MOCIU v. THE REPUBLIC OF MOLDOVA - [Romanian Translation] by the Ministry of Justice of the Republic of Moldova

Traducerea și permisiunea de republicare au fost oferite sub autoritatea Direcției Generale Agent Guvernamental, Ministerul Justiției al Republicii Moldova (

www.agent.gov.md

). Permisiunea de a republica această traducere a fost acordată exclusiv în scopul includerii sale în baza de date HUDOC.

The present text and the authorisation to republish were granted under the authority of the Governmental Agent’s General Department from the Ministry of Justice of the Republic of Moldova (

www.agent.gov.md

). Permission to re-publish this translation has been granted for the sole purpose of its inclusion in the Court’s database HUDOC.

La traduction et l’autorisation de republier ont été accordées sous l’autorité de la Direction générale de l’Agent gouvernemental du Ministère de la Justice de la République de Moldova (

www.agent.gov.md

). L’autorisation de republier cette traduction a été accordée dans le seul but de son inclusion dans la base de données HUDOC de la Cour.

SECTIUNEA A DOUA

DECIZIE

Cererea nr

. 66094/12

Piotr MOCIU

împotriva Republicii Moldova

Curtea Europeana a Drepturilor omului (SECTIA A DOUA), reunită la 7

Februarie 2017 într-o camera compusă din:

Nebojša Vučinić,

Președinte,

Valeriu Grițco,

Stéphanie Mourou-Vikström,

judecatori,

și Hasan Bakırcı

, Grefier adjunct de secṭie,

Având în vedere cererea sus-menționată depusă la 8 octombrie 2012,

Având în vedere observațiile prezentate de Guvernul respondent și observaṭiile prezentate de reclamant,

Deliberând, pronunṭă urmatoarea decizie :

ÎN FAPT

Reclamantul, domnul Piotr Mociu, resortisant al Republicii Moldova, s-a născut în

1954 și locuiește în Cazaclia. El a fost reprezentat în fața Curții de către domnul Balan P., avocat care practică în Chișinău.

Guvernul Republicii Moldova (“Guvernul”) a fost reprezentat de către agentul guvernamental domnul Apostol L..

La 3 August 2012, reclamantul a fost reținut fiind suspectat de fraudă.

La 6 August 2012, procurorul a înaintat un demers pentru eliberarea mandatului de arest a reclamantului. În aceiași zi, Judecătoria Comrat a ordonat arestul preventiv al reclamantului pentru un termen de 30 de zile. Ulterior, reclamantul a fost plasat în arest preventiv în Inspectoratul de poliție Comrat. La 7 August 2012, reclamantul a contestat mandatul de arest. La 10 August 2012, s-a plâns în legătura cu faptul că starea sa de sănătate s-a înrăutățit în timp ce se afla în detenție preventivă, în legătura cu guta de care suferea de câțiva ani, și prin urmare a cerut să fie examinat de către un medic.

La 13 August 2012, reclamantul a fost văzut de către un medic reumatolog în celula sa. Medicul nu a făcut nici o constatare care ar susține plângerile reclamantului și a recomandat o examinare suplimentară la un spital. Recomandarea medicului nu a fost urmată. După ce a fost examinat de către lucrătorii medicali ai penitenciarului, administratorul penitenciarului a concluzionat că reclamantul este într-o stare corespunzătoare pentru a se afla in detenție.

La 28 August 2012, Curtea de Apel Cahul a examinat apelul reclamantului cu privire la mandatul de arestare. În ședința de judecată, reprezentantul reclamantului a prezentat copiile de pe fișele medicale ale reclamantului, ce confirmau diagnosticul

“Gută în stadiu decompensat în fază de acutizare”. Cu toate acestea, Curtea a respins pretențiile reclamantului cu privire la starea de sănătate ca fiind fără temei, bazându-se pe opinia lucrătorilor medicali ai penitenciarului, conform căreia, reclamatul a putut să primească asistență medicală corespunzătoare în detenție. La cererea procurorului, instanțele au prelungit termenul arestului preventiv de câteva ori.

La 30 Noiembrie 2012, Judecătoria Comrat a dispus arestul la domiciliu al reclamantului. Reclamantul a contestat decizia.

La 10 Decembrie 2012, Curtea de Apel Comrat, a anulat decizia primei instanțe și a dispus eliberarea reclamatului din detenție.

Pe durata procesului reclamantul a fost deținut în două instituții de detenṭie, și anume în Inspectoratul de Poliṭie Comrat și Penitenciarul Cahul. Părțile nu au indicat perioada exactă de detenție în instituṭiile sus-menționate.

Capete de plângere

Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 3 al Convenției în legatură cu condițiile precare de detenție în Inspectoratul de Poliṭie Comrat și lipsa asistenței medicale corespunzătoare. De asemenea, el s-a plâns în temeiul articolului 5 § 4 al Convenției referitor la faptul că Curtea de Apel Comrat a examinat apelul împotriva deciziei Judecătoriei Comrat, din 6 August 2012, într-un termen de peste trei săptamâni.

ÎN DREPT

Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 3 din Convenție despre faptul că condițiile de detenție în Inspectoratul de Poliție Comrat constituie tratament inuman și degradant. Totodată, reclamantul a omis să specifice perioada aflării în instituția respectivă. Nici nu a prezentat detalii referitor la condițiile pe care le-a considerat a fi inadecvate (vezi

Ananyev și alții c. Rusiei

, nr. 42525/08 și 60800/08, §122, 10 Ianuarie 2012 ). În astfel de circumstanțe Curtea consideră cererea respectivă nefondată și lipsită de temei, și, prin urmare, inadmisibilă în sensul articolului 35 §§ 3 și 4 al Convenției.

Suplimentar, reclamantul s-a plâns că autoritațile au omis în a-l asigura cu tratamentul medical necesar stării de sănătate. Însă, Curtea atrage atenția asupra faptului că reclamantul a omis să prezinte dovezi in acest sens, ce ține de articolul 3, de asemenea. Și anume, reclamantul nu a prezentat dovezi referitor la necesitatea urgentă a asistenței medicale. Corespunzător, Curtea decide acest capăt de cerere ca fiind, de asemenea, nefondată, și, prin urmare, inadmisibilă în sensul articolului 35 §§ 3 și 4 al Convenṭiei

Subsecvent, reclamantul s-a plâns referitor l-a examinarea de către Curtea de Apel a apelului împotriva deciziei Judecătoriei Comrat din 6 August 2012, abia la data de 30 August 2012. În opinia sa, întârzierea îndelungată a examinării apelului de către Curtea de Apel, ṭine de încălcarea prevăzută de articolul 5 § 4 al Convenṭiei.

Curtea reiterează că articolul 5 § 4 nu garantează un astfel de drept, precum cel de a ataca deciziile care dispun sau prelungesc detenția, întrucât această prevedere se referă la „procedură”, și nu la „căi de atac”. Intervenția unei singure autorități corespunde articolului 5 § 4 al Convenției, cu condiția că procedura urmată are un caracter judiciar și oferă individului vizat garanții corespunzătoare modului de privare de libertate în cauză (a se vedea Ječius c. Lituaniei, nr. 34578/97, § 100, CEDO 2000-IX, citat în Malai c. Moldovei, nr. 7101/06, § 29, 13 noiembrie 2008). Prin urmare, rezultă că plângerea în cauză este incompatibilă

ratione materiae

cu prevederile Convenției, în sensul articolului 35 § 3, și trebuie respinsă, în conformitate cu Articolul 35 § 4 al Convenției. Din aceste motive, Curtea, în unanimitate,

Declară

cererea inadmisibilă.

Redactată în limba engleză și comunicată în scris la 2 Martie 2017.

Hasan Bakırcı

Nebojša Vučinić

Grefier adjunct

Președinte