CtEDO 18.01.2017 Auto

YAMAÇ v. TURKEY

RESPONDENT
TUR
HOTĂRÂRE
18.01.2017
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Communicated
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2017
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
YAMAÇ v. TURKEY (CtEDO, 2017)
HUDOC · oficial

Comunicat la 18 ianuarie 2017 SECȚIUNE Cerere nr. 5642/13 Mașallah YAMAÇ împotriva Turciei depusă la 11 decembrie 2012 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Mașallah Yamaç, este un național turc născut în 1968 și locuiește în Muș. El este reprezentat în fața Curții de către dl S. Kaya, un avocat practicant în Ankara. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. La momentul evenimentelor care dau naștere prezentei cereri, reclamantul a fost șeful sucursalei provinciale a Partidului Societății Democrate ( Demokratik Toplum Partisi ) (DTP) din Muș. La 1 iulie 2008, reclamantul a participat la înmormântarea unui membru recent decedat al PKK, o organizație armată ilegală, în satul Okçuhan din districtul Malazgirt din Muș. În timpul înmormântării, reclamantul a făcut o declarație care a fost difuzată pe ROJ TV [1] . Declarația reclamantului citește după cum urmează: „Fiind curdă nu este alegerea poporului kurdo. Poporul kurdo cere să trăiască ca celelalte popore din lume, având propria lor identitate. Dar, deocamdată, se confruntă cu dificultăți și persecuții și sunt insultate. Acest prieten al nostru a murit împreună cu alți doi prieteni și este un martir. Au avut aceeași cerere [ca poporul kurdo] și nimic altceva. Cu toții știm că au cerut drepturile lor, drepturile lor omului. Primul Ministru afirmă că este musulman. Totuși, acest lucru nu este Islam. Acestea nu sunt cerințe ale drepturilor omului. El trimite fiul său în America cu rapoarte medicale falsificate și face poporul turc și kurdo să se bată între ei. El face acești tineri, acești eroi să se ucidă reciproc. El face sărăci copiii din poporul turc.” La 11 noiembrie 2008, procurorul public Van a depus un proiect de inculpare la Curtea Van Assize, acuzând reclamantul de difuzare a propagandei în favoarea PKK. În acuzarea, procurorul public a afirmat că în discursul său, reclamantul s-a referit la militantul PKK mort ca un „martir” și un “erou” și a difuzat astfel propaganda în favoarea PKK. Reclamantul a susținut instanței de primă instanță că nu a avut intenția de a divulga propagande în favoarea PKK și că ar fi putut folosi cuvântul „martyr” ca o ruptură a limbii. El a susținut că a participat la înmormântările membrilor decedați PKK și a soldaților decedați din Muș și că, ca urmare a dificultăților psihologice cauzate de aceste înmormântări, a folosit uneori astfel de cuvinte. La 27 februarie 2009, Curtea Van Assize a condamnat reclamantul ca fiind acuzat și condamnat la 10 luni de închisoare. La 26 iunie 2012, Curtea de Casație a susținut hotărârea din 11 noiembrie 2008. COMPLAINTA Reclamantul se plânge în temeiul articolului 10 din Convenție că condamnarea și condamnarea sa în temeiul articolului 7 alineatul (2) din Legea nr. 3713 au constituit o încălcare a dreptului său la libertate de exprimare. A existat o încălcare a dreptului reclamantului la libertatea de exprimare, protejat de art. 10 din Convenție, din cauza condamnării sale în temeiul articolului 7 alineatul (2) din Legea privind prevenirea terorismului (Legea nr. 3713)? [1] Un canal de televiziune pro-kurdish înregistrat și difuzat în străinătate.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă