- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 7 februarie 2017
- Stat pârât
- TUR
- Concluzia
- Inadmisibil
Sarcan și alții împotriva Turciei
Traducere în română Auto
DECIZIE A SEGUNDEI DECIZIE Nr. 17594/08 SARCAN și CAN împotriva Turciei și a altor 5 cereri (a se vedea lista anexată) Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a doua secțiune), care așezează la 7 februarie 2017 în calitate de comitet compus din: Paul Lemmens, președinte, Ksenija Turković, Jon Fridrik Kjølbro, judecători și Hasan Bakırcı, secretar adjunct al secțiunii; Având în vedere cererile depuse mai sus la diferitele date indicate în tabelul adăugat, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTE O listă a reclamanților este prezentată în apendice. Înainte de Curte, acestea sunt reprezentate de dl A. Çağer, un avocat care practică în Diyarbakır. Guvernul turc („Guvernul”) au fost reprezentate de agentul lor.
Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părțile, pot fi rezumate după cum urmează: la 3 august 1990 administrația a expropriat parcele de terenuri aparținând reclamanților. În urma solicitării reclamanților, Tribunalul Civil Birebik le-a acordat o compensare suplimentară. Aceste hotărâri au fost susținute de Curtea de Casație. Reclamanții au inițiat procedura de punere în aplicare. Potrivit informațiilor din dosarele de caz, administrația nu a plătit încă sumele complete. Detaliile cererilor pot fi găsite în tabelul atașat.
Legea internă relevantă O descriere a dreptului și practicii interne cu privire la Comisia de compensare menționată mai jos poate fi găsită în Turgut și alții c. Turcia (dec.), nr. 4860/09, 26 martie 2013; Demiroğlu și alții c. Turcia (dec.), nr. 56125/10, 4 iunie 2013; și Yıldız și Yanak c. Turcia (dec.), nr. 44013/07, 27 mai 2014. COMPLAINTS În baza articolului 6 și a articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, reclamanții se plângeau de pierderea financiară pe care le-au suferit ca urmare a unei plăți întârziate a sumelor de expropriare. În acest sens, ei se plângeau în continuare că procedura de expropriare în cauză nu a fost încheiată într-un termen rezonabil și că hotărârile instanței interne nu au fost pe deplin aplicate.
10. În conformitate cu art. 6 din Convenție, reclamanții au afirmat, de asemenea, că hotărârea Tribunalului Civil Birecik de Primă Instanță nu avea motive suficiente. 11. Reclamanții se plângeau în continuare în temeiul articolului 2 din Protocolul nr. 7 la Convenție că nu a existat niciun mecanism de revizuire. Având în vedere subiectul similar al cererilor, Curtea consideră oportun să le examineze în comun într-o singură decizie, în ceea ce privește cererea depusă de dl Müslüm Sarcan (domanda nr. 17954/08) 13. Curtea constată că unul dintre reclamanții în cerere nr. 17954/08, anume dl Müslüm Sarcan, a murit la 7 mai 2003 înainte de introducerea prezentei cereri la Curte.
În acest sens, Curtea subliniază că nu se poate introduce o cerere în numele persoanei decedate, deoarece o persoană decedată nu poate depune, chiar și printr-un reprezentant, o cerere la Curte (a se vedea Macedonia Gavrilidou și altele c. Cipru) (dec.), nr. 73802/01, 13 noiembrie 2003). 14. Rezultă că această parte a cererii este incompatibilă ratione personae cu dispozițiile Convenției în sensul articolului 35 §§ 3 litera (a) și trebuie respinsă în conformitate cu art. 35 § 4. În ceea ce privește art. 6 § 1 din Convenție și art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția 15. În baza articolului 6 din Convenție și a articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, reclamanții se plângeau de întârzierea substanțială a procedurii de executare și de pierderea financiară pe care le-au suferit ca urmare.
16. Guvernul a remarcat că, în temeiul Legii nr. 6384 a fost înființată o nouă comisie de compensare pentru a aborda cererile privind durata procedurilor și neexecuția hotărârilor. În plus, au remarcat că competența Comisiei de compensare a fost ulterior extinsă printr-un decret adoptat la 16 martie 2014 pentru examinarea plângerilor referitoare, printre altele, la presupusa pierdere a valorii compensației expropriate din cauza efectelor inflației și a lungii procedurii. În consecință, acestea au susținut că reclamanții nu au epuizat căile de recurs interne, deoarece nu au formulat nici o cerere Comisiei de Compensare. 17. Curtea observă că, după cum a subliniat guvernul, în Turcia a fost instituit un nou remediu intern în urma aplicării procedurii de hotărâre pilot în cazul Ümmühan Kaplan c. Turcia (nu.
24240/07, 20 martie 2012). Ulterior, în deciziile sale în cazul Demiroğlu și alții c. Turcia (dec.), nr. 56125/10, 4 iunie 2013) și Yıldız și Yanak c. Turcia (dec.), nr. 44013/07, 27 mai 2014), Curtea a declarat cererile inadmisibile din cauza faptului că reclamanții nu au epuizat căile de recurs interne, adică noul remediu. În acest sens, Curtea a considerat în special faptul că acest nou remediu a fost a priori accesibil și capabil de a oferi o perspectivă rezonabilă de remediere a plângerilor privind întârzierea procedurilor de executare și amortizarea atribuițiilor în cazurile de expropriare. 18. Curtea remarcă că în decizia sa în cazul Ümmühan Kaplan (citat mai sus, § 77), el a subliniat că ar putea, totuși, să examineze, în conformitate cu procedura sa normală, aplicațiile de acest tip care au fost deja comunicate guvernului.
19. Cu toate acestea, ținând cont de obiecția suplimentară a Guvernului în ceea ce privește neutilizarea noii căi de recurs interne stabilite prin Legea nr. 6384, Curtea își reiterează concluzia în cazurile Demiroğlu și alții și Yıldız și Yanak, citate mai sus. 20. Având în vedere cele de mai sus, Curtea concluzionează că această parte a cererilor ar trebui respinsă în temeiul articolului 35 §§ § 1 și 4 din Convenție pentru neepuizare a căilor de recurs interne. Reclamanții au susținut că hotărârea instanței de primă instanță nu a avut raționament și că nu a existat nici un mecanism de revizuire, iar în acest sens, acestea se bazează pe art. 6 din Convenția și pe art. 2 din Protocolul nr. 7. 22. Având în vedere materialul în posesia sa și în măsura în care chestiunile reclamate sunt în competența sa, Curtea constată că aceste plângeri nu dezvăluie nici o încălcare a drepturilor și libertăților prevăzute în Convenția sau în Protocolurile sale.
Rezultă că aceste părți ale cererii sunt vădit nefondate și trebuie respinse în conformitate cu art. 35 §§ 3 litera (a) și 4 din Convenție Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să se alăture cererilor; declara cererile inadmisibile. Adoptate în engleză și notificate în scris la 2 martie 2017. Nu.
Cerere nr. Lodged on Solicitant Data nașterii Loc de reședință Naționalitate Cauza specifică 17594/08 08/04/2008 Salih SARCAN 03/05/1945 Germania Germană Müslüm Sarcan 01/01/1950 Șanlıurfa Turc Cuma Sarcan 01/02/1957 Mersin Turc İslim Can 05/03/1955 Mersin Turc Platon nr. 10 Tribunalul Civil Birebik de Primă Instanță 28 septembrie 2000/945E 2000/2923K 34446/08 08/04/2008 Hamid DEMİR 01/01/1937 Șanlıurfa turc Ahmet Demir 04/01/1953 Danemarca Danemarca Salih Demir 01/01/1956 Danemarca Danemarca Zeliha Tarhan 04/12/1958 Șanlıurfa turc Muhammed Demir 26/06/1970 Germania Turc Emine Demir 02/06/1960 Danemarca Turc Fatma Demir 15/03/1962 Șanlıurfa Turc Mehmet Demir 05/03/1964 Șanlıurfa turc Rahime Demir 08/11/1971 Germania Turc Abdulkerim Demir 01/04/1976 Șanlıurfa Turc Platon nr. 1687 Birebik Tribunalul Civil de Primă Instanță 24 octombrie 2000/1280E 2000/3408K 34447/08 08/04/2008 Hamid DEMIR 01/01/1937 Șanlıurfa Turc Ahmet Demir 04/01/1953 Danemarca Danemarca Salih Demir 01/01/1956 Danemarca Zeliha Tarhan 04/12/1958 Șanlıurfa Turc Muhammed Demir 26/06/1970 Germania Emine Demir Turc 02/06/1960 Danemarca Fatma Turc Demir 15/03/1962 Șanlıurfa turc Mehmet Emin Demir 05/03/1964 Șanlıurfa turc Rahime Demir 08/11/1971 Germania turc Abdulkerim Demir 01/04/1976 Șanlıurfa turc Platon nr. 1698 Birebik Tribunalul Civil de Primă Instanță 24 octombrie 2000/1207E 2000/3407K 34454/08 08/04/2008
Fatma ÖZER 18/08/1970 Gaziantep turc Ayșe Özer 10/05/1989 Gaziantep turc Ahmet Özer 04/01/1965 Sanliurfa turc Beștire Özer 15/04/1979 Sanliurfa turc Fatma Yılmaz 20/09/1958 Sanliurfa turc Gazal Özer 05/01/1974 Sanliurfa turc Gülizar turc Derin 10/08/1976 Gaziantep turc Hanım Özer 14/11/1968 Sanliurfa turc Hasan Özer 01/03/1987 Gaziantep turc İsmail Özer 15/06/1977 Șanliurfa turc Kadir Özer 17/03/1977 Șanliurfa turc Medine Özer 01/09/1981 Șanliurfa turc Mehmet Özer 30/11/1972 Germania turc Mehmet Özer 01/01/1928 Șanliurfa turc Melihat Özer 06/04/1951 Șanliurfa turc Nurten Özer 17/03/1973 Șanliurfa turc Ülger Șenlik 06/03/1963 Gaziantep turc Rabia Deniz 17/03/1975 Șanliurfa turc Rezit Özer 01/10/1969 Șanliurfa turc Saliha Özer 10/08/1984 Gaziantep turc Zeliha Özer 10/07/1959 Șanliurfa turc Zerife Akbaș 11/01/1956 Șanliurfa turc Fatma Özer 10/08/1970 Gaziantep Turc Kevey Özer 01/02/1940 Șanliurfa Turc Platea nr. 282 Birebik Tribunalul Civil de Primă Instanță 26 iunie 2006/164E 2001/470K 34457/08 08/04/2008 Fatma ÖZER 10/08/1970 Gaziantep Turc Ayșe Özer 10/05/1989 Gaziantep Turc Ahmet Özer 04/01/1965 Șanliurfa Turc Beștire Özer 15/04/1979 Șanliurfa Turc Fatma Yılmaz 20/09/1958 Șanliurfa Turc Gazal Özer 05/01/1974 Șanliurfa Turc Gülizar turc Derin 10/08/1976 Gaziantep turc Hanım Özer 14/11/1968 Șanliurfa turc Hasan Özer 01/03/1987 Gaziantep turc İsmail Özer 15/06/1977 Șanliurfa
turc Kadir Özer 17/03/1977 Șanliurfa turc Medin Özer 01/09/1981 Șanliurfa turc Mehmet Özer 01/01/1928 Șanliurfa turc Melihat Özer 06/04/1951 Șanliurfa turc Nurten Özer 17/03/1973 Șanliurfa turc Ülger Șenlik 06/03/1963 Gaziantep turc Rabia Deniz 17/03/1975 Șanliurfa turc Rezit Özer 01/10/1969 Șanliurfa turc Saliha Özer 10/08/1984 Gaziantep turc Zeliha Özer 10/07/1959 Șanliurfa turc Zerife Akbaș 11/01/1956 Șanliurfa turc Bedir Özer 03/02/1950 Gaziantep turc Zeynep Özer 20/09/1958 Gaziantep turc Cuma Özer 12/02/1954 Gaziantep turc Ali Özer 01/01/1969 Șanliurfa turc Cemal Özer 01/05/1964 Șanliurfa Turc Ayten Șahin 01/01/1977 Șanliurfa Turc Kevey Özer 01/02/1940 Șanliurfa Turc Bayram Özer 01/01/1976 Șanliurfa Turc Platon nr. 453 Birecik Tribunalul Civil din Primă Instanță 24 octombrie 2000 2001/467E 2001/563K 34471/08 08/04/2008 Fatma ÇOKKALENDER 22/07/1936 Șanliurfa Turc Emıne Can 12/01/1932 Șanliurfa Turc Aynizeliha Çokkalender 03/04/1954 Șanliurfa Turc Kahraman Çokkalender 01/01/1957 Șanliurfa turc Müslüm Çokkalender 01/02/1963 Șanliurfa turc Yüksel Can 02/02/1966 Șanliurfa turc Abdulkadir Çokkalender 01/01/1973 Șanliurfa turc Sıdıka Erdıl 05/02/1937 Șanliurfa turc Keziban Çokkalender 01/01/1974 Șanliurfa turc Mehmet Çokkalender 02/01/1961 Șanliurfa turc Ayten Sarıçiçek 03/01/1964 Șanliurfa turc Zeliha Çokkalenderfa turc 12/01/1972 Șanliurfa Palatul Turc nr. 1736 Biredik
Tribunalul Civil de Primă Instanță 24 octombrie 2000/1233E 2000/3402K
SECOND SECTION
DECISION Application no. 17594/08 SARCAN and CAN against Turkey and 5 other applications (see list appended) The European Court of Human Rights (Second Section), sitting on 7 February 2017 as a Committee composed of: Paul Lemmens, President, Ksenija Turković, Jon Fridrik Kjølbro, judges, and Hasan Bakırcı, Deputy Section Registrar, Having regard to the above applications lodged on the various dates indicated in the appended table, Having deliberated, decides as follows: THE FACTS
A list of the applicants is set out in the appendix. Before the Court, they are represented by Mr A. Çağer, a lawyer practising in Diyarbakır.
The Turkish Government (“the Government”) were represented by their Agent. A. The circumstances of the case
The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows.
On 3 August 1990 the administration expropriated plots of land belonging to the applicants. Following the applicants’ request, the Birecik Civil Court of First Instance awarded additional compensation to them. These judgments were upheld by the Court of Cassation.
The applicants initiated enforcement proceedings.
According to the information in the case files, the administration has still not paid the full amounts.
The details of the applications may be found in the attached table. B. Relevant domestic law
A description of the domestic law and practice with respect to the Compensation Commission mentioned below may be found in Turgut and Others v. Turkey (dec.), no. 4860/09, 26 March 2013; Demiroğlu and Others v. Turkey (dec.), no. 56125/10, 4 June 2013; and Yıldız and Yanak v. Turkey (dec.), no. 44013/07, 27 May 2014. COMPLAINTS
Relying on Article 6 and Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention, the applicants complained about the financial loss they had suffered as a result of late payment of the expropriation amounts. In this connection, they further complained that the expropriation proceedings in question had not been concluded within a reasonable time and the domestic court decisions had not been fully enforced.
The applicants also stated under Article 6 of the Convention that the judgment of the Birecik Civil Court of First Instance lacked sufficient reasoning.
The applicants further complained under Article 2 of Protocol No. 7 to the Convention that there had been no review mechanism. THE LAW
Having regard to the similar subject matter of the applications, the Court finds it appropriate to examine them jointly in a single decision. A. As regards the application lodged by Mr Müslüm Sarcan (Application no. 17954/08)
The Court notes that one of the applicants in application no. 17954/08, namely Mr Müslüm Sarcan, had died on 7 May 2003 prior to the introduction of the present application with the Court. In this connection, the Court points out that an application cannot be brought in the name of a deceased person, since a deceased person is unable, even through a representative, to lodge an application with the Court (see Macedonia Gavrielidou and Others v. Cyprus (dec.), no. 73802/01, 13 November 2003).
It follows that this part of the application is incompatible ratione personae with the provisions of the Convention within the meaning of Article 35 §§ 3 (a) and must be rejected in accordance with Article 35 § 4. B. As to Article 6 § 1 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention
Relying on Article 6 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention, the applicants complained about the substantial delay in the enforcement proceedings and financial loss they had suffered as a result.
The Government noted that pursuant to Law no. 6384 a new Compensation Commission had been established to deal with applications concerning the length of proceedings and the non-execution of judgments. They further noted that the competence of the Compensation Commission was subsequently enlarged by a decree adopted on 16 March 2014 to examine complaints relating to, among other things, the alleged loss of value of the amount of the expropriation compensation due to the effects of inflation and the length of the proceedings. Accordingly, they maintained that the applicants had not exhausted domestic remedies, as they had not made any application to the Compensation Commission.
The Court observes that, as pointed out by the Government, a new domestic remedy has been established in Turkey following the application of the pilot judgment procedure in the case of Ümmühan Kaplan v. Turkey (no. 24240/07, 20 March 2012). Subsequently, in its decisions in the cases of Demiroğlu and Others v. Turkey ((dec.), no. 56125/10, 4 June 2013) and Yıldız and Yanak v. Turkey ((dec.), no. 44013/07, 27 May 2014), the Court declared the applications inadmissible on the ground that the applicants had failed to exhaust domestic remedies, that is to say the new remedy. In so doing, the Court considered in particular that this new remedy was a priori accessible and capable of offering a reasonable prospect of redress for complaints concerning the delay in enforcement proceedings and depreciation of awards in expropriation cases.
The Court notes that in its decision in the case of Ümmühan Kaplan (cited above, § 77), it stressed that it could nevertheless examine, under its normal procedure, applications of that type which had already been communicated to the Government.
However, taking into account the Government’s supplementary objection with regard to the applicants’ failure to make use of the new domestic remedy established by Law no. 6384, the Court reiterates its conclusion in the cases of Demiroğlu and Others and Yıldız and Yanak , cited above.
In view of the above, the Court concludes that this part of the applications should be rejected under Article 35 §§ 1 and 4 of the Convention for non ‑ exhaustion of domestic remedies. C. Remaining Complaints
The applicants alleged that the judgment of the first instance court lacked reasoning and that there had been no review mechanism. In this respect, they relied on Article 6 of the Convention and Article 2 of Protocol No. 7.
In the light of the material in its possession and in so far as the matters complained of are within its competence, the Court finds that these complaints do not disclose any appearance of a violation of the rights and freedoms set out in the Convention or its Protocols. It follows that these parts of the application are manifestly ill-founded and must be rejected in accordance with the Article 35 §§ 3 (a) and 4 of the Convention For these reasons, the Court, unanimously, Decides to join the applications; Declares the applications inadmissible. Done in English and notified in writing on 2 March 2017. Hasan Bakırcı Paul Lemmens Deputy Registrar President APPENDIX No. Application no. Lodged on Applicant Date of birth Place of residence Nationality Case specific details 17594/08 08/04/2008 Salih SARCAN 03/05/1945 Germany German Müslüm Sarcan 01/01/1950 Șanlıurfa Turkish Cuma Sarcan 01/02/1957 Mersin Turkish İslim Can 05/03/1955 Mersin Turkish Plot no. 10 Birecik Civil Court of First Instance 28 September 2000 2000/945E 2000/2923K 34446/08 08/04/2008 Hamide DEMİR 01/01/1937 Șanlıurfa Turkish Ahmet Demir 04/01/1953 Denmark Danish Salih Demir 01/01/1956 Denmark Danish Zeliha Tarhan 04/12/1958 Șanlıurfa Turkish Muhammed Demir 26/06/1970 Germany Turkish Emine Demir 02/06/1960 Denmark Turkish Fatma Demir 15/03/1962 Șanlıurfa Turkish Mehmet Emin Demir 05/03/1964 Șanlıurfa Turkish Rahime Demir 08/11/1971 Germany Turkish Abdulkerim Demir 01/04/1976 Șanlıurfa Turkish Plot no. 1687 Birecik Civil Court of First Instance 24 October 2000 2000/1280E 2000/3408K 34447/08 08/04/2008 Hamide DEMIR 01/01/1937 Șanlıurfa Turkish Ahmet Demir 04/01/1953 Denmark Danish Salih Demir 01/01/1956 Denmark Danish Zeliha Tarhan 04/12/1958 Șanlıurfa Turkish Muhammed Demir 26/06/1970 Germany Turkish Emine Demir 02/06/1960 Denmark Turkish Fatma Demir 15/03/1962 Șanlıurfa Turkish Mehmet Emin Demir 05/03/1964 Șanlıurfa Turkish Rahime Demir 08/11/1971 Germany Turkish Abdulkerim Demir 01/04/1976 Șanlıurfa Turkish Plot no. 1698 Birecik Civil Court of First Instance 24 October 2000 2000/1207E 2000/3407K 34454/08 08/04/2008 Fatma ÖZER 18/08/1970 Gaziantep Turkish Ayșe Özer 10/05/1989 Gaziantep Turkish Ahmet Özer 04/01/1965 Sanliurfa Turkish Beșire Özer 15/04/1979 Sanliurfa Turkish Fatma Yılmaz 20/09/1958 Sanliurfa Turkish Gazal Özer 05/01/1974 Sanliurfa Turkish Gülizar Derin 10/08/1976 Gaziantep Turkish Hanım Özer 14/11/1968 Sanliurfa Turkish Hasan Özer 01/03/1987 Gaziantep Turkish İsmail Özer 15/06/1977 Șanliurfa Turkish Kadir Özer 17/03/1977 Șanliurfa Turkish Medine Özer 01/09/1981 Șanliurfa Turkish Mehmet Özer 30/11/1972 Germany Turkish Mehmet Özer 01/01/1928 Șanliurfa Turkish Melihat Özer 06/04/1951 Șanliurfa Turkish Nurten Özer 17/03/1973 Șanliurfa Turkish Ülger Șenlik 06/03/1963 Gaziantep Turkish Rabia Deniz 17/03/1975 Șanliurfa Turkish Reșit Özer 01/10/1969 Șanliurfa Turkish Saliha Özer 10/08/1984 Gaziantep Turkish Zeliha Özer 10/07/1959 Șanliurfa Turkish Zerife Akbaș 11/01/1956 Șanliurfa Turkish Fatma Özer 10/08/1970 Gaziantep Turkish Kevey Özer 01/02/1940 Șanliurfa Turkish Plot no. 282 Birecik Civil Court of First Instance 26 June 2006 2001/164E 2001/470K 34457/08 08/04/2008 Fatma ÖZER 10/08/1970 Gaziantep Turkish Ayșe Özer 10/05/1989 Gaziantep Turkish Ahmet Özer 04/01/1965 Șanliurfa Turkish Beșire Özer 15/04/1979 Șanliurfa Turkish Fatma Yılmaz 20/09/1958 Șanliurfa Turkish Gazal Özer 05/01/1974 Șanliurfa Turkish Gülizar Derin 10/08/1976 Gaziantep Turkish Hanım Özer 14/11/1968 Șanliurfa Turkish Hasan Özer 01/03/1987 Gaziantep Turkish İsmail Özer 15/06/1977 Șanliurfa Turkish Kadir Özer 17/03/1977 Șanliurfa Turkish Medine Özer 01/09/1981 Șanliurfa Turkish Mehmet Özer 01/01/1928 Șanliurfa Turkish Melihat Özer 06/04/1951 Șanliurfa Turkish Nurten Özer 17/03/1973 Șanliurfa Turkish Ülger Șenlik 06/03/1963 Gaziantep Turkish Rabia Deniz 17/03/1975 Șanliurfa Turkish Reșit Özer 01/10/1969 Șanliurfa Turkish Saliha Özer 10/08/1984 Gaziantep Turkish Zeliha Özer 10/07/1959 Șanliurfa Turkish Zerife Akbaș 11/01/1956 Șanliurfa Turkish Bedir Özer 03/02/1950 Gaziantep Turkish Zeynep Özer 20/09/1958 Gaziantep Turkish Cuma Özer 12/02/1954 Gaziantep Turkish Ali Özer 01/01/1969 Șanliurfa Turkish Cemal Özer 01/05/1964 Șanliurfa Turkish Ayten Șahin 01/01/1977 Șanliurfa Turkish Kevey Özer 01/02/1940 Șanliurfa Turkish Bayram Özer 01/01/1976 Șanliurfa Turkish Plot no. 453 Birecik Civil Court of First Instance 24 October 2000 2001/467E 2001/563K 34471/08 08/04/2008 Fatma ÇOKKALENDER 22/07/1936 Șanliurfa Turkish Emıne Can 12/01/1932 Șanliurfa Turkish Aynizeliha Çokkalender 03/04/1954 Șanliurfa Turkish Kahraman Çokkalender 01/01/1957 Șanliurfa Turkish Müslüm Çokkalender 01/02/1963 Șanliurfa Turkish Yüksel Can 02/02/1966 Șanliurfa Turkish Abdulkadir Çokkalender 01/01/1973 Șanliurfa Turkish Sıdıka Erdıl 05/02/1937 Șanliurfa Turkish Keziban Çokkalender 01/01/1974 Șanliurfa Turkish Mehmet Çokkalender 02/01/1961 Șanliurfa Turkish Ayten Sarıçiçek 03/01/1964 Șanliurfa Turkish Zeliha Çokkalender 12/01/1972 Șanliurfa Turkish Plot no. 1736 Birecik Civil Court of First Instance 24 October 2000 2000/1233E 2000/3402K