitted that the decision to arrest the applicant had been taken on the basis of “operative” information received on 10 January 2010 that the applicant was in possession of firearms and ammunition and that he was the leader of a group of young people of Ingush ethnic origin who disturbed peace in the town and provoked tension between Ingush and Ossetian population. He stated that the policemen had stopped the applicant in the street, and had then put him in the car and taken him to the police station, where they had searched him and found a grenade. Lieutenant Ts. confirmed T.’s statement as regards the applicant’s arrest. 11. On 11 January 2007 police captain R. instituted criminal proceedings against the applicant on the charge of illegally possessing a grenade.

At 9 p.m. the applicant signed an undertaking not to leave town and was released pending investigation. 12. On the same date the applicant’s parents retained a lawyer to represent him. The lawyer filmed the applicant’s injuries using her mobile phone. 13. On 12 January 2007 forensic medical expert Tkh. examined the applicant. The applicant submitted that on 10 January 2007 a group of persons unknown to him had “beaten him up”. They had kicked him, had beaten him with a stick and had throttled him. The medical expert documented the following injuries: “a bruise near the upper edge of the right shoulder blade measuring 4.5 by 4 cm ...[;] similar bruises on the rear surface of the chest at the level of the sixth to ninth ribs measuring 10 by 8 cm and on the rear surface of the chest at the level of the tenth to eleventh ribs measuring 8 by 6.5 cm; [bruises] near the sixth to eighth vertebrae measuring 8 by 1.5 cm”.

The expert concluded that the bruises resulted from the impact of blunt solid objects, possibly at the time and in the circumstances indicated by the applicant. 14. On 16 February 2007 the prosecutor’s office discontinued the criminal investigation against the applicant on the charge of illegally possessing a grenade and advised him of his right to “rehabilitation”.

The prosecutor found as follows: “The investigative actions were conducted in violation of [the rules of criminal procedure] and the proceedings should be discontinued in view of the following: The case file contains no information as regards the reasons for the [applicant’s] arrest; [The applicant] was not searched at the place of his arrest ...; instead, the search was carried out at [the police station]; In contravention of [the rules of criminal procedure], ... the taking of the [applicant’s] fingerprints was not documented ... ; The case file contains no evidentiary material as regards the examination of the grenade or the detection and recovery of the fingerprints; accordingly the findings set out in the forensic dactyloscopic expert report must be regarded as inadmissible evidence … ” 15. On 19 February 2007 the deputy municipal prosecutor opened a criminal investigation into the applicant’s unlawful arrest and detention at the police station.

On 1 March 2007 the applicant was given victim status in respect of the crime and questioned as to the events of 10 January 2007. 16. The criminal investigation into the applicant’s allegations about his illtreatment in police custody was discontinued on several occasions. The decisions in this regard were taken on 19 April, 23 May and 20 November 2007, and 29 June 2012. 17. On 24 December 2014 the decision of 29 June 2012 was quashed and the case was re-opened. The acting head of the regional investigative committee held that the earlier investigation had been perfunctory and ordered further investigation.

18. On 12 January 2015 the deputy regional prosecutor studied the evidence in the applicant’s case file and identified the following defects in the investigation: (1) the investigating authorities had failed to complete all the necessary actions in order to clarify the facts in connection with the alleged ill-treatment; (2) no findings had been made as regards the existence of the applicant’s injuries; (3) the contradictions in the statements made by the forensic medical expert and the applicant had not been reconciled; (4) the investigating authorities had failed to question the forensic medical expert and the forensic expert who conducted a dactyloscopic examination; (5) the investigating authorities had failed to establish whether the police had conducted an internal inquiry in response to the applicant’s allegations of ill-treatment; (6) the investigating authorities had not conducted a faceto-face confrontation between the police officers and the applicant in order to reconcile the contradictions in their statements; (7) the investigating authorities had failed to identify the persons who had been present at the police station when the applicant was searched.

19. It appears that the criminal investigation is still ongoing at the present time. 20. According to the Government, on 19 March 2009 the Primorskiy District Court of Novorossyisk found the applicant guilty of robbery and sentenced him to two and a half years’ imprisonment. On 8 November 2011 the applicant was released on parole.